Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Din ce trăiesc locuitorii regiunii transnistrene? Ce spun datele statistice. Cum văd agenți economici locali, dar și locuitori din stânga Nistrului climatul de afaceri din regiune. Ce oferte au agențiile de turism pentru oaspeții care vor să viziteze regiunea transnistreană? Și... expertul de la Kiev, Serghei Gherasimciuk, despre provocările de securitate cu care se confruntă Ucraina și Republica Moldova.
Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Emisarul rus în procesul de negociere privind situaţia din Transnistria, Serghei Gubarev, a declarat că este necesară depăşirea pauzei prelungite privind discuţiile în formatul 5+2. Vorbind înaintea unor noi vizite la Chișinău și Tiraspol, diplomatul rus a mai spus că Rusia insistă ca procesul de negocieri „să fie ritmic”, adică să aibă loc cinci-șase runde de discuții pe an, și a dat exemplul intensificării contactelor în timpul recentei președinții germane a OSCE.
Președintele moldovean Igor Dodon a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că la Chişinău există consens cu privire la necesitatea deschiderii de posturi comune mixte de control pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Igor Dodon a precizat că aceste posturi trebuie să-și înceapă activitatea la sfârșitul lunii mai:
Igor Dodon: „Din informaţiile de care dispun, trebuie să îşi înceapă activitatea la sfârşitul lunii mai. Aici, la Chişinău, avem o poziţie comună toţi. Dacă vorbim de ţară unică, de reintegrare, atunci trebuie să fie şi frontieră unică. Partenerii, colegii din stânga Nistrului invocă unele riscuri economice şi pierderi la buget. Eu i-a propus domnului Krasnoselski că sunt gata, şi doamna Gorelova, consilierul meu pe politici economice, este disponibilă să meargă la Tiraspol să evalueze aceste riscuri şi să vedem ce trebuie să modificăm în legislaţia din Republica Moldova pentru ca să minimizăm riscurile. De exemplu, ei spun de 300 de euro pentru o persoană fizică la import. Haideţi să punem norma europeană, acolo e 900-1.000 de euro. Şi atunci se rezolvă problema. Adică, sunt câteva elemente clare, care ar permite minimizarea acestor riscuri. Da, ei vorbesc de riscuri economice, dar, probabil, au în vedere riscuri politice. Aceasta este altă problemă. Riscuri economice nu sunt. Dar dacă sunt, noi suntem gata să le minimizăm.”
Ucraina va închide punctele de frontieră de pe segmentul transnistrean, dacă Tiraspolul va cere Moscovei să trimită reprezentanți ruși acolo, a declarat Irina Friz, şefa subcomisiei de securitate a sistemelor informaţionale de stat din comisia pentru securitate şi apărare a parlamentului ucrainean. Agenția IPN de la Chișinău preia o știre Interfax-Ucraina, în care Friz e citată cu declarația că „granița ar putea fi închisă până la restabilirea integrității teritoriale a Moldovei, în cazul apariției unor reprezentanți militari sau a altor reprezentanți ai statelor-agresoare în apropiere de hotarul cu Ucraina din partea regiunii transnistrene”. Reacția Kievului vine ca urmare a declarației șefului departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Igantiev, care a afirmat că Transnistria va cere susținerea Rusiei în ceea ce numește „asigurarea securității” la punctele de control comun, argumentând acest lucru prin faptul că la frontieră vor apărea militari moldoveni și astfel ar putea fi posibile ciocniri dintre aceștia și grănicerii transnistreni.
