Târgul, a cărui invitată specială este Uniunea Europeană, a fost deschis în prezența Angelei Cristea, șefa reprezentanței Uniunii Europene la București, a ministrului Culturii Lucian Romașcanu și a reprezentanților Radio România, organizatorii oficiali ai Târgului Gaudeamus.
Matei Vișniec este președintele de onoare al celei de-a 24-a ediții a Târgului Internațional de carte Gaudeamus. Vișniec spune că scrisul a fost o formă de libertate și cred în continuare că acolo unde există carte și educație există libertate. Dacă ar fi să spună ce caracterizează mai bine Europa, mai susține Vișniec, nu ar ezita și ar spune că, indiscutabil, cultura. „Europa este continentul cărților. Nimic nu mi-a deschis porți mai largi decât lecturile din clasicii noștri, din cei ai literaturii universale.”
Iar în rafturile și pe standurile târgului sunt zeci de mii de cărți, de la multicolorele cărți pentru copii, până la cele mai recente opere autohtone sau traduceri din literatura universală. Sunt peste 300 de edituri care vor organiza în cele cinci zile de târg 800 de evenimente educaționale și culturale. Invitata de onoare este Uniunea Europeană pentru că, spune Angela Cristea, reprezentanta UE la București, spațiul european este, mai presus de orice, un spațiu cultural.
Inaugurarea s-a făcut însă înainte ca oficialii să fi deschis șampania și heraldul târgului să fi sunat din trâmbiță invitându-i pe oaspeți „să facă bine și să se îmbulzească” la cărți.
Primii care au călcat pragul târgului au fost copiii. Au venit de la orele dimineții să răsfoiască în liniște mormanele de cărți și să asiste la micile spectacole improvizate pe scenele instalate în incinta târgului. Și-au putut vedea cărțile preferate cu ochii, le-au putut pipăi, însă, îmi spun ei timizi, nu le vor lua azi acasă pentru că nu au bani suficienți. Până duminică, în ultima zi de târg, speră să-și convingă părinții.
Târgul de carte le-a intrat unora în sânge și vin aici echipați ca în safari cu sacoșe, rucsacuri în spinare sau trollere. Sunt deciși să nu plece până nu le umplu până la refuz cu cărți.
„N-am lipsit de la niciun târg și vreau să vă spun că iau câte 20-30 de cărți,” îmi spune unul dintre vizitatori. E pasionat de cărțile de istorie, dar crede că în vremurile acestea tulburi poveștile de succes le scriu cei fără prea multă carte. „Știți cum spune Eco?” mă întreabă el. „Inteligența are limitele ei, prostia nu.” „Nu pot să nu vin la târgurile de carte,” îmi spune o altă vizitatoare. Nimic nu poate înlocui senzația pe care mi-o dă cartea tipărită, susține ea. Crede că lucrurile încep să se schimbe: tinerii vin în număr tot mai mare la asemenea târguri. Cumva, spune ea, ultimii cincizeci de ani au lucrat împotriva noastră, ne-au sălbăticit. Ceva se mișcă, dar doar dacă părinții fac un pas înapoi. Viitorul este al lor, nu al nostru, nu trebuie să lase pe nimeni să le trăiască viețile. „Aici e rolul cărții și al educației, să le creeze un viitor, cel pe care noi nu li l-am putut oferi”, mai spune ea.
Târgul de carte durează până pe 26 noiembrie însă pentru cei care vin aici, el va continua încă multă vreme după aceea, pe măsură ce vor citi cărțile cumpărate. Iar luni, după spartul târgului, organizatorii vor începe o nouă pagină pregătind ediția a 25-a.
