De peste trei decenii, Republica Moldova se află în tranziție. Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie par să clarifice definitiv direcția spre care se îndreaptă țara, iar termenul „tranziție” se mai poate justifica doar pentru a intensifica ritmul lent al transformărilor, faptul că procesul nu este încă terminat. Încotro se îndreaptă Moldova? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

În timp ce dezvoltarea Republicii Moldova a avut loc mai ales în mediul urban, provinciile sunt în continuare marcate de sărăcie. Când e vorba despre condițiile de trai, majoritatea oamenilor cu care am discutat la nordul Republicii Moldova, la Dondușeni, descriu vremurile în care trăim prin cuvântul „speranță”. Interlocutorii mei trăiesc cu speranța de a scăpa de sărăcie, mai cu seamă că degrabă începe și sezonul rece al anului.

– „Nu știu ce să cred și ce să fac, dar tare-i greu, tare. Eu, de pildă, îs văduvă și, iaca, n-o să-mi iau lemne, că nu am pe ce.”

Europa Liberă: Dar ce pensie aveți?

– „Nouă sute treizeci și cinci de lei.”

Europa Liberă: Și ce stagiu de cotizare aveți?

– „Treizeci de ani și am ieșit la pensie cu tare puțintel. În timpul de față, eu pe ce să cumpăr?”

Europa Liberă: De la 1 octombrie vă promit 2.000 de lei.

– „Dar nu, că 32 ori 33 de ani îi stagiul, dar eu am numai 30 și n-o să-mi adauge.”

Europa Liberă: Cum vă descurcați cu 935 de lei?

– „Iaca, cu ajutorul fetei, dar acuși vine frigul și-i strașnic. Ce să facem?...”

Europa Liberă: Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție în nordul Republicii Moldova, la Dondușeni, și îi întrebăm pe cetățeni pe ce drum se îndreaptă Republica Moldova, încotro, țara?

– „Nu știu, dar nu văd nimic pozitiv și nu cred în ziua de mâine, fiindcă 20 de ani am lucrat peste hotare și tindeam să mă întorc acasă, că o să fie viața mai frumoasă, în schimb nu-i și nu cred, fiindcă președinta de azi văd că-i numai în țări străine. Și asta tot costă bani, transportul, îs cheltuielile poporului și astăzi suntem săraci și nu credem în ziua de mâine. Și au promis că au să ne ridice pensia cu 10%, în realitate au ridicat-o cu 3,86.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ce pensie aveți?

– „Eu am pensie normală, fiindcă am lucrat mulți ani înainte de a pleca peste hotare.”

Europa Liberă: Unde ați muncit?

– „Am muncit la Bologna și la Florența și am făcut lucru care nu-i demn pentru noi, fără demnitate am muncit.”

Europa Liberă: Plecatul acesta peste hotare a salvat situația?

– „A salvat situația, că am putut să-mi ajut nepoții, că am doi nepoți la Moscova și eu ca să pot trăi, fiindcă cu pensia de aici și cu prețurile din Moldova, căci sunt prețuri mult mai mari decât cele din Italia...”

Europa Liberă: Cum vă explicați că, iată, după acești 20 de ani de ședere în Italia, acolo, în străinătate, se poate trăi și munci și-i prosperitate, dar aici nu se poate?

– „Se poate, dacă era altfel, fiindcă parlamentul și guvernul nu se gândesc la noi. Văd că vorbesc de corupție, de tot, dar n-am mai văzut nimeni să se ducă prin sate să vadă cum trăiește poporul. Eu îs de aici, de la Dondușeni, și totuși am venit acasă, așteptam ceva mai bun. Dacă mă gândeam de la bun început, rămâneam, nu mai veneam acasă.”

Europa Liberă: Dar de unde ar trebui acum să înceapă ordinea?

– „Ar trebui în primul rând să aibă poporul de lucru, că am împrumutat bani ca să mă duc în Italia și vai de capul meu.”

Europa Liberă: Ce salariu i-ar trebui unui cetățean ca să spună că are o viață decentă?

– „Cel puțin 1.000 de euro. Ca să trăiască după prețurile de azi, 1.000 de euro. Eu am noroc că mai am o soră care are activitatea ei, că suntem două surori, și mă mai ajută, măcar că eu am fost 20 de ani în Italia, dar am ajutor de la dânsa. Și sperăm că Maia Sandu o să se mai gândească și la popor, nu numai la corupție și la cei care au furat.”

Europa Liberă: Moldovenii vor dictatură sau democrație?

– „Democrație, libertate și o viață mai frumoasă. Ca un pensionar, că șed și mă gândesc, am lucrat atâția ani, chiar nu am dreptul să stau liniștită, dar nu pot sta liniștită, că dacă se va ridica prețul la gaz, că nici până acum nu ne ajungea, se va ridica prețul la electricitate, ce vom face mâine? Sper, sper, că țara noastră-i frumoasă, poporul nostru-i muncitor, dacă a ajuns el să lucreze peste hotare și-i respectat, înseamnă că are dreptul să lucreze acasă, să fie liniștit și să facă țara asta frumoasă, că eu nu am fost acasă, vă spun, 20 de ani, dar am venit acasă că îmi pare rău foarte mult de țara noastră. Și sper că guvernul o să facă tot ce-i posibil ca să ridice nivelul de trai al poporului. Poporul să aibă de lucru acasă, nu peste hotare, că poporul nostru merită să fie la casa lui. Și sperăm că Dumnezeu o să ne ajute și o să schimbe situația, și o să dea minte la acești care guvernează și la cei de jos, că acei de jos, săracii, suferă.”

