Partidul Democrat a anunțat luni că a primit în fracțiunea sa încă șase deputați plecați din alt partid: e vorba de foști liberali-democrați care funcționau ca independenți. Spicherul democrat Andrian Candu a spus tot luni că partidul său are acum suficiente voturi ca să schimbe legislația electorală pentru trecerea la votul uninominal, dar că nu se va grăbi să facă asta și va asculta în continuare opiniile experților. Sâmbătă la Chișinău a avut loc o dezbatere pe tema votului uninominal despre care relatează Liliana Babăroșie.
Dezbaterea a fost organizată de două fundaţii germane şi două centre analitice locale, și la ea au fost invitaţi experţi din România şi Germania, şi un reprezentant al OSCE. Toţi au sugerat să se renunţe la ideea uninominalului. Dacă nu de tot, măcar până după alegeri.
„Eu cred că oamenii sunt nemulțumiți nu de sistemul electoral, ci de partide, de politicieni. Am mari dubii că acest instrument va îmbunătăți calitatea politicienilor. (...) Aveți atâtea lucruri de făcut, iar voi alegeți să rezolvați problemele sistemului electoral. Nu înțeleg asta”, a spus Markus Meckel, fost membru al Bundestagului german.
Discursul politicianului german a fost necruţător de ironic la adresa democraţilor pentru faptul că invocă, drept argument de bază, că schimbarea sistemului ar fi dorinţa poporului:
„Moldovenii într-adevăr sunt un popor special, o națiune de experți în sisteme de alegeri. Nemții nu sunt experți. Alegătorii din Germania sunt interesați în bunăstare, în pensii, în sistem fiscal, să aibă o viață socială bună. După discuțiile de astăzi mie mi se pare că în Republica Moldova problema de bază este sistemul electoral și politicienii trebuie să-i asculte. Eu cred că acesta este un fals.”
Meckel spune despre consecinţele unui sistem uninominal în Moldova, dacă va fi admis, că acesta va fi (la fel ca în România, care între timp a renunţat la el, dar şi ca în Ucraina) „o uşă deschisă pentru corupţie”:
„Țările unde este aplicat sunt țări cu democrații avansate, vechi. În Moldova, însă, nu pot înțelege cum ați putea evita experiențele proaste din Ucraina şi România, unde acest sistem a arătat că e o ușă deschisă pentru corupție”.
„Pentru unii moldoveni bogați e foarte ușor să cumpere parlamentari. Și asta pentru viitor este cel mai mare pericol pentru orice democrație. Iată de ce eu mă tem, atunci când e vorba despre țări în tranziție și democrații tinere, că acest lucru ar putea distruge nu doar procesul de democratizare, ci și în general încrederea oamenilor în democrație.”
Consensul este crucial în această chestiune, a mai spus Markus Merkel:
„Ar fi o catastrofă dacă un partid cu o mică majoritate ar schimba sistemul electoral.”
Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al PPE şi membru al Parlamentului European, a spus în dezbaterea organizată de fundațiile Konrad-Adenauer şi Friedrich-Ebert că dacă un guvern încearcă să modifice legislația electorală rapid, cu doar un an jumătate înainte de alegeri, societatea civilă şi presă trebuie să intre în alertă:
„Suntem obligați să-l suspectăm că face acest lucru pentru propriul interes. Pentru că este evident că partidul aflat la guvernare vrea să obțină anumite beneficii.”
Mureșan a amintit de problemele pe care le semnalau observatorii europeni după alegerile prezidenţiale de anul trecut, iar acestea nu erau legate de sistemul electoral, ci de lipsa de transparență în finanțarea partidelor și campaniilor, de controlul politic asupra presei, de votul anevoios din diasporă şi de structura teritorial-administrativă nereformată.
„Dacă vrem să avem o dezbatere adevărată, la ea trebuie să participe toată societatea, iar modificările trebuie să fie făcute pe termen lung, nu la primele alegeri, şi în problemele reale ale Republica Moldova.”
Un alt euro-deputat german, Michael Gahler, a sugerat democraţilor să lase subiectul pentru un alt scrutin:
„Nu schimbi un sistem electoral așa cum ţi-ai schimba cămașa, mai ales în țări cu democrație fragilă.”
„Una dintre recomandări este să existe suficient timp pentru dezbateri, modificarea să nu fie făcută în an electoral, să existe consens între forțele politice. Dacă schimbările se fac aproape de scrutin, apar suspiciuni că partidul care vine cu această propunere are interese ascunse.”
Chiar şi amânat, sistemul va genera oricum probleme, mai spune Gahler:
„Este mult mai dificil să organizezi votul diasporei într-un sistem uninominal. În Rusia nu sunt alegeri libere. Credeți că Putin va permite unui candidat care este pentru aderarea Republicii Moldova la UE să desfășoare campanie în Rusia?”, a întrebat retoric eurodeputatul.
El a sugerat politicienilor moldoveni să se gândească mai bine la deschiderea listelor, în condiţiile actualului sistem proporţional:
„Ar fi o oportunitate bună pentru curăţarea listelor. Nu vă jucați cu sistemul electoral de parcă ar fi la cheremul partidelor. Alegătorii trebuie să aibă sentimentul ca democrația lucrează pentru ei, nu pentru oligarhi.”
Oleksii Lîcikovah, consilier electoral la OSCE/ODIHR, a amintit că la începutul lui 2013 ODIHR a venit cu recomandări pe marginea unui proiect de schimbare a Codului electoral cu privire la trecerea către sistemul mixt:
„Proiectul ridică semne de întrebare și preocupări care sunt valabile și în situația actuală. (...) E nevoie de timp suficient pentru dezbatere. Cei care elaborează sisteme electorale trebuie să aibă grijă să evite pericolele pentru democraţie”.
La o zi de la formularea acestor îndemnuri, Partidul Democrat a anunţat prin vocea speakerului Andrian Candu că fracţiunea sa din parlament a mai primit şase transfugi, numărând acum 40 de deputaţi.
