După consultările publice, acestea ar urma să ajungă, la mijlocul lunii octombrie, în Guvern pentru examinare, iar la sfârșitul aceleași luni, pentru adoptare – în Parlament.
Vorbind într-un interviu la Radio Europa Liberă, secretarul de stat al Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a spus că proiectul de modificare a Codului Penal și a celui contravențional își propune să „eficientizeze practica calificării infracțiunilor”, să facă mai ușoară munca profesioniștilor în vederea calificării faptelor sub aspect de infracțiune și aplicării răspunderii penale.
Totodată, propunerile urmăresc să responsabilizeze cetățenii, să aplice noi metode de corijare a celor certați cu lega nu neapărat cu termene de închisoare, dar și să aplice constatările Curții Constituționale, astfel încât neclaritățile din legislație să fie eliminate.
Alte declarații, pe scurt:
Despre „umanizarea” politicii punitive a statului: De mai mulți ani experții spun că politica punitivă în Republica Moldova (pedepsele pentru contravenții și infracțiuni) este destul de aspră. De aceea, s-a decis revizuirea pedepselor penale. Acolo unde este cazul, echilibrăm sancțiunile, ca ele să fie proporționale gravității faptei.
Pedepsele trebuie să fie proporționale gravității faptei...
„Umanizare” înseamnă echilibrarea sancțiunilor și nu eliberarea persoanelor de pedepsele penală: toți trebuie să răspundă pentru faptele comise. Pedepsele, însă, trebuie să fie proporționale gravității faptei. Încercăm să îndeplinim anumite angajamente ale statului nostru în fața structurilor europene ce ține de posibilitatea aplicării pedepselor alternative. Judecătorul să aibă posibilitatea în cazul unor infracțiuni nu neapărat grave să poată aplica o altă pedeapsă decât închisoarea. Pedeapsa cu închisoarea nu duce neapărat la corijarea eficientă a persoanei.
Despre pedepsele alternative: În privința infracțiunilor grave, deosebit de grave și excepțional de grave nu sunt prevăzute pedepse alternative.
Despre depopularea închisorilor: Avem carențe în ceea ce ține de condițiile din instituțiile penitenciare. În ansamblu, comparativ cu alte țări, la noi, numărul de deținuți raportat la cel al populației e destul de mare. Acest fapt confirmă că la noi se aplică prea des pedeapsa cu închisoarea sau termenele de detenție sunt prea lungi. De aceea propunem comutarea acestora cu alte pedepse. […] Persoanele trebuie corijate prin alte metode decât deținerea lor în închisori. […] Izolarea de societate pe termen lung are un efect destul de traumatizant pentru persoană dacă nu se lucrează cu ea în mod adecvat.
Despre efectele modificărilor ce țin de pedeapsa cu închisoarea: Faptul că noi „umanizăm” Codul Penal nu înseamnă că asta va duce automat la depopularea închisorilor. Depinde foarte mult și cum profesioniștii vor interpreta și aplica prevederile codului în fiecare caz în parte. Alternativele pe care noi le propunem vor fi la latitudinea judecătorului, el va fi cel care va motiva de ce uneia sau altei persoane i-a fost aplicată o pedeapsă alternativă. Desigur, ne așteptăm și la o micșorare a numărului de persoane în închisori.
Ne propunem să instituim posibilități de tragere imediată la răspundere a celor care au comis infracțiuni de mediu...
Despre amenzile pentru infracțiunile de mediu: Acum acestea sunt reglementate în două-trei articole și este complicată demonstrarea prejudiciului și a consecințelor cauzate. Ne propunem să instituim posibilități de tragere imediată la răspundere a celor care au comis infracțiuni de mediu. Amenzile pe care le propunem [pentru persoanele fizice amenzi de la 27.500 de lei până la 250.000 de lei; pentru persoanele juridice – de la 100.000 de lei până la 1.500.000 de lei] erau în varianta inițială mult mai aspre și le-am echilibrat. Dacă în timpul consultărilor publice se va semnala că sunt excesive, am putea să le mai revizuim.
Despre pedepsirea „falsului de identitate” și a „uzurparea de identitate”: În cazul persoanelor fizice, pentru „Falsul de identitate” ar putea fi aplicate amenzi de la 25.000 de lei până la 150.000 de lei, sau închisoare de la 6 luni până la un an și privarea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de până la cinci ani. Pentru „Uzurparea de identitate” ar putea fi instituită o pedeapsă de la 100.000 de lei la 250.000 de lei sau închisoare până la trei ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții o anumită perioadă.