Europa Liberă: Dar Moldova, mai aproape de Est sau de Vest, acum mai contează lucrul acesta?

– „Eu îs pentru aceea că trebuie să trăim bine și cu Rusia, și cu Europa, și cu America, și cu toți. Suntem o țară democratică, un popor, că dacă ne-a dus capul să ne ducem în afara țării și să găsim limbă comună, și să lucrăm 20, 30 de ani și ne-au respectat, cred că am meritat și suntem un popor care am găsi limbă comună cu toți.”

Europa Liberă: Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție în nordul Republicii Moldova, la Dondușeni, și îi întrebăm pe cetățeni pe ce drum se îndreaptă Republica Moldova, încotro, țara?

– „În jos. De-atâta că nu ai cu ce trăi. Pensie nu-i, a spus una, face alta. Mai în scurt îi strașnic, îi strașnic.”

Europa Liberă: Ce trebuie făcut ca lumea să nu fie supărată?

– „Pensia s-o ridice, să fie și să trăim așa cum am trăit înainte, iaca ce trebuie de făcut.”

Europa Liberă: Și viitorul Moldovei cum îl vedeți?

– „Noi niciun viitor nu vedem, nici nu vreau să aud.”

Europa Liberă: Dar de cine depinde ziua de mâine a țării?

– „Nu știm. Nu poți să spui, în toată ziua tot schimbă și schimbă și-i tot al lor, noi suntem mici oameni. S-a pierdut încrederea, în tot s-a pierdut.”

Europa Liberă: Dar cum se recâștigă?

– „Nu știm...”

Europa Liberă: Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție în nordul Republicii Moldova, la Dondușeni, pot să vă pun o întrebare?

– „Poftim, dar ce?”

Europa Liberă: Cum se trăiește astăzi în Moldova?

– „Îi rău de tot. Cum să spui că-i bine? Totul s-a scumpit, încă n-a venit pensia cea care trebuia să ni-o mărească, dar de-amu totul s-a scumpit. Apoi, cum să trăim bine? Absolut tot se scumpește...”

Europa Liberă: Dacă Dvs. ați guverna Republica Moldova, ce ați face?

– „M-aș strădui să trăiască lumea asta bine.”

Europa Liberă: De unde începe schimbarea?

– „Nu știu, până acum ne-au furat tot și ne-au amăgit. De când ne-au dat libertate, în ‘91 ori în ‘90, apoi a fost numai rău. Bine n-a fost, bine n-a fost.”

Europa Liberă: Dar pe cei care au guvernat dvs. i-ați ales, cetățenii?

– „E adevărat, dar noi nu i-am ales să facă nebuniile acestea pe care le-au făcut ei, iaca ce. Ce asta-i viață? Ce a făcut Plahotniuc? Totul a furat, a furat toată Moldova, au rămas oamenii iștia cu pielea, s-au dus după graniță, au muncit...”

Europa Liberă: Dar ce a făcut justiția, dacă s-a furat atât de mult și tot?

– „Justiția a fost coruptă, coruptă de tot. Uitați-vă ce și-au făcut ei, ce clădiri, ce bănărit. Asta-i numai ce știm noi, dar restul? Vă doresc sănătate!”

Europa Liberă: Dar au dreptate cei care spun că trebuie o reformă în justiție și luptă împotriva corupției?

– „Numaidecât, numaidecât! E adevărat, numaidecât trebuie. Trebuie niște oameni adevărați să fie.”

– „Dar asta cine-i?”

– „Cine-i cel care-i adevărat, cine-i?”

– „Aiștia care-s amu, aiștia s-au apucat să facă.”

– „Aiștia-s buni?...”

– „Aiștia s-au apucat să facă, eu nu știu ce-or face.”

– „Da, benzina ridicată, toate ridicate...”

– „Nu, ascultă mata, nu-i adevărat. Nu-i adevărat! Benzina nu-i de la aiștia.”

– „Credeți în povești...”

– „Nuuu. Eu ascult televizorul, radioul și spun așa: în România tot au ridicat prețurile la combustibil; Anglia, așa o țară bogată, tot nu-i ajunge solearkă (motorină) de asta, că nu-i de unde. Apoi, de-amu ce să mai grăim de noi? Ce oamenii aceștia îs vinovați? Eu nu cred că ei îs vinovați.”

Europa Liberă: Viitorul Moldovei cum îl vedeți, cum ați vrea să fie ziua de mâine a țării?

– „Poate s-or stărui oamenii iștia și vor face ceva.”

Europa Liberă: Cine?

– „Conducerea asta a noastră. Mai buni decât aiștia noi nu așteptăm. Noi avem încredere într-înșii.”

Europa Liberă: În cine aveți, în primul rând, încredere?

– „În Maia Sandu, în toată conducerea asta a noastră eu am încredere. Până acum de aiștia noi n-am avut, dar acum văd că ei se apucă, dar Dumnezeu știe cu ce se va mântui.”

Europa Liberă: Dar cetățenii sunt uniți ca să sprijine o idee?

– „Cetățenii nu vedeți ce spune? Că spune că aiștia-s vinovați că se ridică prețurile... Rămâneți cu bine!”

Europa Liberă: Sănătate!

VIDEO: Mircea Drăgălin cumpărător la piața din Dondușeni:

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție la Dondușeni și întrebăm cetățenii: pe ce drum se îndreaptă țara? Încotro, Moldova?

– „Totul se scumpește, pensiile-s mici și nu vedem nicio schimbare.”

Europa Liberă: Ce-i de făcut?

– „Trebuie pe cei de sus de întrebat: ce-i de făcut? Tineretul ista pleacă tot din țară și lasă bătrânii acasă. Cu cine să șadă ei? Că avem copii, avem nepoți și ne interesează viitorul lor, să nu se ducă din țară, dar să rămână aici, să facă pentru țara asta, să aibă un viitor aici.”

Europa Liberă: Cine decide ziua de mâine?

– „Poporul decide. Da, dar vedeți că, dacă îs greutăți, ei fug în altă parte, în Europa?”

Europa Liberă: Dar ce salariu i-ar trebui unui cetățean ca să spună că are o viață decentă?

– „Un salariu de vreo 8.000, așa, îi puțin, las’ să fie și 10.000, dar nu le vedem, că dacă pensa-i 600 de lei, apoi salariile cât îs la medici, la aiștia, învățători? Iaca amu le-au pus problemă, leapădă învățătorii pe-un cap, pentru vaccinuri. Apoi cum? Și așa primesc cât se scurge printre degete, dar...”

Europa Liberă: Rămâneți pesimistă, optimistă?

– „Am fost optimistă și rămân tot optimistă. Poate dna Maia Sandu se va gândi nu la noi, dar la nepoți, de-amu copiii mai sunt aranjați, dar nepoții, a da Domnul, de-abia începe viitorul lor și-om vedea ce o să fie. Trăim nemurind. Cu COVID-ul, știți cum?”

Europa Liberă: Reforme așteptați? Ce reforme așteptați?

– „Bune! Trebuie să fie bune!”

Europa Liberă: Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, în nordul Republicii Moldova, la Dondușeni, și întrebăm cetățenii: pe ce drum se îndreaptă țara?

– „Se îndreaptă țara spre bine, dar tare prețurile ne dau înapoi. Am cumpărat numai ce, iaca, la piața din orășelul Dondușeni, căldarea era 40 [de lei] acum trei săptămâni, am cumpărat cu 60 de lei iaca acum, legumele tot s-au ridicat. Nu ladno (ei bine), asta-i clar. Intrați în pavilion – aceleași prețuri. Prețurile se ridică la combustibil, la tot. Noi ne-am bucurat că a câștigat Maia Sandu și sperăm că o să fie totul bine.”

Europa Liberă: Cum se aduce binele acesta? Cum se face binele?

– „Cum? Noi lucrăm! Suntem de la țară, iaca am 4,20 hectare și cu mâinile trebuie să le strâng. Cu păpușoi, cu porumb și o să năimesc lume, că singură n-o să reușesc.”

Europa Liberă: Se zice că brațe de muncă nu mai sunt.

– „Nu mai sunt, nu ai pe cine. O să lucrez până o să dea omătul în noi. Toți îs plecați – și copiii, și vecinii, și prin vecinătate totu-i gol. Ne uităm...”

Europa Liberă: Dar credeți că din cei plecați o să revină cineva acasă?

– „Vin! Iaca la mine vecina (mă uit după o gospodărie), vecina a venit, a făcut poreadkă (ordine), că-i după 60, în Italia, și lucrează acolo, ca să-și facă o pensie decentă, ca să vină aici și să aibă măcar de pâine. Și-a boit căsuța, și-a boit gărduceanul, măcar așa, olecuțică, cu ce bani a mai câștigat acolo și s-a dus înapoi femeia, că aici n-are ce face. Pensie are 700 de lei. Ea zice: „Doamne! Eu mă prăpădesc cu 700 de lei pensia.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie să facă cei care au obținut puterea acum ca cetățenii să nu trăiască dezamăgire, să nu vorbească cu oftat?

– „Să se gândească și la simplul popor, la noi, iaca, oameni simpli, că vrem și noi să trăim așa ca lumea de peste hotare. Nouă nu ne trebuie mult, nouă ne trebuie măcar să avem cu ce plăti lumina, încălzirea, că iaca vine sezonul încălzirii amuși și trebuie să plătim tot, dar lemne nu-s, cărbuni nu-s. Eu mă gândesc cum să strâng păpușoii, dar de lemne, de cărbuni de-amu atunci când o să dea frigul, atunci o să mă gândesc și-o să mă duc și o să iau nu cu toanele, dar cu un sac cărbunele, și n-o să iau câte 5-10 skladometri (metri ster) de lemne, dar o să iau în skladometru de lemn sau o să mă duc și o să tai un salcâm, un copac care poate mai dă roadă, dar o să-l tai că trebuie să-l pun pe foc, ca să ne încălzim la iarnă.”

Europa Liberă: Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici, la nordul Republicii Moldova, la Dondușeni...

– „Da, îmi pare bine. Nu ai fost de mult pe aici.”

Europa Liberă: Pe ce drum se îndreaptă astăzi Republica Moldova?

– „Raionul Dondușeni îi cam sărac. Dar de ce-i sărac? Pentru că noi nu ne ocupăm cu producerea. Ca să produci, trebuie să te unești cu cineva, să ai parale, ca să poți deschide ceva, ca să faci un venit, dar noi venituri nu facem și trăim cam greu, pensiile-s mici...”

Europa Liberă: Ce pensie aveți?

– „Pensia-i mică, 1.600 de lei.”

Europa Liberă: V-au promis de la 1 octombrie 2.000.

– „Două mii... Vom vedea, dacă vom fi sănătoși, așteptăm.”

Europa Liberă: Și cum vă descurcați cu aceste 1.600 de lei, cum îi împărțiți?

– „Cam greu, dar îi împărțim – ceva trebuie de urgență, aceea luăm, dar ce mai trebuie, dar nu ajung paralele – mai așteptăm, mai răbdăm.”

Europa Liberă: Dvs. la ce ați renunțat?

– „Mai răbdăm, dar ce să facem? Răbdare trebuie. Mai producem câte ceva acasă, o pasăre ținem, care un purceluș mai ținem, vite, animale mai mășcate.”

Europa Liberă: Dar cum se scapă de sărăcie? Cum se scapă?

– „Ei, trebuie de muncit! Dacă n-o să producem, n-au să deschidă fabrici, zavoade (uzine), n-au să deschidă locuri de muncă la tineret, să nu umble așa, de aici-dincolo... Ei nici nu vor să lucreze de-amu, vor numai bani să le dai și altceva nimic, dar trebuie să-i învețe și a lucra, și a munci, și a prețui, nu trebuie să plece, dar să facă ordine pe loc.”

Europa Liberă: Dvs. reforme așteptați și care reforme ar fi mai importante?

– „Aștept, în primul rând, ca să fie oleacă de ordine și la tineret, și la bătrâni, dar reforme...”

Europa Liberă: Reforme, iată, ei spun că trebuie de luptat împotriva corupției, trebuie reformată justiția?

– „Da, trebuie, trebuie numaidecât! Vai, dar asta corupția, corupția de-amu în raionul nostru mătincă numai copiii care nu știu, dar restul toți îs corupți. Toți!”

Europa Liberă: Dar cum au ajuns să fie corupți?

– „Iaca așa au ajuns, că așa-s vremurile, vremurile îs așa. Îi dezordine la Dondușeniul ista! Cu mari amăgeli, judecătoriile, procuraturile, avocații, 20.000, dacă vrei să te judeci – 20.000 îi avocatul. Ați mai auzit undeva prin Moldova? Dar la Dondușeni este așa ceva și nu se prezintă la judecată. Lumea-i rea și dacă-i răutăcioasă tot trebuie la lege să ne ducem, dar legi nu-s. Iaca, legi stricte să fie, dar legi stricte nu-s la noi, nu-s. În raion îi dezmăț și când te duci la o organizație parcă îs acasă la dânșii, vrea – face, nu vrea – nu face; i-ai dat niște bani, gata, știe ce trebuie de făcut, dacă nu i-ai dat nimic – nu-ți face dreptate, nu-ți face. Dar judecătorii voobșce (în general) la noi trebuie toți cu furcile alungați de aici, din Dondușeniul ista, imenno (anume) din Dondușeni, din altă parte nu răspund, dar de aici tare îi știu. Sunt câteva șîșki (persoane influente), calcă pe vârful degetelor, dar s-o iei olecuță mai iute, poate s-ar mai muia, dar ele-s tare iuți și rele. Rele! Și dacă nu i-ai vârât nimic în buzunar, cu nimic nu te-ai ales bun.”

Europa Liberă: Banul decide totul?

– „Da, banul e la valoare, dar noi suntem la nimic de-amu, noi suntem coada râpei de-amu.”

Europa Liberă: Valentina Ursu în ospeție la Dondușeni astăzi...

– „Da, da, eu vă cunosc...”

Europa Liberă: Și întrebăm cetățenii: încotro, Moldova, pe ce drum?

– „Credem că e bine de-acum. Cel puțin, nădejdea pe care au luat-o aceștia în mâinile lor, dna Maia Sandu cu guvernul, împreună cu parlamentul, cu cele 63 de mandate nădăjduim să facă bine, atâta doar că foarte greu va fi. Extraordinar!”

Europa Liberă: De ce?

– „Toată sistema aceasta împăienjenită juridică – procurori, SIS, CNA și toți aceștia îs atât de legați între ei...”

Europa Liberă: Vor opune rezistență?

– „Ei o și opun, fiind dirijați de după hotarele țării noastre.”

Europa Liberă: De cine?

– „Păi, cine a putut s-o facă decât același Plahotniuc, același Șor, nemaivorbind de banditul Platon care împreună cu același procuror general, ăsta nu-i procuror general, ăsta-i o persoană mânuită de politicienii cei vechi care se străduie să nu piardă puterea din mâini.”