Regiunea transnistreană nu va mai putea importa produse alimentare prin Ucraina fără acordul Chișinăului. Principala agenție de știri din stânga Nistrului, Novostipmr, a anunțat că, începând cu data de 20 mai, Ucraina a interzis tranzitul produselor alimentare destinate regiunii transnistrene. Responsabilul de agricultură din cadrul executivului regiunii separatiste, Efimii Kovali, spune că Tiraspolul a fost informat printr-o scrisoare de Serviciul fitosanitar și veterinar al Ucrainei că produsele alimentare vor putea fi importate doar în baza unei coordonări prealabile cu Agenția pentru securitatea alimentelor a Republicii Moldova.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a decis limitarea sau interzicerea accesului la o serie de rețele de socializare din Rusia, între care VKontakte, Odnokalssniki, Yandex și mail.ru. Interdicția sau accesul limitat va fi valabilă pe trei ani, se arată în decretul publicat pe pagina de internet a președinției ucrainene. Sancțiunile sunt impuse în legătură cu implicarea Rusiei în conflictul separatist din estul Ucrainei. Rusia a reacționat la decizia autorităților de la Kiev, caracterizând-o drept „neprietenoasă” și acuzând Ucraina de cenzură.
Și tot săptămâna trecută Rada Supremă de la Kiev a adoptat o lege care interzice confecționarea și propagarea așa-zisei panglici Sf.Gheorghe. Purtarea panglicii în public va penalizată cu amenzi de până la 2 500 de hrivne și cu arest administrativ de 15 zile. Vorbind de la tribuna Parlamentului, autorul proiectului, deputatul „Frontului Popular” și consilierul ministrului de interne Anton Gherașcenko a declarat că panglica în dungi negre-oranj este „un simbol al războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și al propagandei prin care începând cu anul 2005 Kremlinul încearcă să scindeze poporul ucrainean”.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Banca centrală de la Tiraspol a făcut un studiu în care a analizat în ce măsură regiunea transnistreană este atractivă din punct de vedere investițional. Rezultatele publicate pe site-ul oficial al instituției au arătat că indicele optimismului industrial în regiune este unul destul de scăzut și că antreprenorii au rămas nemulțumiți de rezultatele anului trecut. În opinia mediului de afaceri, criza prelungită din regiune a epuizat rezervele antreprenorilor. Producătorii au spus că principala cauză care a dus la scăderea intensității activității mediului de afaceri a fost reducerea cererii pentru marfa pe care o produc, precum și capacitățile tehnice învechite de care dispun întreprinderile. Rata mare a dobânzilor nu permite atragerea de credite pentru reparația și modernizarea echipamentelor și nici pentru a investi în proiecte noi. Și, totuși, cât de atractivă este regiunea transnistreană pentru investiții, dacă merită de investit bani acolo și în ce domenii?
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă dacă consideră regiunea transnistreană atractivă din punct de vedere investițional și în ce domenii e cel mai bine de investit:
„Trebuie dezvoltată agricultura – legumele, fructele, ceea ce crește la noi. Și să le vindem la Moscova, ca înainte.”
„Trebuie investit în toate domeniile – în industrie, în centre de recreere, inclusiv pentru copii, pentru tineri, foarte multe lucruri se pot face. Avem aici un colț de rai, doar că trebuie să ne ținem de lucru ca să trăim bine aici. Sunt și eu mamă, am două fiice de 16 și 17 ani și nu prea avem unde merge împreună așa ca să ne fie interesant tuturor.”
„Sigur că regiunea este atractivă pentru investiții, chiar foarte atractivă! Vin aici oameni din Găgăuzia, din Moldova, își vând apartamentele de acolo și se mută aici. Desigur că cele mai solicitate sunt produsele alimentare. Din Ucraina, sau de la baza en-gros a Sheriffului. Se pot face multe afaceri: și comerț cu produse alimentare, și cu haine, micul business... Dacă sunt mai mulți bani, se poate investi în imobile.”
„Transnistria nu este atractivă pentru investiții. Deocamdată asta este situația – nici valută nu avem, nimic. De unde să fie atractivă? Vom vedea ce va fi mai departe.”
„Pe cât de atractivă e? Poate doar domeniul agriculturii să fie atractiv din punct de vedere investițional. Iar tot restul este distrus. Și sunt și foarte neatractive relațiile noastre cu Moldova. Trebuie reglementate relațiile cu Moldova, să intrăm în componența federației sau ceva de genul acesta. Și atunci vor apărea și investiții, se va dezvolta industria, agricultura.”
„La noi oamenii sunt binevoitori, impresia mea este că ușile sunt deschise tuturor.”
