Institutul IDIS „Viitorul” a analizat proiectul de lege privind sistemul electoral mixt și din perspectiva recomandărilor Comisiei de la Veneția și a ajuns la concluzia că are multe lacune „tehnico-juridice” și ar trebui retras. Pe de altă parte, Parlamentul a organizat joi după amiază o nouă dezbatere publică, a doua la număr, pe marginea proiectului sistemului mixt înainte ca acesta să fie votat în lectura a doua.
Dezbaterea de la Parlament a fost prezentata drept o încercare de a identifica posibile soluţii de natura sa dea curs recomandărilor formulate în avizul Comisiei de la Veneţia. Soluțiile preliminare au fost prezentate de deputatul democrat Sergiu Sârbu, fara sa insiste pe prea multe amănunte.
De exemplu, la recomandarea privind diminuarea pragului electoral de intrare în Parlament pentru partide, blocuri electorale şi candidaţi independenţi, Sergiu Sârbu a spus doar că se va lua în calcul o eventuală diminuare, fără a menţiona marja exactă.
La obiecția legată de finanţarea campaniilor, dar şi la cea legată de riscul ca membrii Parlamentului aleși în circumscripții să fie influențați de interese de afaceri, soluţia propusă este, între altele, limitarea plafonului donaţiilor pe care le poate obţine un candidat. Sergiu Sârbu nu a menţionat însă mărimea plafonului si modul in care ar fi evaluate riscurile.
Mai clarificatoare a fost poziţia forului legislativ în ce privește delimitarea circumscripțiilor uninominale. Criteriul de bază va fi numărul de alegători per circumscripție care va fi stipulat expres în lege, anume intre 55 si 60 de mii de alegători. Sarcina pentru stabilirea circumscripţiilor va reveni unui organ independent aşa cum a recomandat şi Comisia de la Veneţia, a spus Sergiu Sârbu:
„Vom propune ca circumscripțiile să fie create în baza unor criterii de către o comisie independentă din care vor face parte reprezentanţi ai CEC, ai tuturor partidelor politice, inclusiv extraparlamentare, ai societăţii civile, minorităţilor etnice astfel încât această comisie să lucreze în baza criteriilor pe care noi urmează să le stabilim în lege. La final urmează să se decidă cine pur formal va adopta o decizie. O să vedem cine va fi, fie CEC, fie Guvernul.”
Acest subiect a stârnit cele mai multe discuţii. Iată bunăoară observaţiile juristului Teodor Cârnaţ, membrul CSM:
„Am anumite rezerve referitor la această comisie independentă. Imaginați-vă dacă Guvernul sau CEC nu adoptă o hotărâre aşa cum va propune comisia. Ce se va întâmpla? Din punct de vedere al instituţionalizării acestei comisii nu văd acoperire constituţională. Trebuie să fie un organ specializat, un organ de stat creat printr-o lege în scopul de a crea aceste circumscripţii. Văd aici CEC, Guvernul sau Parlamentul.”
Iată şi propunerea juristului Pavel Postică de la Asociaţia Promo-Lex:
„Hotarele circumscripţiilor trebuie constituite de către o comisie special creată de către Parlament, să fie o comisie parlamentară şi hotarele respective să fie aprobate sau prin hotărâre de Parlament sau cel mai bine să fie o anexă la Codul Electoral aşa încât să ofere o o garanţie stabilă a acestor hotare.”
Cum vor fi reprezentate minorităţile etnice? La aceasta intrebare promotorii iniţiativei nu au deocamdată un raspuns clar. S-a anunţat doar că în autonomia găgăuză se va ţine cont de principiul teritorial administrativ, adică circumscripţiile vor fi trasate în limitele teritoriale ale autonomiei. Acest lucru e mai greu de realizat în cazul altor localităţi populate compact de minorităţi, întrucât numărul localnicilor e mult sub plafonul minim stabilit pentru constituirea unei circumscripţii.
Participanţii la dezbatere au decis să lase pe săptămâna viitoare cele mai sensibile aspecte, inclusiv cele legate de reprezentarea regiunii transnistrene şi a cetăţenilor din diaspora.
Crearea circumscripțiilor uninominale în raioanele din stânga Nistrului şi votul diasporei sunt principalele lacune ale proiectului de lege, se spune într-un studiu al Institutului IDIS Viitorul, care a fost prezentat azi în ajunul dezbaterii parlamentare. Autorul studiului, expertul Ion Tabârţă, a atras atenţia şi la un alt aspect deficitar, după părerea sa, anume că în proiectul de lege nu este stipulat pragul de validare a alegerilor, ceea ce ar însemna că indiferent de câţi alegători vor vota, scrutinul oricum va fi declarat valabil. Lipsa unui prag de validare a scrutinului trezește îngrijorări, spune expertul, în condițiile în care se propune ca alegerile în circumscripțiile uninominale să aibă loc doar într-un tur şi să fie declarat câștigător acel candidat care va acumula cel mai mare număr de voturi. Câștigarea circumscripțiilor uninominale cu majoritatea relativă a voturilor poate distorsiona rezultatul real al alegerilor, crede Ion Ţăbârţă:
„Pe lângă faptul că în Parlament poate ajunge un deputat care are 10-15 la sută ceea ce nu este reprezentantiv, în votul majorităţii simple sunt avatajate partidele mari, care au resurse administrative.”
Analizând şi alte consecinţe nefaste pe care le poate produce schimbarea sistemului electoral, expertul de la IDIS Viitorul optează pentru retragerea proiectului de lege din Parlament.
