Linkuri accesibilitate

Declarațiile de avere ale demnitarilor: ce scrie presa de investigație și nu a descoperit ANI


Moldova -- ANI (Autoritatea Nationala de Integritate), declaratii de avere si interese, generic

Duminică, la miezul nopţii, în R. Moldova a expirat termenul pentru completarea declaraţiilor de avere electronice, obligatorii pentru demnitari, judecători şi funcţionari publici. Este al doilea an în care demnitarii completează electronic declaraţiile, dar măsura, gândită ca să descopere averile ilicite şi să combată corupţia, nu pare deocamdată să-şi fi atins scopul. Ce şanse are de acum încolo?

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:31 0:00
Link direct

La peste jumătate de an de la încheierea unui îndelungat proces de reorganizare, Agenţia Naţională de Integritate de la Chişinău - autoritatea împuternicită cu verificarea averilor - funcţionează cu nouă inspectori de integritate în loc de 46, iar numărul neregulilor descoperite de această agenţie în 2018 se ridică la 30 de cazuri, potrivit primului raport de activitate al instituţiei - toate aceste cazuri vizând funcţionari mărunţi, deşi legea obligă formal Agenţia să-şi focuseze cel puţin 40 la sută din verificările sale pe cei cu funcţii de primă importanţă în stat şi chiar să confişte averile dobândite ilicit de aceştia.

Pe de altă parte, o analiză independentă a experţilor arăta zilele trecute că aproape jumătate din deputaţii care tocmai au obţinut un nou mandat în parlamentul R. Moldova ar fi admis încălcări în declararea averilor şi a conflictelor de interese, unii dintre ei au promovat în trecut proiecte dubioase, alţii şi-ar fi satisfăcut interese proprii din bani publici, iar fiecare al patrulea ar avea probleme grave de integritate.

În acelaşi timp, o investigaţie de presă tocmai publicată de RISE Moldova deconspira, de pildă, la capătul analizei a peste 500 de declaraţii de avere, o serie de poliţişti de frontieră care îşi ascund companiile, câştigă milioane la nunți şi declară automobile scumpe la preţuri mici.

De ce toate aceste lucruri sunt scoase la iveală exclusiv de presă, nu şi de instituţia plătită din bani publici pentru a descoperi averile ilicite? Şi de ce ANI nu a descoperit nici un caz de rezonanţă din iunie şi până acum şi nici nu a pornit vreo procedură de confiscare civilă, adică confiscarea averii demonstrate a fi ilicit dobândită?

Răspunsurile ANI la aceste întrebări le mai aşteptăm şi acum, iar Daniel Goinic, consilier juridic al Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău spune că societatea ar trebui să se înarmeze cu răbdare şi să ceară măcar de acum încolo de la ANI astfel de rezultate:

„De fapt, nici în cele 30 de acte de constatare emise şi nici în perioada anterioară nu a fost emis vreun act de constare privind confiscarea civilă. Până acum, ANI spunea că nu avem încă o practică judiciară formată şi, de fapt, nu avem încă o activitate propriu-zisă a ANI. Dar haideţi să fim puţin mai optimişti, pentru că după mine jumătate de an e o perioadă redusă. Sper că la finele lui 2019 vom putea trage concluzii despre eficienţa ANI.”

Invocarea dificultăţilor unui proces care abia începe a fost folosită adesea, în trecut, şi de către autorităţi, de exemplu atunci când au trebuit să justifice în faţa partenerilor occidental lipsa de progrese în stabilirea unui mecanism viabil de verificare a integrităţii. Dar nu toţi experţii sunt de acord cu acest argument, criticii apelând mai ales la exemplul ucrainean, unde, imediat ce a fost instituită declararea electronica, demnitarii s-au văzut nevoiţi să declare valoare reală a averilor lor, sub riscul ca în caz contrar să fie judecaţi.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG