În cadrul exercițiului Air Defender 23, care va începe săptămâna viitoare, zece mii de participanți și 250 de aeronave din 25 de țări vor răspunde la un atac simulat asupra unei țări membre NATO. Numai Statele Unite trimit 2.000 de membri ai Gărzii Naționale Aeriene americane și aproximativ 100 de aeronave pentru a lua parte la manevrele de antrenament.
„Este un exercițiu care ar fi absolut impresionant pentru oricine se uită, iar noi nu obligăm pe nimeni să se uite la el", a declarat ambasadorul SUA în Germania, Amy Gutmann.
„Va demonstra dincolo de orice îndoială abilitățile și rapiditatea forței noastre aliate din NATO ca prim răspuns”, a mai spus ea. „Aș fi destul de surprinsă dacă vreun lider mondial nu ar lua notă de ceea ce arată acest lucru în ceea ce privește spiritul acestei alianțe, ceea ce înseamnă puterea acestei alianțe”, a spus Gutmann. „Și asta îl include pe domnul Putin”, a mai spus ea, referindu-se la președintele rus Vladimir Putin.
În timp ce exercițiul, care este condus de Germania, a fost planificat încă din 2018, invazia Rusiei în Ucraina anul trecut a determinat NATO să se pregătească serios pentru posibilitatea unui atac pe teritoriul său. Suedia, care speră să se alăture alianței, și Japonia participă, de asemenea, la exercițiu.
Unitate cu Ucraina și pe flancul estic
Pe 6 iunie Șefii de stat din nouă țări din estul NATO și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina în conflictul cu Rusia. În cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Bratislava, în vederea pregătirii summitului NATO de la Vilnius din iulie, aceștia au subliniat independența Ucrainei și inviolabilitatea frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la reuniune, președinta slovacă Zuzana Čaputová, care a găzduit reuniunea, a făcut, de asemenea, apel la aliații occidentali să se unească împotriva agresorului Rusia. Anul trecut a arătat că cea mai bună cale de a restabili pacea în Europa este asistența intensivă pentru Ucraina, a afirmat Čaputová.
Formatul București Nouă, înființat în 2015, include Polonia, România și Slovacia, precum și Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Cehia și Ungaria.