Europa Liberă: Dar acum se întrezăresc două tabere – unii care acceptă că acei care au ajuns la putere în baza votului din 11 iulie să facă reformă în justiție și să ducă o luptă aprigă împotriva corupției, altă tabără consideră că altele ar trebui să fie prioritățile. Dvs. ce credeți?

– „Eu sunt acel care e cu un optimism grozav de mare și aș vrea ca să ajung la vârsta ceea la care va fi trecut și pasul acesta. Aș dori ca să aibă răbdare și toți cei din Moldova noastră, strugurașul ăsta de poamă care-i atât de frumos, atât de muncitori, atât de primitori, dar atât de jecmăniți din toate părțile, nemaivorbind de nordul Moldovei, unde populația crede în același Dodon, crede în același socialism, comunism, care demult deja trebuiau să putrezească.”

Europa Liberă: În opinia Dvs., acum societatea încearcă să se solidarizeze sau tot atât de dispersați rămân a fi cetățenii?

– „Majoritatea îi dispersați. Cu pâinica ceea socotită mai ieftină, dar mai veche, cu produsele la care aproape le expiră termenul, dar cu câțiva bănuți mai ieftine, același Șor îi măgulește pe oameni.”

Europa Liberă: Dar drumul cel corect pe care să se îndrepte țara care ar fi, drumul Republicii Moldova?

– „Eu cred că cel pe care s-a pornit acum, de după alegerile președintelui și de după alegerile parlamentare, atâta că trebuie să aibă răbdare oamenii noștri. Cu răbdarea treci și marea.”

Europa Liberă: Dar acum mai apare disputa asta dacă Moldova trebuie să se apropie mai mult de Rusia sau de UE?

– „Doamne ferește! Rusia a fost, a rămas și o să fie cel mai mare stat imperial, fiindcă o atât de brutală atitudine, o atât de strașnică invidie față de Uniunea Europeană pe care ei o au, față de Statele Unite, față de Canada și față de toate celelalte țări care propriu-zis nu o suferă, numai că ei nu vor să recunoască lucrul acesta. Mulțimea care sunt, peste 100 de țări sunt contra politicii duse de către Putin și tot guvernul, și Duma de Stat, și cei care mai sunt acolo. În niciun caz oamenii buni de pe pământul acesta, așa cum zicea și bunica mea: „Mamocikă, să vă feriți de lihăraia asta cât veți trăi, că ei nu-s buni, îs tare răi”. Numaidecât, aproape de UE, cât mai aproape de UE să fim, de Uniunea Europeană. La urma urmelor, undeva îs la 500 de milioane populație al căror nivel de trai se deosebește vădit de nivelul nostru de trai, dar nu mai vorbesc deja față de Rusia.”

VIDEO Maria Bordenaia, vânzătoare la piața din Donduşeni:

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să se apropie de standardele Uniunii Europene?

– „Asta depinde de cei care conduc, hățurile trebuie luate în mână puternic, chiar cu unele riscuri, dar să le învingă, fiindcă altfel va fi foarte greu. Mă uit, de jur-împrejur, iaca, același Dondușeni, numai în limba rusă, îi vorbești în limba noastră română, de stat, cum o mai numesc. Ideologia rusească, dna Valentina, la dânșii îi în sânge – de a pune mâna, de a ocupa, de a împărți și de a dirija, de a stăpâni.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Republicii Moldova în următorii 5, 10, 20 de ani?

– „Spre bine, atâta numai că populația noastră s-a deprins a pleca peste hotare, că acolo îs mai bine finanțați decât aici. Fiindcă nu producem, se duc și uită și ei să se întoarcă, doar că ne susțin, slava lor, că bugetul țării este completat din plin de către cei care sunt peste hotare, care necăjesc în sudoarea frunții și îi ajută pe părinți, pe copii, doar că se pierde din viitorul educației celor tinerei care sunt deprinși cu dolarul sau euro în mână și nu prea ar vrea să lucreze. Tineretul nostru nu dorește agricultură, nu dorește viața de la sat, dar va trebui și lucrul acesta să-l facem, căci bătrânii pleacă, noi, care îi așteptăm pe tineri să facă ceva, ei nu doresc...”

* * *

Voci adunate la nordul Moldovei, la Dondușeni, unde interlocutorii mei spun că trăiesc cu speranța de a scăpa de sărăcie. Noua guvernare de la Chișinău promite să aducă bunăstare în casa cetățeanului, prioritățile pe care insistă președinta Maia Sandu sunt curățarea instituțiilor publice de corupție, reforma justiției, dar și sprijinirea economiei și cetățenilor ca să treacă mai ușor peste efectele pandemiei. Șefa statului a spus în această săptămână omologului său german că își dorește avansarea Republicii Moldova pe agenda de asociere și integrare în Uniunea Europeană. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, fostul deputat Vadim Pistrinciuc, astăzi directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, analizează recentele evoluții, inclusiv în procesul de reformare a justiției.

Vadim Pistrinciuc: „Prin ceea ce se întâmplă acum suferă legitimitatea acțiunilor procurorilor, dar eu cred că trebuie să se găsească un numitor comun. Dacă se dorește într-adevăr o restructurare masivă a procuraturii, înlocuiri mai multe, eu cred că trebuie să înțeleagă că presiunea asta nu depinde doar de factorul politic, ea vine din societate, căci nemulțumirea este enormă acolo în societate și oamenii vor să vadă niște acțiuni de schimbare.”