„Desigur că dacă cineva va veni să-și investească banii aici pentru a dezvolta ceva, atunci o să vrea să aibă venit, doar astfel va fi interesat. Aici trebuie să ne gândim și să analizăm cum să facem. La noi economia se bazează pe fructe și legume. Acum avem cireșe, căpșuni din seră, deci nu sunt aduse de nu știu unde. Dar sunt tot felul de piedici când vine vorba despre transport, despre vămi și asta este foarte complicat. Și, da, desigur că oamenii au și o anumită frică.”
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.
***
Europa Liberă: Criza economică prelungită din regiunea transnistreană a afectat atât agenții economici, cât și oamenii de rând. Dar din ce trăiește regiunea transnistreană? Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, a analizat datele statistice și constată că și după aproape șase luni Transnistria continuă să trăiască fără buget adoptat pentru acest an. Cheltuielile sunt calculate în funcție de alocările medii lunare de anul trecut.
Chiar dacă economia transnistreană este considerată a fi una orientată către export, totuși cota importurilor prevalează. Potrivit datelor comitetului vamal al regiunii, în primul trimestru al acestui an volumul schimburilor comerciale a ajuns la 252,2 milioane dolari, cu 13 milioane mai mult decât anul trecut, iar cota importurilor în comerț a fost de 66,8%. Față de 2016, a scăzut cu 8% cota comerțului cu țările occidentale, în timp ce comerțul cu CSI a crescut cu 5%.
Principalul partener comercial al regiunii transnistrene este Federaţia Rusă, cu 49%. Cifra însă include și livrările de gaze naturale, pe care regiunea transnistreană le trece la importuri, chiar dacă nu plătește pentru ele. Regiunea exportă în Rusia doar 10% din produsele sale, primul loc la exporturi revenind Uniunii Europene. Al doilea loc printre partenerii comerciali ai regiunii transnistrene este malul drept al Republicii Moldova, cu 28%, după care urmează România, căreia îi revine 21% din comerțul transnistrean.
Majoritatea covârșitoare a comerțului – 96% – este operată de persoane juridice. Și doar 4% revine persoanelor fizice, așa-numiților antreprenori individuali.
Experții locali notează că cea mai mare lovitură pentru economia regiunii a constituit-o nesemnarea contractului pentru livrarea de curent electric către malul drept al Republicii Moldova de către Centrala electrică de la Cuciurgan, care plătește impozite în bugetul regiunii transnistrene. Proprietarul pachetului integral de acțiuni al acestei centrale este compania rusească de energie electrică Inter RAO ES. Potrivit șefului executivului din regiune, Alexandr Martînov, anume de acest contract a depins marja coridorului cursului valutar și, respectiv, adoptarea politicii bugetare și fiscale. Din cauza eșuării acestui contract, adoptarea bugetului regiunii a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată.
În ceea ce privește situația economică internă din regiunea transnistreană, administrația locală nu se poate lăuda cu o creștere a activității mediului de afaceri și a fluxurilor de investiții. În prezent, practic, toate raioanele au nevoie de subvenții de la bugetul central al regiunii și nu sunt capabile să-și asigure cheltuielile din propriile venituri. Potrivit datelor departamentului de finanțe de la Tiraspol, veniturile bugetului regiunii, ale bugetelor locale și ale fondului unic de asigurări sociale pentru lunile ianuarie-martie a fost de 798,5 milioane ruble, cu 3,9% mai mult decât încasările de anul trecut.
Și-au mărit defalcările în buget întreprinderea Buket Moldavii, cu 59%, întreprinderea de textile InterTsentr-Lux, cu 54%, precum și companiile farmaceutice Vivafarm cu o creștere de 52%, Keiser cu 37% și compania Remedium cu 33%.
Datele mai arată că au scăzut considerabil defalcările la bugetele de toate nivelele a unor întreprinderi cunoscute ca fiind afiliate echipei fostului lider al regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk. Banca Ipotecinîi de exemplu a transferat cu 47% mai puține impozite, compania Tristar, care se ocupa de livrarea de combustibil și lubrifianți – cu 45%, iar întreprinderea DnestrEnergo a generat cu 41% mai puține încasări la buget.
