„Debusolarea socialiștilor” este titlul editorialului semnat de Victor Pelin pentru Agenția de știri IPN. În opinia autorului, retorica liderului PSRM despre uzurparea puterii de stat de către judecătorii Curții Constituționale are menirea justificării unei competiții politice pierdute. (...) Acest lucru a fost posibil pentru că Igor Dodon, fiind slab la calcule, i-a făcut două cadouri neașteptate președintei Maia Sandu: a insistat pe demisia guvernului Chicu pentru a provoca alegeri anticipate; și a împins PSRM spre coalizarea cu exponenții mafiei pentru a zădărnici propriul plan de provocare a alegerilor anticipate. Astfel, a ieșit în evidență faptul că întreaga strategie politică a PSRM a fost dependentă de factorul câștigării sau pierderii alegerilor prezidențiale de către liderul formațiunii. Pierzând alegerile prezidențialele, Igor Dodon a debusolat întreaga activitate a PSRM.
Radio Chișinău citează mai mulți experți în opinia cărora acuzațiile aduse de Partidul Socialiștilor președintei Maia Sandu despre o așa-zisă tentativă de uzurpare a puterii în stat nu au nicio bază juridică. Mai mult, potrivit expertului în drept constituțional Teodor Cârnaț, socialiștii ar putea fi acuzați de încălcare a Legii fundamentale dacă vor încerca să blocheze hotărârea Curții Constituționale de joia trecută și organizarea alegerilor parlamentare anticipate. El critică și faptul că PSRM ar încerca să facă presiuni pe Curtea Constituțională în contextul examinării sesizării privind constituționalitatea declarării stării de urgență. Analistul politic Nicolae Negru califică însă declarațiile socialiștilor drept politice, provocate de agonia înfrângerilor pe care le-au suferit în ultimul timp, începând de la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, urmate și de unele greșeli tactice.
Portalul Moldova.org dedică un amplu articol educației la distanță și mai ales sechelelor lăsate asupra generației de elevi care aproape doi ani de studii au învățat ba în clase, ba online. Reporterii observă că în tot acest timp, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării s-a lăudat cu rezultate bune, în timp ce actorii principali – profesorii, elevii, dar și părinții – s-au plâns de calitatea rea a studiilor „împărțite” la distanță. Instaurarea unei noi stări de urgență la începutul lunii aprilie a complicat și mai mult situația. La fiecare două săptămâni, este stabilită evoluția epidemiologică din localitate și metoda de organizare a orelor. Acest lucru a nemulțumit și mai mult părinții, care susțin că educația online nu este deloc eficientă, copiii nu mai prezintă interes de învățare și se plâng de dureri de cap și vedere mai slabă.
„Vrei să distrugi un stat, începe cu educația” este titlul unui amplu reportaj semnat în Newsmaker.md. Autorul, Denis Dermenji, scrie că de peste un an, școlile din Moldova sunt într-un fel de febră: fie sunt complet transferate la învățământul la distanță pentru ca la scurt timp doar unele clase sunt readuse la activitatea normală. Newsmaker a vizitat satul Ciobalaccia din Cantemir, unde în urmă cu o săptămână elevilor li s-a permis fizic să revină la ore. Una dintre elevele clasei a 11 spune că pentru unii dintre colegii ei lecțiile online sunt un fel de mini-vacanțe. Și asta pentru că din 28 de elevi jumătate nu frecventează orele la distanță, iar din cei care ajungă să se conecteze prin aplicația Zoom, jumătate nu scot un cuvânt. Mai multe despre învățământul la distanță puteți citi pe Newsmaker.md.
Portalul Media-Azi.md publică îngrijorarea organizațiilor de media în legătură cu dublarea, de către Comisia pentru Situații Excepționale, a termenelor de soluționare a cererilor de acces la informația de interes public pe perioada stării de urgență. Potrivit prevederilor Legii privind accesul la informație, termenul maxim în care furnizorii sunt obligați să pună la dispoziția solicitantului informația cerută este de 15 zile lucrătoare. Așadar, prin efectul dispoziției Comisiei, jurnaliștii, dar și cetățenii, vor putea spera la un răspuns din partea autorităților publice la o solicitare de informație abia peste 30 zile lucrătoare, ceea ce ar însemna, la modul practic, 42 de zile calendaristice. ONG-urile de media consider că dublarea termenelor „constituie o măsură disproporționată și nejustificată, ce poate duce la încurajarea propagării informațiilor neveridice și speculative, pe care însăși autoritățile statului trebuie să le combat”.