Europa Liberă: Și pleacă Stoianoglo, vine următorul procuror general, imediat se schimbă situația?

Vadim Pistrinciuc: „Asta nu o să fie suficient, plecările niciodată nu rezolvă nimic, înlocuirile persoanelor nu schimbă ecuația.”

Europa Liberă: Și atunci care trebuie să fie deznodământul?

Vadim Pistrinciuc: „Trebuie să fie o reformă mai fundamentală, deci ceea ce ni se spunea. Eu asta aștept, o evaluare treptată a judecătorilor, o înlocuire cumva de valoare...”

Europa Liberă: Internă sau externă?

Vadim Pistrinciuc: „Eu câteodată așa de tare mă enervez când mai citesc știrile, parcă mă gândesc că ar trebui de declarat stare de urgență militară pentru o perioadă și de făcut toate chestiile acestea repede, dar noi atâta vorbim, vorbim... Eu deja vreo trei parlamente le văd, tot evaluăm, tot schimbăm, flioșc încoace, flioșc încolo, oamenii tot pleacă, tot pleacă, nedreptate-i mai multă și mai multă. Nu, noi ne dezvoltăm, țara se dezvoltă, unii oameni trăiesc și mai bine, dar se dezvoltă din efort propriu, în pofida unor lucruri. Cred că ar trebui să fie și externă, poate să fie, situația e următoarea cu instituțiile acestea - dacă vă duceți informal și vorbiți cu cineva dintr-o instituție de forță și îi întrebați: „Iaca, dacă la voi oleacă să se schimbe lucrurile, cine trebuie să vină să vă conducă”? Ei o să vă spună, dar informal să-i întrebați, fără cameră, o să vă spună toți: „Numai nu de la noi de aici, din interior, că toți îs legați, toți îs cumva, au tot felul de relații”. Și nu de cumetrie, nu, lăsați tradiția deoparte, că nu asta-i problema, relații de acelea de genul: el e dator lui, acestălalt lui celălalt. Și în final, iată, avem situații când se

perindă o neîncredere totală. Dar eu vă dau și o altă cifră. Iaca, Dvs. luați niște instituții ca CNA, analizați, de exemplu, ce buget au, infrastructură, dotări și câți bani economisesc sau aduc statului prin faptul că luptă cu corupția, dar până la capăt, până la judecată, nu numai că au sesizat sau au ajuns în judecată, până după judecătorie și o să vedeți că ei o să înceapă să vă povestească cât e de greu în sistemul judecătoresc, că deciziile lor, cazurile lor trenează în judecată, că ei n-au competențe, competențele-s la procuratură ș.a.m.d. O să vă duceți la Procuratura Anticorupție, o să puneți aceeași întrebare, o să vă zică: „Da, dar salariile sunt mici, dar acolo legea nu permite, dar, iaca, judecătorii, uitați-vă ce fac judecătorii de la Ciocana, de la Buiucani, de acolo”... Iaca așa-i, un cerc vicios și care nu se sparge, și atunci omul când vede înalți demnitari de stat puși în funcția de a face justiția, una din cele mai dificile și nobile sarcini, că încep să arate unul la altul, situația se perindă în continuare. Deci, noi am avut situații când practic anumite grupuri oligarhice puteau să distrugă statul, noi eram la limita unor default-uri financiare, instituționale, blocaje, noi puteam să ajungem într-o situație dezastruoasă, noi încă ușor am scăpat, pot să zic, și nimic nu s-a întâmplat după asta.”

Europa Liberă: Cum ar fi mai bine totuși să se termine această dispută între putere și procurorul general?

Vadim Pistrinciuc: „Eu nu văd că asta ar fi o dispută între procurorul general și putere, între procuratură, în genere, și putere. Eu cred că sistemul de procurori trebuie să accepte faptul că ei trebuie să modifice ceva, nu merge chestia asta și se vede. De exemplu, când unele dosare se califică într-un fel și el spune: „D-apoi e legal că e calificat așa”, dar tu încearcă să-l califici altfel, vezi, caută probe sau când oamenii spun că „iată acolo s-a furat, s-a făcut”, ei spun: „Dar n-aveți probe”... Trebuie să fie o acceptare, un dialog între procuratură și, în genere ca sistem, o acceptare că trebuie să se producă o reformă și ei trebuie să se implice în reforma aceasta, fiindcă dacă o să fie doar contradicție, atunci într-adevăr vocile populare vor fi de partea politicului, și nu din cauză că ei sunt mai simpatici, ci din cauză că asta-i doare pe oameni și pe toți, 90 la sută de oameni îs preocupați de chestia asta.”

Europa Liberă: Până la urmă, trebuie să fie plecat dl Stoianoglo sau trebuie dumnealui să decidă să plece?

