Mîine, se împlinesc 59 de ani de la ridicarea Zidului din Berlin. În vara anului 1961 au început să circule zvonuri că Germania de est intenţionează să ridice fortificaţii pentru a separa partea răsăriteană a oraşului de cea occidentală, împărţită în 3 sectoare, american, britanic şi francez. La o conferinţă de presă care a avut loc în iunie 1961, liderul de partid est-german, Walter Ulbricht, a fost întrebat dacă zvonurile sînt adevărate sau nu. Ulbricht a rostit atunci celebra propoziţie mincinoasă: „Nimeni nu are intenţia să ridice un zid”.
Ceea ce liderul de partid a negat în iunie cu nonşalanţă, a devenit realitate pe data de 13 august 1961. În cursul nopţii, frontiera fusese asigurată de militari, iar echipele de constructori începeau să ridice zidul despărţitor.
Astfel, data de 13 august a devenit o zi a comemorării unei zile negre din istoria recentă. Nu numai la Berlin, ci şi în alte localităţi din Germania. Mai ales în partea răsăriteană, unde populaţia practic a fost închisă în spatele unei frontiere bine păzite. Asta pînă în 1989, cînd sub presiunea protestelor populaţiei, zidul despărţitor a fost dărîmat.
Din cauza coronarestricţiilor, anul acesta festivităţile comemorative tradiţionale au loc în prezenţa unui număr restrîns de oameni. Într-un comunicat de presă, Fundaţia Federală pentru Reconsiderea Critică a regimului comunist (Bundesstiftung Aufarbeitung) atrage atenţia asupra necesităţii de a nu se uita acest trist eveniment istoric. „Timp de 28 de ani, Zidul a fost cel mai vizibil semn al dictaturii comuniste din Germania răsăriteană şi Europa de est”, se spune în comunicatul semnat de directoarea Fundaţiei, Anna Kaminsky. Zidul, se spune în documentul citat, a fost, în acelaşi timp, „un semn vizibil pentru falimentul politic şi moral al sistemului comunist, care a încercat să-i împiedice pe oameni prin izolare, represiune şi prigoană să fugă-n vest”.
Astăzi, în memoria colectivă, semnificaţia datei de 13 august 1961 a început să se şteargă. Asta s-a desprins cu pregnanţă dintr-un sondaj, publicat în urmă cu cîţiva ani de Fundaţia amintită. Potrivit sondajului, numai 50 la sută dintre germani ştiau că în 1961 s-a ridicat zidul. 31 la sută dintre cei chestionaţi asociau data cu alte evenimente istorice. 19 la sută nu făceau nicio legătură cu vreun eveniment istoric.
În comunicatul de presă al Fundaţiei, lansat anul acesta cu prilejul aniversării se atrage atenţia asupra necesităţii ancorării datei în ceea ce se numeşte „cultura memoriei”. Zeci de mii de persoane au avut de suferit, fiind închişi pentru că au încercat să fugă din est, sute de oameni au fost împuşcaţi în timp ce voiau să treacă frontiera. Toate aceste tragedii nu trebuie uitate şi ar trebui tratate adecvat, mai ales în manualele de istorie.
