„Germania are un guvern care activează contra poporului. Un guvern care face o politică îndreptată contra intereselor cetăţenilor!”
Aceste propoziţii incitant-belicoase le-a rostit duminică Albrecht Glaser, membru un conducerea federală a partidului naţionalist-autoritar şi eurosceptic, Alternativa pentru Germania (AfD). Glaser a fost unul dintre vorbitorii la manifestaţia partidului, organizată la Berlin, care s-a desfăşurat sub lozinca populistă: „Viitorul Germaniei”. La demonstraţia Alternativei care şi-a îndreptat muniţia verbală mai ales împotriva cancelarei Angela Merkel au participat, potrivit poliţiei, circa 5.000 de persoane. (AfD-ul vorbeşte despre 8.000 de participanţi şi participante.)
În paralel s-au desfăşurat 13 contrademonstraţii, organizate de asociaţii civice şi umanitare, de partide democratice şi sindicate. La această contrademonstraţie au participat peste 25.000 de oameni (organizatorii vorbesc despre 70.000). Demonstraţia s-a desfăşurat sub motto-ul, „Stopaţi ura! Stopaţi AfD-ul!”
La mitingul final al Alternativei pentru Germania a fost atacată politica Angelei Merkel. Preşedintele partidului, Jörg Meuthen, a calificat-o pe Merkel drept „marea preoteasă a cinismului şi puterii” care face refugiaţilor un cadou, oferindu-le Germania. Co-preşedintele partidului, populistul versat Alexander Gauland, a spus că partidele establishmentului „iubesc străinii, dar nu şi pe noi, germanii”.
Gauland a atacat agresiv „elitele” politice din Germania, reproşîndu-le că preferă Europa în detrimentul ţării lor.
Cei 2.000 de poliţişti prezenţi au ţinut la distanţă cele două blocuri de manifestanţi. Doar în cartierul Kreuzberg – departe de manifestaţia principală - au fost înregistrate cîteva incidente violente între forţele de ordine şi demonstranţi aparţinînd scenei autonome de stînga.
Comentînd ascensiunea populiştilor şi neofasciştilor la alegerile din Italia şi problema formării unui nou guvern la Roma, politologul Klaus Leggewie a schiţat o imagine sumbră a viitorului european. Într-un interviu radio (DLF), Leggewie a comparat situaţia actuală în care forţele neo-conservatoare, pro-fasciste şi naţionalist-autoritare cîştigă tot mai mult teren cu împrejurările politice din perioada interbelică.
Potrivit politologului, în momentul de faţă asistăm la un soi de „revoluţie conservatoare” aşa cum a fost ea propagată prin anii 1920. Reapariţia subiectelor ale „revoluţiei conservatoare” este un semnal neliniştitor care indică o direcţie „îndreptată spre un nou fascism”, a concluzionat politologul.