Vadim Pistrinciuc: „Dumnealui singur trebuie să decidă, trebuie să vadă dacă ceea ce solicită, pe de o parte, sistemul politic, cum îi spuneți, guvernarea, pe de altă parte, societatea, dar eu în locul dumnealui aș atrage atenție la ceea ce zice societatea în diferite surse, nu doar în anumite surse, ce zic partenerii de dezvoltare, ce zic cetățenii noștri, ce zic reprezentanții societății civile în care ai încredere. Dar eu înțeleg, când ești în bătălie te uiți la ceilalți care nu-s de acord cu tine și zici că îs inamici, nu e adevărat, și reieșind din asta să iei decizii, fiindcă în final eu nu văd cum, ei și o să stea, să presupunem că nu reușește guvernarea, da, au dat niște semnale și dumnealui rămâne. Și rămâne în opoziție cu cine? Doar nu e vorba de guvernare, e vorba de mesajul transmis de cetățeni, pe care noi îl auzim zilnic și îl vedem și prin presă și în alte lucruri - impunitatea excesivă, nepedepsirea celor care au comis fărădelegi, ei fug, ei se duc. Iată, deunăzi am văzut percheziții la un domn suspectat de ceva, un fost deputat, businessman...”

Europa Liberă: Andronachi...

Vadim Pistrinciuc: „Probabil de dânsul era vorba, nu mai țin minte cine anume, dar era percheziția după ce el deja spusese singur că a plecat din țară. Ei, ce-i asta? Haideți să fim serioși! La ce bun să-i faci omului percheziție dacă el deja și periuța de dinți și-a dus-o, deja s-a mutat cu traiul? Nu-i chiar corectă chestia aceasta, eu așa cel puțin înțeleg, nu sunt specialist din domeniu.”

Europa Liberă: Așteptăm acțiunile justiției și, mai ales, cum înțeleg ei reforma și poate și compromisul într-un final se va găsi între putere și Procuratura Generală.

Vadim Pistrinciuc: „Eu am zis că vreau asta, dar eu cred că compromis nu o să fie, la noi cu justiția o să fie foarte greu, fiindcă rezistența e enormă. Eu v-am spus după alegeri că șase luni, un an maximum, dar șase luni este termenul, nu aplici niște lovituri dure – o să fie iaca așa, un fel de haos latent, un fel de anarhie de asta, o să împroaște unul în altul cu acuzații și dosare, dar nu o să se întâmple. Cu justiția trebuie să fie rezolvată repede întrebarea: aha, ai pus anumite chestii, sunt niște practici, legi, garanții, se mișcă înainte. E clar că transmiți un mesaj, că cel care greșește va avea de pierdut și mai departe oamenii trebuie să uite de ea și să se ocupe de economie, de social și de alte lucruri.”

Europa Liberă: Pentru că cei care și-au asumat guvernarea spun că sunt deciși, hotărâți să facă reforme, de ce nu se încumetă să vorbească despre reforma teritorial-administrativă și cât de necesară este această reformă?

Vadim Pistrinciuc: „După mine este foarte necesară, trebuie curaj și de făcut.”

Europa Liberă: De ce nu se aude nimic din partea puterii?

Vadim Pistrinciuc: „Nu știu, întrebați-i pe ei. Poate se tem să vorbească despre asta. Eu bănuiesc că se tem.”

Europa Liberă: Dar de ce frica aceasta?

Vadim Pistrinciuc: „E vorba de frică, iată, acum mai sunt și aceste scumpiri. Știți cum e? În politică când ești, te gândești câte te atacă acum și să-ți mai iei încă o nevoie mare care o să nemulțumească extrem de mulți oameni...”

Europa Liberă: Dar vorba Dvs., mai bine să începi odată cu demararea mandatului, decât să ajungi cu problema asta pe finele mandatului.

Vadim Pistrinciuc: „Da, asta e părerea mea. Probabil că ei se uită că în perioada aceasta sunt prea multe dosare de gestionat și atunci încă unul atât de masiv ar fi mai dificil. Probabil! Eu nu știu, că n-am discutat cu nimeni. Da, eu comunic cu unii dintre reprezentanții guvernării, la fel cum comunic și cu unii reprezentanți ai opoziției. N-am auzit nici de o parte, nici de alta ca subiectul vizat să fie foarte des vehiculat, mai degrabă am văzut în societatea civilă, în comunitatea de experți, dar eu consider că este foarte necesar. Da, dureros; da, mulți au să plângă, au să strige, dar este extrem de necesar și toate guvernele de până acum, unele din care am făcut și eu parte, tot le pasau de la unul la altul. Și ea trebuie de făcut acum probabil un pic și la anul viitor o să fie încă o perioadă, fiindcă dacă faci reforma acum, următoarele alegeri...”

Europa Liberă: ...alegeri locale...

Vadim Pistrinciuc: „...le poți produce deja după o nouă organizare administrativ-teritorială, fiindcă dacă nu o faci în termeni proximi până la alegeri, atunci iarăși mai plusezi 2023, 2027-2028, e teren pierdut. De aceea nu e vorba de comasări, e vorba de reorganizarea administrativă a țării astfel încât să se pună accentul pe regiunile de dezvoltare. Nu-i vorba de optimizări, la nivel de resurse umane noi n-o să optimizăm multe, că se creează niște structuri mai mari, se refac instituțiile locale ale administrației publice locale, dar e mult mai util, e mult mai modern organizat, mult mai bine pentru a promova dezvoltarea economică, dar asta este nepopular, bănuiesc eu.”

