Pe fondul criticilor venite inclusiv de la Parlamentul European în urma anulării victoriei lui Andrei Năstase la alegerile pentru postul de primar al capitalei, deputații puterii de la Chișinău au deschis astăzi discuția despre legislația care a făcut posibilă controversata invalidare, anume cea referitoare la „agitația electorală” în ziua scrutinului.
Cu excepţia majorităţii, toate grupurile parlamentare, inclusiv cel al socialiştilor, plângerea cărora a dus la anularea alegerilor, au criticat iniţiativa de a revizui legislaţia electorală.
Hotărârea votată de majoritatea dominată de democraţi cere comisiei juridice din legislativ să prezinte în termen de 60 de zile recomandări pentru îmbunătățirea legislaţiei electorale, poate cu excluderea din ea a „zilelor tăcerii”, adică a interdicţiei pentru agitaţia electorală din ziua alegerilor şi cea premergătoare votării. Comisia de profil ar urma să se expună inclusiv dacă decizia instanţelor de a anula alegerile a fost proporțională cu încălcarea admisă de cei doi candidaţi şi anume agitaţia electorală pe reţelele de socializare. Atât speakerul democrat Andrian Candu, cât şi popular-europeanul Valeriu Ghileţchi, ambii autori ai inițiativei, au spus, fără echivoc, că verdictul comisiei nu poate răsturna decizia judecătorească, iar modificările care vor fi propuse vor avea efecte pentru viitor.
Principalul argument al opoziţiei a fost că propunerea de modificare a legislaţiei nu este soluţia, pentru că problema nu e în legislaţie, ci în justiția controlată politic.
Deputatul liberal-democrat Grigore Cobzac: „Cred că scopul acestui grup de lucru este de a arunca praf în ochi atât cetăţenilor, cât şi partenerilor de dezvoltare că acea validare a fost posibilă din cauza legislaţiei, şi nu din cauza că au fost influenţe politice în justiţie.”
Deputatul comunist Oleg Reidman a spus şi el că această iniţiativă e o încercare pentru a detensiona relaţiile cu europenii:
„Vreau să atrag atenţia că multe aspecte din legislaţie care au stat la baza invalidării scrutinul sunt consecința reformei electorale. De exemplu, contestarea neregulilor concurenţilor electorali înainte se făcea la CEC, iar acum în instanţa de judecată. De ce s-a făcut această modificare recent? Pentru că există percepţia că justiţia e mai unoş controlabilă decât CEC-ul, ai cărui membri sunt din tabere diferite. Până la schimbarea sistemului electoral şi a legislaţiei electorale, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, asemenea precedente nu fost.”
Iată ce a spus socialistul Vlad Batrâncea:
„Iarăşi ne ascunde după deget şi de aceea nu o să fie niciun rezultat. Nu legislaţia este de vină. E vinovată justiţia care a luat o hotărâre care nu este proporţională. Doi - imixtiunea politicului. Ne dăm seama doar toţi în această sală că a fost decizia politică. Numai că nu s-a aşteptat nimeni că a doua zi europenii vor aborda problema aşa de critic.”
Dezbaterile au fost aprinse. Liberal-democraţii şi democraţii care anterior făceau parte din aceiași coaliţie de guvernare şi-au reproşat eşecul reformei justiţiei. Iar socialiştii şi democraţii s-au acuzat reciproc că-l aduc pe Andrei Năstase pe cal alb în viitorul legislativ.
La capătul dezbaterilor, speakerul democrat Andrian Candu a părut să apere decizia instanţei, chiar dacă a spus că această decizie ar lovi cel mai mult anume în partidul de guvernământ.
„Eram după o perioadă de doi ani de zile de relativ succes. Cu trei zile înainte de plata primei tranşe din asistenţa macrofinanciară vine decizia judecătorească care schimbă totul. Am întrebări şi în privinţa instanţelor de judecată, dar am întrebări şi în privinţa legislaţiei. Haideţi să ne asumăm toţi că avem o problemă. Ea trebuie rezolvată. Avem, pe de o parte, o instanţă care a dat o decizie. Avem, pe de altă parte, o legislaţie şi o realitate. Urmează un pas important alegerile parlamentare. Trebuie să intrăm în ea cu certitudine.”
Comisia juridică ar urma să-şi prezinte concluziile pe marginea legislaţiei electorale în luna septembrie, adică la începutul următoarei sesiuni a parlamentului.
Deputaţii au acceptat tot azi demisia benevolă a judecătoarei Iuliana Oprea de la Curtea de Apel. Este tocmai cea care a respins recuzarea completului de judecători în dosarul invalidării alegerilor. Demisia acesteia a fost acceptată la o zi după ce Andrei Năstase a cerut Curţii Supreme de Justiţie să revizuiască dosarul electoral, pentru că ar fi fost încălcata procedura civilă, întrucât magistrata Iuliana Oprea nu mai era în drept să dețină calitatea de judecător, pentru că atinsese vârsta de 65 de ani. Demiterea acesteia de către parlament nu ar trebui să afecteze recursul lui Năstase, ne-a spus avocatul acestuia, Dumitru Pavel.
