Hănăsenii Noi este singurul sat din raionul Leova fără medic de familie. Nu vine niciun specialist măcar o dată sau de două ori pe săptămână, cum se întâmplă în satele vecine. Ca să ajungă la doctor, sătenii sunt nevoiți să facă mai multe drumuri până la centrul raional. La Hănăsenii Noi am ajuns la orele amiezii. Toropeala soarelui de mai i-a făcut pe săteni să se retragă prin case. Doar un cârd de boboci păștea pe o toloacă.
Ulița de la intrarea în sat duce direct spre primărie, o construcție mică ce se deosebește de celelalte case doar prin drapelul tricolor de la uşă. Aici o întâlnesc pe Silvia Vlas. În lipsa primarului care-i plecat în concediu, femeia a rămas mai mare peste primărie. O întreb unde găsesc punctul medical. După felul în care a încruntat sprâncenele, înțeleg că e un subiect dureros pentru localnici.
„Noi ne ducem la Leova; noi nu cunoaștem cine-i medicul de familie. Ne ducem la unu, ne trimite la altul, ne ducem la celălalt. Și dacă ne programează, ne programează peste o săptămână. Dar omul-i bolnav astăzi nu peste o săptămână.
Silvia Vlas m-a îndrumat spre capătul străzii, unde ar trebui să găsesc punctul medical. Ca să-mi dau seama unde este de fapt a trebuit să intersectez de câteva ori uliţa şi asta pentru că intrarea principală este blocată cu un lacăt ruginit. Din a treia încercare înţeleg că trebuie să înconjor clădirea ca să pot intra.
Singura care mă întâmpină e sora medicală. Se prezintă ca pe timpuri: Lilia Matveevna Samson, trecută de vârsta pensionării. Ea este cea care îi îngrijeşte medical pe cei aproape o mie de săteni:
„Cu tensiune arterială am vreo 88, cu diabet zaharat am 17. Îs mulți. Avem și însărcinate. Așa ne chinuim, așa le trimitem, așa le programăm. 54 de ani lucrez. Sperăm că poate a mai veni cineva. Ce să facem?”
Sora medicală Lilia Samson este intermediara dintre pacienţi şi medicii de la Leova. Îi ghidează pe săteni spre un medic sau altul, îi programează pentru o consultaţie însă nu le poate elibera certificate medicale.
Pensionara Arifiria Cioaric a avut de suferit recent din cauza acestei stări de lucruri. Am întâlnit-o la cimitirul din sat, aflat în preajma punctului medical. La începutul lunii şi-a petrecut mama soacră în ultimul drum. Ca să obţină certificatul de deces a trebuit să meargă de câteva ori la Leova şi să bată la nenumărate uşi:
„Ne-a spus că nu poate să ne dea certificat pentru că nu este medic de familie. Zic: „Dar nu pot să stau cu baba pe pat. Când s-o îngrop? Fără certificat pe urmă să mă pună s-o dezgrop și s-o duc la morgă, ce să-i fac?” M-am dus la un medic de familie, am început a plânge: „Vă rog nu mă lăsați că nu pot. Eu am pus-o în sicriu, cum pot s-o iau de-acum? S-o iau cu tot cu sicriu? Nu pot.”
Pe uliţa satului stau de vorbă şi cu Leonid Dreglea, un bărbat între două vârste, de la care aflu că-i directorul gimnaziului din localitate. A tras cu urechea la discuţia mea cu pensionara Arifiria Cioaric și prin urmare, îmi spune că şi elevii săi au avut recent de suferit din cauza lipsei medicului de familie şi că această problemă nu afectează doar vârstinicii.
„Eu am avut o problemă și n-am reușit să mă duc la întrecerile sportive cu elevii la mini-fotbal. Am plătit, toate documentele le-am făcut, dar nu am reușit că nu era medic de familie în sat, iar sora n-are ștampilă. Copiii mă întrebau: „Mergem?” Zic: „Nu mai mergem. Fără ștampilă acolo nu poți să participi. Concursul are niște condiții.”
Chiar dacă satul Hănăsenii Noi se află la o distanţă de 15 km de Leova, sătenilor le ia cel puţin o oră să ajungă în oraş. Şi asta pentru că localitatea nu are o rută directă care să ducă oamenii la raion. Ei spun că nu distanţa este problema, ci faptul că până ajunge să-i consulte un medic, pierd câte două-trei zile. Într-o zi sunt nevoiți să meargă la Leova doar pentru o programare și în altă zi pentru consultație.
Responsabilii de la Centrul medicilor de familie din Leova ridică din umeri când sunt întrebați despre lipsa doctorilor. Absolvenţii Universităţii de Medicină care acceptă să profeseze la sate pot fi număraţi pe degete, spune directorul instituţiei, Vladimir Cernăuţan:
Când mă întreabă cineva care este cel mai important instrument care trebuie să-l aplice astfel ca medicii să rămână acasă, eu spun: 1 salariu mai mare, 2 salariu mai mare şi 3 salariu mai mare...
„Noi în raionul Leova ne confruntăm cu un dificit foarte mare de medici de familie. De exemplu. în Centrul de sănătate Leova la 12 funcții de medici de familie noi astăzi avem doar 6 medici angajați în funcție de bază. Dar în satul Hănăsenii Noi, acolo, din păcate, nu avem cu ce acoperi și pacienții sunt nevoiți permanent să vină la Leova ca să fie consultați.”
Satul Hănăsenii Noi nu este singurul din ţară care se confruntă cu lipsa medicului de familie. Datele statistice arată că doctori lipsesc în fiecare a treia localitate din Republica Moldova. Experta în sănătate Ala Nemerenco, conferențiar universitar la Școala de Management în Sănătate Publică, zice că numărul medicilor scade an de an. Chiar dacă anual sunt pregătiți circa 50 – 75 medici de familie, aceștia „dispar ca apa în nisip”.
„A existat și un studiu care ține de costul instruirii medicale. Și costul unui medic de familie era, în 2014, 320.000 de lei. Deci doar într-un singur an țara pierde 16 milioane de lei. Și atunci când mă întreabă cineva care este cel mai important instrument care trebuie să-l aplice astfel ca medicii să rămână acasă, eu spun: 1 salariu mai mare, 2 salariu mai mare şi 3 salariu mai mare și de la punctul patru putem începe cu alte politici motivaționale.”
Datele Ministerului Sănătăţii arată că în ultimii 20 de ani aproape jumătate din medicii din Republica Moldova au părăsit sistemul, în special din cauza salariilor mici, dar şi a condiţiilor dificile de muncă. Un medic după facultate, după aproape zece ani de studii poate conta pe un salariu de câteva mii de lei, mult mai puţin decât ar avea nevoie pentru un trai decent.
