Linkuri accesibilitate

Anticorupția, încotro?


Protest anti-corupţie la Bucureşti, 3 mai 2017

În România, protestele împotriva politizării justiției au reînceput și amenință să continue. Însă unii dintre protestatari nu mai scandează azi „Corupția ucide!”, ci „Nu vă fie frică” și „Libertate”, așa cum se scanda în decembrie 1989

Decizia Curții Constituționale care îi recomandă președintelui Klaus Iohannis să o îndepărteze pe Laura Kovesi de la conducerea Direcției Anticorupție a produs revoltă. În București dar și în alte orașe protestele împotriva politizării justiției au reînceput.

Anticorupția, încotro?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:50 0:00


Ministerul Justiției a solicitat, în februarie, revocarea procurorului-șef al Direcției Anticorupție, Laura Kovesi, pe care a acuzat-o de mai bine de douăzeci de „acte și fapte de netolerat.” Președintele a refuzat, iar guvernul a sesizat Curtea în legătură cu ceea ce considera a fi un conflict de natură constituțională între executiv și președinție. Judecătorii Curții au stabilit că guvernul are dreptate și i-au cerut președintelui s-o revoce pe șefa DNA.

Ce urmează acum? Decizia ar trebui publicată în Monitorul Oficial, iar președintele Iohannis urmează să primească motivarea oficială. Cândva, în zilele următoare, trebuie să se hotărască: o demite sau nu. Dacă nu o demite, riscă un conflict deschis și total cu majoritatea care i-ar putea cere suspendarea pentru că ignoră deciziile Curții. Însă legea nu stabilește un interval de timp, iar unii sunt de părere că, în ciuda auspiciilor constituționale nefavorabile, președintele ar putea abia acum să-și exercite prerogativa rezultată din lacunele legii, tergiversând sine die revocarea Laurei Kovesi. Spunea de altfel că ar putea fi posibilă o evaluarea instituțională a DNA, dar că, din punctul lui de vedere, i se pare că justiția este performantă și independentă. Este linia de analiză a DNA adoptată încă de la începutul mandatului, iar contestatarii președintelui văd în această susținere fără nuanțe rezultatele unor înțelegeri informale de susținere reciprocă. Ei arată cu degetul la acumularea de dosare în lucru care se referă la lideri ai puterii și la neînceperea sau încetarea urmăririi penale în cazul unor lideri ai opoziției.

Politicienii puterii sunt satisfăcuți. Simpla pomenire a Laurei Kovesi și a subordonaților ei le dădeau fiori reci...

Politicienii puterii sunt satisfăcuți. Simpla pomenire a Laurei Kovesi și a subordonaților ei le dădeau fiori reci. Au fost acuzați nu odată că ar avea o agendă personală și că, prin relațiile de culise cu serviciile secrete, ar fi manufacturat dosare pe baza unor probe irelevante, falsificate sau obținute prin presiuni. S-a spus că unii, nu puțini, politicieni acuzați și condamnați pe baza dosarelor DNA ar fi fost ulterior exonerați de vină sfârșind cu carierele distruse și onoarea pătată pe nedrept și că alții ar fi stat închiși preventiv cu lunile sau anii degeaba, doar pentru că voiau procurorii să-i scoată din joc. De asemenea, din multe dosare inițiate în urma unor denunțuri, foarte puține sunt acceptate de judecători care le consideră prea subțiri și circumstanțiale, iar prejudiciile invocate se recuperează în proporții infinitezimale.

Apoi au fost comentate metodele de colectare a informațiilor de care se tot plâng condamnații între două apeluri. E greu de distins ce este ficțiune și ce este realitate din toate acestea. Există înregistrări dubioase pe care se spune că ar fi vocea Laurei Kovesi încercând să influențeze cursul anchetelor și, de curând, s-a decis anchetarea mai multor colaboratori apropiați ai acesteia care ar fi fabricat dosare penale la comandă, torturând și șantajând martorii sau urmăriții. Toate aceste critici, unele posibile, altele probabile, altele de-a dreptul fanteziste, sunt de înțeles: nu puțini sunt liderii puterii care au avut de-a face cu DNA fie ca urmăriți penali, fie ca martori în diverse dosare de corupție. Dar Laura Kovesi este mai degrabă rezultatul unui sindrom: teama corupților că vor fi nevoiți să dea cândva socoteală, că ziua judecății este aproape și că oricând e posibil să cadă victime ale acestei ghilotine.

PNL, care a decis în martie să susțină la viitoarele alegeri prezidențiale candidatura lui Klaus Iohannis, vrea să atace în justiție decizia Curții Constituționale. Vicepreședintele PNL Florin Roman compară Curtea Constituțională cu România lui Ceaușescu. O decizie care scoate România din Uniunea Europeană și o întoarce la perioada lui Adrian Năstase „când se stabilea în ședințele de partid cine trebuia arestat sau nu.” Grija față de candidatul lor prezidențial i-a convins să facă un pas înainte să-i informeze pe membrii Comisiei de la Veneția în legătură cu această situație.

Ionel Danca, purtătorul de cuvânt al PNL, susține că decizia Curții Constituționale este contradictorie cu propria jurisprudență, cu alte decizii în privința atribuțiilor președintelui și cu opiniile Comisiei de la Veneția. „Este, pentru PNL, un atentat la ordinea de drept constituțională, o lovitură dată ordinii de drept constituționale din România, pentru că reprezintă un atac la adresa atribuţiilor președintelui Romnâniei, la cea mai înaltă funcție în stat, cu cea mai mare și mai puternică legitimitate populară.”

Băsescu critică vehement decizia Curții spunând că a întors justiția la nivelul anului 2004, adică pe vremea adversarului său la prezidențiale, Adrian Năstase...

Fostul președinte Traian Băsescu, președintele Partidului Mișcarea Populară, critică vehement decizia Curții spunând că a întors justiția la nivelul anului 2004, adică pe vremea adversarului său la prezidențiale, Adrian Năstase. „Eu nu susţin că, în independenţa ei, justiţia nu a făcut abuzuri, nu a hărţuit şi condamnat oameni nevinovaţi, dar acestea trebuie corectate prin legi, prin implementarea deciziilor CCR şi a directivelor UE în legislaţie sau prin acţiuni ale CSM şi ale Inspecţiei Judiciare, dar în niciun caz prin punerea parchetelor sub control politic”, spune Băsescu pe pagina lui de socializare (parcă fără să observe că invocă tocmai autoritatea CCR pentru a pune capăt abuzurilor).

Dan Barna, președintele Uniunii Salvați România, e de părere că judecătorii Curții Constituționale au dovedit limpede că sunt aserviți politic. „CCR nu mai apără Constituţia, ci o rescrie potrivit intereselor unor penali care vor - cu preţul distrugerii independenţei justiţiei - să scape de răspundere pentru furturile şi abuzurile lor”, spune liderul USR. Fostul prim-ministru Dacian Cioloș e de aceeași părere: „În ultima perioadă, afirma el pe pagina sa de socializare, am avut o serie de dovezi că instituțiile statului sunt disfuncționale. Susținerea partidului, și nu legea a devenit cel mai important factor în decizie.” Iar Curtea Constituțională, susține Cioloș, președintele recent înființatei Mișcări România Împreună, a fost transformată din arbitru în jucător activ pe scena politicii. Soluția ar fi, și pentru el, depolitizarea numirii magistraților la Curtea Constituțională.

Unii juriști susțin însă că nu ar fi vorba despre Kovesi, ci despre ordinea și echilibrul puterilor în stat. Că decizia CCR pune jugul pe gâtul procurorilor care vor fi aserviți politic ministrului justiției, care va putea controla indirect și mersul anchetelor. Că președintele a rămas fără atribuții, cu o autoritate de fațadă pe care nu o poate exercita decât asupra Administrației prezidențiale. Că Consiliul Superior al Magistraturii este redus și el la un rol ornamental pentru că nu mai are niciun cuvânt de spus în revocarea magistraților, după cum prevede legea. Că Dragnea, personaj principal în multe dosare de corupție, a învins și că marile manifestații pentru o justiție independentă au fost inutile. Până una alta, manifestațiile au reînceput și amenință să continue. În ultimele decenii protestele au fost actori importanți pe scena publică pe care președintele Iohannis s-a bizuit în lupta cu adversarii politici. Însă unii dintre protestatari nu mai scandează azi Corupția ucide!, ci Nu vă fie frică și Libertate, așa cum se scanda în decembrie 1989.

XS
SM
MD
LG