În România, Curtea Constituțională a prezentat astăzi motivele deciziei sale recente că președintele țării este dator s-o demită pe șefa DNA la cererea guvernului.
Președintele Curții Constituționale din România, Valer Dorneanu, s-a grăbit să anunțe că șeful statului va fi în „ilegalitate” dacă nu va pune în aplicare Decizia luată săptămâna trecută de judecătorii constituționali și care va fi publicată astăzi în Monitorul Oficial. Aceștia i-au cerut președintelui Klaus Iohannis să o revoce pe șefa Direcției Naționale Anticorupție, Codruța Kovesi. Înlăturarea procuroarei șefe anticorupție a fost solicitată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, în urmă cu mai bine de trei luni, pe baza unui Raport referitor la activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție.
Președintele a considerat subiective concluziile acestui document și a refuzat să se subordoneze ministrului Justiției, pornind de la faptul că trebuie respectată simetria legii. În România, șeful statului este cel care numește procurorii șefi pe baza propunerii ministrului de resort și, în mod logic, revocarea ar fi trebuit să urmeze același traseu.
Curtea Constituțională consideră însă, în Motivarea apărută în această după-amiază, că președintele a „blocat” solicitarea ministrului Justiției de revocare a procuroarei șefe anticorupție, cu toate că avea posibilitatea să o retrimită spre „revizuire”. Pe parcursul celor aproape 100 de pagini de explicații, majoritatea judecătorilor constituționali au constatat că președintele a respins revocarea șefei DNA, a făcut „evaluare a evaluării” ministrului justiţiei, cu alte cuvinte a „temeiniciei motivelor” cuprinse în propunerea de revocare, „plasându-se deasupra autorităţii ministrului justiţiei”, ceea ce ar încălca legea fundamentală.
Motivarea nu îi impune președintelui României un termen până la care să o revoce pe Kovesi. Dincolo de opinia majoritară, alți trei judecători constituționali au făcut opinie separată (Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Mine, iar alți doi au semnat o opinie concurentă: Marian Enache și Simona Maya Teodoroiu).
Printre argumentele care îl obligă pe Klaus Iohannis să o înlăture pe șefa DNA se află și acela care subliniază că „președintelui nu i se poate recunoaşte o putere discreţionară”, ci doar „o putere de verificare a regularităţii procedurii”.
Această Decizie a Curții Constituționale (358/2018) modifică ecuația puterii executive din România, sugerând că președintele trebuie să fie, cel puțin în această chestiune sensibilă a numirilor și revocărilor procurorilor șefi, un subordonat al guvernului. Întreaga filosofie constituțională autohtonă, bazată pe echilibrul dintre puterile statului, pare să se schimbe pas cu pas, în așa fel încât președintelui să-i rămână atribuții minime. Totuși, potrivit Constituției, prerogativele șefului statului decurg din legitimitatea pe care i-o dă faptul că este ales prin vot direct.
Curtea Constituțională a României schimbă deci echilibrul din interiorul executivului în avantajul guvernului. Președintele este și el parte a acestei puteri executive, dar autoritatea sa devine mai degrabă simbolică. Klaus Iohannis va trebui astfel să se subordoneze ministrului Justiției și să pună în aplicare Decizia Curții, chiar dacă nu-i place. Social-democrații îi suflă în ceafă și abia așteaptă o mișcare greșită, ca pretext pentru o eventuală suspendare, despre care au vorbit deja lideri importanți ai arcului de guvernământ.
