Activistul Ghenadie Ciorba despre anul în care a stat în închisoare pentru „jignirea lui Vadim Krasnoselski”.
Într-un interviu acordat publicației NewsMaker, activistul transnistrean Ghenadie Ciorba spune că acuzațiile împotriva sa au avut la bază peste 20 de postări pe care le făcuse pe Facebook, iar o așa-zisă „expertiză lingvistică” a arătat că activistul l-ar fi „jignit” pe liderul regiunii Vadim Krasnoselski.
Ghenadie Ciorba, a fost eliberat din detenția administrației de la Tiraspol, după mai bine de un an în care a fost închis pentru participarea la un protest pașnic și exprimarea opiniilor pe rețelele de socializare. Anunțul a fost făcut de Asociația Promo Lex de la Chişinău.
Ghenadie Ciorba nu este însă liber să-și reia viața de dinainte de arestare – instanța transnistreană nu i-a anulat sentința de trei ani și trei luni de închisoare pronunțată pe 19 iulie, ci i-a transformat-o în una cu suspendare. Astfel, dacă în următorii patru ani Ghenadie Ciorba va mai intra măcar o dată în vizorul administrației, sentința cu închisoarea va reintra în vigoare.
Ghenadie Ciorba a fost pus în libertate la scurt timp după ce delegațiile SUA și Canadei la OSCE, precum și Biroului pentru democrație și drepturile omului al Departamentului de Stat al SUA au avut declarații în care au cerut eliberarea lui, dar și a altor deținuți politici de la Tiraspol. „Exprimarea opiniilor nu este o crimă”, se spunea în declarația Biroului pentru democrație și drepturile omului al Departamentului de Stat. Cele două declarații au condamnat de asemenea „încălcarea flagrantă continuă a drepturilor omului în regiunea transnistreană de către regimul secesionist” de la Tiraspol.
În interviul pentru NewsMaker, Ghenadie Ciorba spune că i s-a pus la dispoziție un avocat din oficiu abia după șapte luni de la arestare, în februarie 2021. „Avocatul Viktor Kaliko, membrul Uniuni juriștilor din Transnistria, a spus mereu că nu există niciun fel de încălcări”, spune Ghenadie Ciorba. Dosarul lui a fost trecut la „secret de stat”, statut care nu permite accesul unor juriști „din străinătate”, adică din Republica Moldova. „Este o tactică cunoscută, spune activistul, așa a fost și cu dosarul lui Oleg Horjan și Ghenadie Kuzmiciov, pentru a nu permite accesul avocaților moldoveni”.
Ghenadie Ciorba nu este însă liber să-și reia viața de dinainte de arestare...
NewsMaker notează că din momentul reținerii sale acum un an, Ciorba nu a primit la mână nicio decizie de judecată. Acum tot ce are la dispoziție este certificatul de eliberare din detenție. Nu se știe nici măcar în baza căror argumente instanța transnistreană a decis suspendarea pedepsei. Ședința de judecată a avut loc în absența lui Ghenadie Ciorba, iar decizia i-a fost comunicată de avocat, care a venit la el în închisoare.
Ciorba spune că a fost închis 395 de zile. Ultimele nouă luni a stat izolat într-o cameră de o persoană în închisoarea din Hlinaia. A putut comunica cu alți deținuți doar în timpul plimbărilor. Nu a avut acces la nicio sursă de informații. A obținut un aparat de radio doar în ultimele trei luni și abia din luna martie a primit drept de corespondență cu familia. În restul timpului, vizitele nu erau permise sub pretextul carantinei, iar apelurile telefonice erau interzise.
Ghenadie Ciorba mai povestește că în închisoare împreună cu el erau închise nu doar persoane cu cetățenie transnistreană, ci și cetățeni ai Rusiei și Ucrainei, care veniseră în regiunea transnistreană cu treburi sau în tranzit. Ciorba susține că aceștia sunt ținuți în închisoare în Transnistria ilegal și nu li se permite să ia legătura cu ambasadele statelor lor.
Activistul de la Tiraspol consideră că a fost eliberat în urma presiunilor SUA și Uniunii Europene, dar și în legătură cu vizita în Republica Moldova a vicepremierului rus Dmitri Kozak. În plus, susține activistul, conducerea holdingului Sheriff și administrația pe care o controlează „și-au pierdut protecția” la Chişinău după ce alegerile au fost câștigate de Maia Sandu.
Ghenadie Ciorba spune că este conștient că poate fi arestat din nou în orice moment. „Ei ca și cum au cedat presiunilor, dar în același timp au păstrat posibilitatea de a mă închide în orice moment”, spune activistul. În plus, din cauza cazierului unde figurează condamnarea penală, el nu mai poate candida în structurile puterii în stânga Nistrului. „În perioada lui Șevciuk, Sheriff își cumpăra puterea. Iar acum o controlează prin frică. Puterea Sheriff-ului se ține pe frică – funcționarii acum nici măcar nu sunt corupți, ei sunt speriați”, spune Ghenadie Ciorba în interviul pentru NewsMaker.
Cazul lui Ghenadie Ciorba figurează și în recentul raport al organizației Freedom House privind drepturile omului în lume, ca exemplu de limitare drastică a drepturilor la întruniri. Raportul plasează regiunea transnistreană în categoria teritoriilor „nelibere”.
Într-un alt caz recent, pensionarul Mihail Ermurachi, de 70 de ani, a fost condamnat pentru extremism la Tiraspol și amendat cu echivalentul a 550 de dolari pentru că într-o discuție privată a spus că Vadim Krasnoselski este „mercenar” și „marionetă”, iar militarii ruși din Transnistria sunt „ocupanți”.
Persecuțiile împotriva oponenților au loc în condițiile în care în stânga Nistrului de facto a început campania electorală pentru așa-zisele alegeri prezidențiale din toamnă.
Numărul dosarelor penale pornite în ultimii ani la Tiraspol împotriva oponenților politici se ridică la ordinul zecilor. Primul astfel de dosar al fost deschis pe numele unei tinere scriitoare, Larisa Kalik, pentru o carte despre abuzurile la limita torturii din așa-numita armată transnistreană. Au urmat dosare penale pe numele unor reprezentanți ai opoziției, printre care deputatul comunist Alexandr Samonii și activista Irina Vasilakii. Ambii au fost nevoiți să fugă din regiune.
