România a preluat din 1 ianuarie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene pe șase luni, într-o perioadă în care blocul comunitar se va confrunta cu așteptata ieșire a Marii Britanii și cu creșterea naționalismului în multe țări membre. Contextul intern din România e şi el destul de complicat, guvernul social-democrat de la București fiind acuzat de Uniunea Europeană că nu-și respectă angajamentele față de lupta anticorupție și independența justiției. Ce implicații pentru R. Moldova va avea preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene? Cât de probabilă este reanimarea relațiilor moldo-comunitare în această perioadă? Un punct de vedere al politologului Dionis Cenuşă, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania.
Dionis Cenuşă: „În mod normal, o țară vecină cu multe relații strânse cu R. Moldova cum este România ar trebui să fie un avantaj major pentru îmbunătățirea dialogului cu UE, în primul rând, dar și dezvoltarea relațiilor bilaterale cu asistența europeană şi aici mă refer, în primul rând, la interconectarea pe gaze. Realitatea este însă alta. România a preluat președinția fiind pregătită din punct de vedere tehnic, dar nepregătită la nivel politic. De aceea această președinție ar putea aduce puține foloase R. Moldova”.
Europa Liberă: Spuneați într-o recentă analiză că preşedinţia României va fi una slabă, ceea ce ar fi în avantajul democraților moldoveni. Cum aţi defini acest avantaj?
Dionis Cenuşă: „România deja a demonstrat că este de partea guvernanților de la Chișinău atunci când a făcut blocaje pentru a nu include într-o declarație a aceluiași Consiliu al UE mesaje critice vizavi
România ca președinte în cadrul Consiliului UE ar putea să închidă ochii vizavi de unele lucruri care se întâmplă la Chişinău...
de progresele, dar mai degrabă regresele reformelor de la Chişinău. Evident România ca președinte în cadrul Consiliului UE ar putea să închidă ochii vizavi de unele lucruri care se întâmplă la Chişinău şi aici ne referim bineînțeles la calitatea alegerilor parlamentare.
La fel România fiind singură într-o stare slabă ar putea să nu aibă capacitatea să promoveze agenda pro-Moldova pe parcursul președinției. Dacă e să ne uităm la prioritățile României pentru cele şase
Slăbiciunea României este că nu va putea fi un actor activ în promovarea agendei R. Moldova...
luni de președinție, atunci vom observa foarte puţine menţiuni legate de Parteneriatul Estic din care face parte şi R. Moldova. Deci slăbiciunea României este pentru că nu va putea fi un actor activ în promovarea agendei R. Moldova şi totodată pentru că va fi mai degrabă predispusă să închidă ochii la anumite situații de la Chișinău.”
Europa Liberă: Pe de altă part, viceprim-ministrului pentru Integrare, Iurie Leancă, zicea că președinția română este „o ocazie unică pentru a intensifica relația UE-Republica Moldova începând de la amplificarea dialogului politic și sprijinirea procesului de reforme până la accelerarea implementării proiectelor de interconectare energetică și a proiectelor de infrastructură prin construirea de poduri și autostrăzi”. Cât de realistă vi se pare eventuala intensificare a relaţiilor moldo-comunitare anticipată de Iurie Leancă?
Dionis Cenuşă: „Desigur că este o așteptare mult prea mare din partea președinției României că va putea promova în mod eficient unele mesaje de la Chișinău. Totodată România şi-a asumat într-un fel un
Circumstanțele europene nu permit României să aibă resurse tradiționale pentru a se lansa într-un fel de aventură de a promova aceleași interese ale guvernării de la Chișinău, dacă această va fi aceeași după alegerile parlamentare...
angajament moral de a sprijini R. Moldova în toate demersurile pro-europene ale acesteia. Se află cumva în contradicție acest angajament moral al României cu ceea ce poate face aceasta în realitate având în vedere că UE este divizată pe multe subiecte pe care România fiind ea însăși divizată la nivel politic pe interior urmează să creeze coeziune şi confluență. Însăși circumstanțele europene nu permit României să aibă resurse tradiționale pentru a se lansa într-un fel de aventură de a promova aceleași interese ale guvernării de la Chișinău, dacă această va fi aceeași după alegerile parlamentare din februarie 2019.”
