Președintele Igor Dodon a declarat după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate că contractul de concesionare a aeroportului din Chişinău, semnat în 2013, trebuie reziliat, pentru că există suspiciuni rezonabile că statul ar fi fost prejudiciat şi că o parte din banii investiți ar proveni din frauda bancară. Posibila schimbare a proprietarului companiei care a preluat administrarea aeroportului pe 49 de ani a generat mai multe reacții şi este unul dintre subiectele retrospectivei săptămânii politice.
O companie din grupul Rothschild a anunţat în această săptămână că a preluat Avia Invest, cea care a concesionat Aeroportul Internaţional Chişinău şi despre care se spune că i-ar aparţine deputatului Ilan Şor. Fostul primar de Orhei şi ex-manager la Banca de Economii, care acum este fugar, a fost condamnat în prima instanță pentru devalizarea celor trei bănci falimentate.
Ca şi şeful statului Igor Dodon, deputatul Igor Munteanu, președintele unei comisii parlamentare de anchetă, la fel a vorbit despre grave încălcări de legislație și proceduri atunci când a fost cedată administrarea aeroportului. Potrivit deputatului, eventuala preluare a activelor Avia Invest de către orice grup financiar străin nu poate avea loc dacă aceasta afectează interesele statului. Pe de altă parte, ministrul economiei Vadim Brânzan a spus că procedura de reziliere a acordului de concesiune ar putea dura ani buni și statul va cheltui bani enormi într-un litigiu iminent.
Directoarea săptămânalului „Ziarul de gardă”, Alina Radu, tinde să-i dea dreptate ministrului economiei, mai ales că Procuratura şi alte instituţii de drept ar fi ezitat până acum să ancheteze tranzacțiile controversate ale fostei guvernări, consideră ziarista.
„Eu, de exemplu, aş fi de părerea că mai bine să se analizeze în profunzime lucrurile, să se măsoare de trei ori decât să se facă lucruri în grabă care după asta ar putea fi puse la îndoială sau ar putea fi deturnate în cazul unui proces. Nu putem să uităm că organele de drept, cum ar fi Procuratura, încă nu au demonstrat prea multă voință în elucidarea acestui dosar şi a multor altor dosare legate de fraude împotriva statului.”
PSRM şi ACUM, care guvernează ţara de la începutul lunii iunie, în această săptămână s-au confruntat cu un val de critici pentru că în loc să restabilească încrederea în justiție au pus în fruntea Curţii Constituţionale un politician, dăunând şi mai mult, mai constată Alina Radu.
Spiritele s-au încins între cele două componente ale alianţei de guvernare şi din cauza marcării zilelor de 23 şi 24 august, anunţate drept zi de comemorare de Guvernul Maiei Sandu, şi zi de „eliberare a Moldovei de sub fascism” de către preşedintele Igor Dodon.
Pentru redactorul-şef adjunct al ziarului „Jurnal de Chişinău”, Ilie Gulca, care este şi istoric, acțiunile președintelui de a organiza un concert sâmbătă, 24 august, ar fi un gest de dezbinare a societății, el fiind garantul unităţii şi suveranităţii statului. În această confruntare, mai spune Gulca, liderul informal al socialiştilor ar fi mai vizibil deoarece „a rămas în continuare unul dintre mogulii media, controlând prin intermediul unor interpuși mai multe instituţii de presă”.
„După ce am urmărit atent toate evenimentele planificate atât la Moscova, cât şi în Republica Moldova, am tras concluzia că această serie de acțiuni propagandistice fac parte dintr-un plan amplu al Kremlinului care are drept obiectiv ținerea acestei populații din Republica Moldova într-o captivitate ideologică, să ne facă în continuare robii acestei ideologii elaborate mai întâi în perioada sovietică şi susținută constant după căderea Uniunii Sovietice”.
De ce serbările din august mai mult dezbină societatea Republicii Moldova decât o consolidează? Editorialistul portalului Newsmaker.md, Evgheni Şolari, afirmă că de vină ar fi politicienii care se gândesc numai la dividende electorale. În toţi anii de independență nu au fost întreprinşi paşi care ar duce la un compromis şi ar apropia cele două curente de opinie opuse, mai susţine Şolari.
„După părerea mea, ar fi corect să nu fie ignorată nicio dată, nici cealaltă. De ambele părţi sunt segmente numeroase din societate pe care nu trebuie să le ignori, chiar dacă fiecare grup consideră că în cealaltă tabără s-ar regăsi nişte marginali, câţiva vârstnici sau câţiva tineri care nu pricep nimic; e vorba de grupuri sociale numeroase care trăiesc cu diferite concepte istorice şi nu va exista nicio unificare a societății până nu vom construi nişte poduri”.
Evgheni Şolari se arată convins că atât timp cât decidenţii politici nu vor unifica cele două viziuni istorice diferite şi antagonice atâta timp oamenii se vor contrazice şi-şi vor irosi energiile pe dispute identitare în loc să găsească soluţii care să le schimbe calitatea vieţii.
