Ziarul de Gardă relatează că propunerea președintelui Consiliului Audiovizualului, Dragoș Vicol, ca dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale să fie organizate doar de postul public de televiziune Moldova 1, şi retransmise obligatoriu în regim live de ceilalți radiodifuzori, a fost parţial respinsă de Comisia Electorală Centrală (CEC), care a decis că televiziunile au dreptul să aleagă fie să organizeze propriile dezbateri, fie să le retransmită pe cele ale postului public. Directorul executiv al Asociației Presei Independente (API), Petru Macovei, consideră totuşi că telespectatorii și candidații opoziției sunt dezavantajați de această decizie. „Este, cu siguranță, o decizie a politicului din R. Moldova, a partidului de guvernământ, PSRM, care își dorește să-și protejeze candidatul la prezidențiale de întrebările incomode care i-ar putea fi adresate de televiziunile neafiliate politic… Pe de altă parte, dorința lor este să nu admită participarea candidaților opoziției la posturile de televiziune pe care le controlează PSRM. Acestea, probabil, nu vor face dezbateri, ci le vor retransmite pe cele organizate de Moldova 1, ceea ce va limita dreptul candidaților opoziției de a obține audiența acestor posturi de televiziune”, explică Petru Macovei. „Candidații puterii, probabil, vor merge doar la Moldova 1, iar la dezbaterile organizate la posturile neafiliate, nu vor merge, pentru că se vor simți vulnerabili”, mai afirmă Petru Macovei.
Directoare executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, citată de media-azi.md, susține că decizia CEC va afecta pluralismul de opinie. „Putem să ne așteptăm ca o parte din posturi să renunțe la propriile dezbateri și să le retransmită pe cele de la Moldova 1. În cazul acesta, pe majoritatea ecranelor vom vedea aceleași fețe, rostind aceleași discursuri, iar alegătorii nu vor avea alte opțiuni de a afla răspunsuri la multe întrebări pe care ar dori să le afle în această campanie electorală”, explică Nadine Gogu. Experta consideră că în spatele acestei decizii ar putea sta unele forțe politice. „Prevederea respectivă e în detrimentul publicului și în avantajul unor politicieni, ceea ce ne facem să credem că după bunele intenții declarate de instituția de reglementare în audiovizual ar putea sta interesele obscure ale anumitor politicieni care de regulă nu se simt confortabil la dezbaterile de la alte posturi decât la cele afiliate partidelor din care fac parte sau la furnizorul public de televiziune”, a mai spus Nadine Gogu.
Agora.md îl citează, la acelaşi subiect, pe secretarul CEC, Maxim Lebedinschi, care explică că pentru a reduce riscurile de infectare, dezbaterile organizate de furnizorul public pot fi retransmise în regim live de alte posturi de televiziune. „Le dăm posibilitatea furnizorilor de servicii media să aleagă – fie retransmit, fie organizează dezbateri proprii, fapt ce nu împiedică organizarea după propriul plac a dezbaterilor, cu respectarea măsurilor de securitate în sănătate publică”, susţine Lebedinschi. În articol se aminteşte că propunerea Consiliului Audiovizualului ca dezbaterile electorale pentru prezidențiale să fie organizate doar de postul public de televiziune, şi retransmise obligatoriu de celelalte posturi, era argumentată prin „numărul mare de infectări zilnice cu noul coronavirus” şi evitarea deplasării candidaţilor electorali la toate posturile de televiziune.
„Incompetența și hapsânia lui Igor Dodon va duce la pierderea a 550 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional și 100 milioane de euro din partea Uniunii Europene”, atenţionează fosta ministră a Finanţelor, Natalia Gavriliţa, vicepreşedinta PAS, citată de ziarulnational.md. Ea anticipează că guvernarea nu va reuși să aprobe rectificarea bugetului și alte decizii necesare înainte de ședința Consiliul Directorilor al FMI de pe 16 septembrie. „Fără un program cu FMI nu putem accesa nici asistența macrofinanciară din partea UE. Prima tranșă de 50 milioane euro putea fi accesată imediat și necondiționat”, explică Natalia Gavrilița, precizând că „acești bani puteau fi îndreptați pentru a salva agenții economici, inclusiv agricultorii, și a păstra locuri de muncă pentru oameni”.
Comentatorul politic Vitali Andrievschi analizează pe ava.md promisiunile electorale ale președintelui Igor Dodon şi ajunge la concluzia că marea majoritate din ele nu au fost onorate. Comentatorul aminteşte că în platforma electorală din 2016, Dodon afirma că majoritatea instituţiilor media este concentrată în mâinile oligarhilor şi că acest lucru nu poate fi tolerat. Ce s-a schimbat în practică? Doar numele oligarhului, notează Andrievschi, precizând că Igor Dodon a luat sub control o bună parte din mass-media. O altă promisiune a şefului statului a fost interzicerea unionismului. „Nu doar că nu l-a interzis, dar nici nu a încercat să o facă”, comentează Andrievschi. În lunga listă a promisiunilor neonorate comentatorul mai include, între altele, crearea unei comisii care să ancheteze furtul miliardului, verificarea averilor judecătorilor, procurorilor şi altor funcţionari, declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, denunțarea acordului de asociere cu UE şi iniţierea unui referendum privind vectorul de politică externă a ţării. „Iată aşa îşi respectă Igor Dodon şi socialiştii promisiunile. Nu doar că nu fac nimic, dar încearcă să ducă lumea în eroare afirmând că au îndeplinit 80 la sută din aceste promisiuni… Este o minciună evidentă, iar acest lucru provoacă neîncredere în politică”, concluzionează Vitali Andrievschi.
Mold-street.com informează despre cum este realizat programul Drumuri bune pentru Moldova. Datele Administraţiei de stat a drumurilor arată că până acum au fost executate lucrări de reparaţie pe o lungime de doar 17 la sută din cea programată iniţial. Aceste date contrazic afirmaţiile preşedintelui Igor Dodon care prezentându-și recent programul de activitate pe durata mandatului a anunţat că programul ar fi fost deja realizat în proporţie de 30 la sută, se spune în articol. „Potrivit opoziţiei, dar şi a unor specialişti, Programul Drumuri Bune are şi o conotaţie electorală pentru că majoritatea lucrărilor vor fi finalizate chiar în ajunul alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie”, se mai spune în articol.
Cât va conta suportul liderilor europeni pentru Maia Sandu în alegerile prezidențiale – este analiza semnată de Alexandru Damian pe cotidianul.md. „Donald Tusk este primul lider european care își exprimă suportul pentru Maia Sandu în alegerile din noiembrie. Și este probabil și cel mai influent, fiind președintele celei mai importante familii politice europene, una care include aproape toate partidele pro-europene de opoziție de la Chișinău, inclusiv PPDA-ul lui Andrei Năstase. Opțiunea lui Donald Tusk vine pe fondul unei scindări a opoziției pro-europene de la Chișinău și eșecului negocierilor de a susține un candidat comun, și va fi urmată probabil și de alți lideri importanți de la Bruxelles”, notează autorul. După părerea sa ceea ce vor încerca liderii europeni va fi să țină unit frontul pro-european în jurul Maiei Sandu, cel puţin în turul doi. „Maia Sandu are cele mai multe șanse sa-l învingă pe Igor Dodon dintre candidații pro-europeni. Are însă nevoie de toate voturile de pe acest eșichier, dublate de o mobilizare foarte bună în țară, cât și în diasporă”, concluzionează Alexandru Damian.