Europa Liberă: Se pare că există un soi de simpatie între guvernarea de la Chişinău şi cea de la Bucureşti. Avantajele, mici sau mari, pe care ar putea să se aibă R. Moldova de pe urma președinției României vor fi în folosul guvernării de la Chişinău sau în folosul cetățenilor R. Moldova?
Dionis Cenuşă: „Depinde de câteva aspecte. În primul rând, depinde de cum vor derula alegerile şi cine va fi câștigătorul, inclusiv cine va putea forma viitorul guvern de la Chişinău. În al doilea rând, depinde de cât de puternică va fi opoziţia pro-europeană de la Chişinău în urma alegerilor. Dacă avem o situaţie în care opoziţia obţine suficient de multe mandate pentru a crea această empatie faţă de UE în rândul populaţiei moldoveneşti, atunci evident vom crea, pe de o parte, simpatii din partea moldovenilor pentru UE, iar, pe de altă parte, va fi sprijin pentru reformele pe care UE le dorește pentru cetățenii moldoveni, reforme care până acum au fost fie parţial realizate, fie au fost amânate. Urmează să vedem bilanțul alegerilor după care putem vorbi despre cât de benefică poate fi în realitate președinția României deoarece, cum am menţionat, în cazul în care opoziția va avea un cuvânt de spus în viitorul Parlament cred că ultimele luni ale președinție României ar putea fi foarte benefice R. Moldova”
Europa Liberă: În analiza la care am făcut referinţă Dvs. aţi prefigurat trei scenarii cu rezultatele alegerilor parlamentare şi anume perpetuare democraților la putere, o eventuală coaliție dintre PDM şi PSRM şi alegeri anticipate. Care totuși vi se pare cel mai probabil scenariu?
Dionis Cenuşă: „Vorbim despre scenarii, dar şi despre incertitudinile care planează deasupra politicului moldovenesc. Nimeni nu-şi imagina anul trecut că democraţii nu se vor opune,
Cea mai fezabilă variantă de evoluţie pentru electorala din R. Moldova este perpetuarea guvernării democraţilor în coaliţie cu alţi deputaţi fie independenţi fie atraşi din partea partidelor care nu fac parte din opoziţie...
de exemplu, invalidării alegerilor din Chişinău, nimeni nu ştia sigur că asistenţa UE va fi suspendată până la alegeri. Există incertitudini pe care politicul moldovenesc le promovează foarte intens. Oricum cred că cea mai fezabilă variantă de evoluţie pentru electorala din R. Moldova este perpetuarea guvernării democraţilor în coaliţie cu alţi deputaţi fie independenţi fie atraşi din partea partidelor evident care nu fac parte din opoziţie, din blocul ACUM. Democraţii, având în vedere că deja cunosc numele persoanelor care candidează pe circumscripţiile uninominale, vor încerca să se pregătească astfel ca după alegeri să aibă un număr suficient de voturi pentru a-şi extinde dominaţia politică. Prima variantă este cea mai posibilă, din păcate.”
Europa Liberă: Dar socialiştii, pe de altă parte, ameninţă că dacă nu obţin suficiente mandate ca să formeze o majoritate, atunci vor face tot posibilul ca să declanşeze alegeri anticipate. Dvs. priviţi sceptic un astfel de scenariu, de ce?
Dionis Cenuşă: „În general, sondajele arată o stare stabilă cel puţin pentru socialişti. Numărul voturilor pentru socialişti nu va crește în cadrul unor alegeri anticipate. Sensul unor alegeri anticipate pentru a repeta aceleași rezultate nu-l pot înțelege şi
Dacă socialiștii acceptă să guverneze împreună cu democraţii, atunci vor trebui să fie foarte expliciți în raport cu Moscova şi să argumenteze de ce au mers la un asemenea pas ...
cred că nici socialiștii nu-l vor putea explica în mod convingător. Probabil vor exista a numite discuţii după cortină. Avem o situaţie foarte interesantă. Dacă socialiștii acceptă să guverneze împreună cu democraţii, atunci vor trebui să fie foarte expliciți în raport cu Moscova şi să argumenteze de ce au mers la un asemenea pas, având în vedere că democrații până acum, timp de un an, au avut o retorică foarte agresivă față de Rusia.