Europa Liberă: Și pentru accesul cetățeanului la serviciile desconcentrate, la tot felul de servicii?

Vadim Pistrinciuc: „Omul trebuie să aibă acces la servicii, foarte corect ați spus Dvs., nu la instituții. Că-i pui tu lui o instituție și-o numești consiliu raional sau el se duce la asistență socială, se duce la centrul multifuncțional să ia niște servicii, asta-i altă situație, mai ales că noi trăim deja în era digitală și foarte multe servicii le-am învățat. Unii care nu au vrut să le învețe, au învățat acum în pandemie să le folosească. Avem și sistem de plăți de stat, am văzut acum foarte bună inițiativă pe digitalizare care a fost și votată deja, un sistem de livrare de documente. Eu sunt încântat de chestiile acestea, fiindcă iată asta o să arate inutilitatea la foarte multe ghișee, tot felul de „budculițe” de cerut acte, de pus ștampile ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Comportamentul opoziției în parlament?

Vadim Pistrinciuc: „Opoziția este destul de difuză, apropo, și slabă. Și asta-i destul de straniu.”

Europa Liberă: Și cum se explică acest lucru?

Vadim Pistrinciuc: „Eu îmi aduc aminte anul 2009-2010, când era guvernarea ceea de coaliție, cel mai mare motor, motivatorul nostru cel mai puternic de a apăsa pe accelerație, uneori foarte riscant, era opoziția. Sincer, acum pot spune, noi eram dominați când mergeam în comisiile parlamentare pentru a promova niște proiecte, ei erau foarte competenți, veniseră numai de la guvernare, toți deputații au fost în ministere și trebuia să fii foarte bine pregătit și plus la asta era un guvern de coaliție, dacă opoziția era prea incisivă...”

Europa Liberă: Păi și acum majoritatea din opoziție tot vin inclusiv de la guvernare?

Vadim Pistrinciuc: „Ei ne dominau acolo, ne dominau în sala de plen deseori, până când deputații noștri au intrat în rol, fiindcă erau mulți oameni veniți din raioane, mulți deputați nu aveau experiența tribunei parlamentare, unii erau cu experiență sigur, dar ne dominau și în stradă, când cu bătutul în tobe.”

Europa Liberă: Și acum puterea opoziției care e?

Vadim Pistrinciuc: „Eu mă uit, de exemplu, pe ce își irosesc ei credibilitatea și puterea – verișoare, tot felul de chestii inventate, tot felul de clenciuri de astea, luări peste picior de prost gust. Da, ele sunt destul de amuzante, acolo hi-hi, ha-ha, am râs un pic, dar ele nu creează presiune pe guvernare. Dacă vrei să faci presiune, trebuie să faci pe subiectele de pe agenda socială.”

Europa Liberă: Dar opoziția extraparlamentară – PUN, Platforma DA, alte formațiuni?

Vadim Pistrinciuc: „Opoziția extraparlamentară, după părerea mea, trebuie să facă un exercițiu de autoevaluare dintâi, înainte de a face presiuni, trebuie să evalueze și să se gândească ce au de făcut.”

Europa Liberă: Vin congresele și...

Vadim Pistrinciuc: „Congresul nu înseamnă exercițiu de autoevaluare, trebuie să te așezi frumușel, cu hârtiile pe masă, să vezi ce resurse ai folosit/irosit, de ce n-a mers, cum n-a mers, ce mai poți face în viața asta, poate mai poți face altceva mai bine decât chestia asta. De ce toți consideră că politica e un așa domeniu în care nu trebuie să ai performanță? Trebuie să ai performanță, trebuie să reușești și acolo. După care trebuie să regândească foarte bine cum abordează lucrurile. Pe de o parte, parcă-s încurajați toți de internet, trebuie să fie oleacă de populism, dar, pe de altă parte, nu se uită când fac ei anumite critici sunt atât de difuze și iarăși hi-hi, ha-ha și gata. Opoziția e mult mai slabă decât guvernarea, nu știu care lucru e mai rău, dar asta e evident, opoziția este slabă. Dar în parlament, în genere, nu-mi este clară atitudinea lor.”

Europa Liberă: Cel puțin au găsit un compromis referitor la modificarea Constituției puterea și opoziția, ați văzut că cu 86 de voturi s-a modificat Legea Fundamentală.

Vadim Pistrinciuc: „Da, pe anumite subiecte, da. Poate noi suntem obosiți, poate avem așteptări prea mari de la opoziție? Nu știu, poate acolo sunt probleme, dar în genere după o bătălie atât de puternică, și noi am avut un an de bătălie – am avut alegeri prezidențiale, am avut alegeri parlamentare –, de obicei, partidele care sunt un fel de întreprinderi politice, dacă doriți, nu-mi place cuvântul acesta, dar tu trebuie exact așa ca la o întreprindere de management, trebuie să analizezi. De exemplu, noi am vrut să construim atâtea case și n-am reușit. De ce? Și începi să te uiți, că nu a fost livrare de nisip sau forță de muncă ș.a.m.d. și faci o analiză foarte clară de ce n-ai reușit să promovezi schimbările, ca să reușești data viitoare.”