Pe de altă parte, dacă democrații creează o coaliție deschisă cu socialiștii, atunci ei se vor îndepărta şi mai mult de agenda europeană care le-a adus până acum o anumită legitimitate. Deci există o dilemă pentru ambele părţi pe care ele vor trebui să o decidă în cazul în care vor dori să creeze acest parteneriat deschis după alegeri.”
Europa Liberă: Dar aceste dileme pe care spuneţi că le au PD şi PSRM pot fi speculate de opoziţia pro-europeană. În general ce se întâmplă cu această opoziţie, pentru că, aşa cum sugerați, e puţin probabil ea să guverneze?
Dionis Cenuşă: „Pe parcursul ultimelor ani opoziţia a fost marginalizată. Acest lucru s-a făcut prin distanțarea acesteia de mass-media cu acces larg la populație, prin limitarea accesului la finanțe din partea diasporei, de exemplu, şi prin multe alte instrumente, inclusiv defăimarea opoziției. Deci opoziţia nu a avut nicidecum condiții libere pentru a se dezvolta şi pentru a deveni cumva atractivă pentru un număr mare de moldoveni. Nemaivorbind despre migrația din R. Moldova care transferă cumva publicul majoritar favorabil opoziţiei în afara ţării. Opoziţia este cumva dezavantajată.
Pe de altă parte, opoziţia are avantajul de a fi o forţă politică care nu are nici un fel de legătură cu guvernarea ce a adus până acum rezultate negative pentru R. Moldova. Daci argumentele sunt în favoarea opoziției doar că, după cum observ eu şi mulţi alţii, opoziţia deocamdată gândeşte mai degrabă tactic şi nu strategic. Inclusiv modul cum au fost stabilite persoanele pentru circumscripții uninominale, comunicarea pe marginea acestei liste denotă că opoziţia se gândește mai degrabă la mesaje simbolice şi nu la paşi strategici pentru a putea depăşi artileria grea a democraților. Iar cum noi am observat în ultimii doi ani democraţii gândesc strategic. Deci, opoziţia în mod urgent trebuie să înțeleagă ce va face la alegeri şi ce va face după alegeri. Pentru că cetățenii doresc o schimbare pe termen lung.”
Europa Liberă: Ați amintit despre faptul că UE a îngheţat, asuspendat asistenţa macrofinanciară pentru Moldova, inclusiv din cauza invalidării alegerilor din Chişinău din vara lui 2018. Unul din pronosticurile Dvs. e că UE ar putea restabili această asistenţă după alegeri. Care ar fi limitele dincolo de care bunăvoinţa europenilor nu ar mai fi posibilă?
Dionis Cenuşă: „UE are un principiu de bază în raport cu orice țară din vecinătatea sa şi nu numai. Acest principiu constă în faptul că dacă cetățenii aleg o guvernare, atunci Bruxelles-ul va comunica cu acea guvernare. deci dacă cetăţenii R. Moldova, indiferent de faptul că o vor face-o prin a fi mituiți sau nu, vor alege în favoarea unei guvernări care va fi condusă de către democrați, atunci UE va avea un dialog cu această guvernare şi va încerca să restabilească o cooperare normală.
Prin restabilirea unei colaborări normale, evident, se are în vedere şi revenirea la discuţiile pe marginea asistenței macrofinanciare, îndeplinirea condițiilor pe care guvernarea de la Chişinău până la finele lui 2018 a încercat să le desfășoare, să îndeplinească mai multe condiții. Declarațiile Delegației UE de la Chișinău au fost iarăși favorabile ideii că dacă va fi aleasă o guvernare în mod democratic, atunci se va comunica cu aceasta.
Depinde cât de gravă va fi deraierea de la standardele democratice, dar din ce am observat până acum democrații riscă să meargă pe scenarii foarte radicale şi probabil alegerile vor fi în linii mari acceptabile pentru ca UE să discute cu viitoarele partide care vor forma guvernul. Deci cu cât mai puține bile negre va acumula procesul electoral, cu atât mai mari vor fi șansele ca UE să reia discuţiile despre asistența macrofinanciară, inclusiv cea bugetară pentru R. Moldova şi până la finele anului 2019 să livreze primele tranșe.”