Rusia continuă să acorde ajutor umanitar regiunii. Aceasta nu cere achitarea gazelor naturale pe care le livrează în stânga Nistrului și astfel, practic, subvenționează capitolele protejate social ale bugetului. Toți pensionarii transnistreni, indiferent dacă mai au și o altă cetățenie, primesc un supliment lunar la pensii în valoare de 150 de ruble transnistrene, ceea ce înseamnă cam 13 dolari la cursul oficial al băncii centrale din regiune. Băncile comerciale însă vând dolarul cu 13,5-13,65 de ruble. Pe piața neagră cursul este și mai mare pentru că în bănci este practic imposibil de cumpărat orice fel de valută. În luna aprilie, în Transnistria a ajuns o tranșă de asistență financiară din Rusia și din 20 aprilie au început să fie achitate suplimentele la pensii pentru toate cele patru luni restante.
În prezent, în legislativul regiunii se examinează o inițiativă a executivului prin care sunt reduse cu 25% salariile minime ale angajaților din domeniul nebugetar. Anterior, cota salariului minim era stabilită la nivelul venitului unui bugetar necalificat. În primul trimestru al anului, această cotă a fost de 1388,37 ruble transnistrene, aproximativ 122 dolari la cursul oficial. Salariul minim în sfera nebugetară este în valoare a două salarii minime, iar acum executivul recomandă reducerea acestui prag la 1,5 dintr-un salariu de bugetar, iar această măsură va reduce, practic, cu un sfert salariile angajaților din sfera reală a economiei. Această măsură este trecută de executivul de la Tiraspol pe lista măsurilor de susținere a businessului mic și mijlociu și de stimulare a creării de noi locuri de muncă.
În regiune se observă și un deficit acut de valută. Costul dolarului pe piața neagră ajunge și la 16 ruble transnistrene, în timp ce cursul oficial este ținut de banca centrală de la Tiraspol la valoarea neschimbată de 11,3 ruble pentru un dolar. În calitate de măsuri regulatorii, Banca centrală a stabilit pentru exportatori o cotă obligatorie de vânzare a încasărilor în valută care se face la cursul oficial – această cotă este de 25%. Exportatorii se plâng că acest lucru are un impact negativ asupra rezultatelor activității lor atât în planul producției, cât și al comercializării mărfurilor. Din cauza deficitului de valută, banca centrală nu este capabilă să satisfacă cererile de valută pentru clienții băncilor publice și private, motiv pentru care businessul este nevoit să apeleze la serviciile pieței negre.
Insuficiența de valută care intră în regiune s-a făcut simțită și în sortimentul de produse alimentare care sunt comercializate la supermarketurile Sheriff, cel mai mare holding din regiunea transnistreană. Se încearcă compensarea lipsei mărfurilor producătorilor moldoveni și a reducerii volumelor de mărfuri ucrainene prin mărfuri ale producătorilor locali. Însă pe lângă problema unor volume insuficiente pentru a acoperi cererea mai există și cea a calității nu foarte înalte a produselor oferite. Pentru a atrage atenția consumatorilor către producătorii locali, camera de comerț și industrie a regiunii transnistrene, împreună cu executivul, au lansat în luna aprilie campania „Cumpără produse transnistrene!”. Utilizatorii rețelelor de socializare de pe malul stâng al Nistrului au criticat, în mare parte, o astfel de impunere forțată a unor produse, spunând că pun accent mai mult pe un echilibru optim preț-calitate a mărfurilor, decât pe locul în care acestea sunt produse.
În altă ordine de idei, ar fi de notat și faptul că timp de o săptămână, între 25 aprilie și 2 mai, prețul combustibililor și lubrifianților în regiunea transnistreană a crescut în medie cu 20 la sută. Acest lucru va avea un impact foarte rapid asupra costului mărfurilor și serviciilor pe piața internă și va crește automat prețurile cu cel puțin procentul scumpirii cheltuielilor de transport.
În această situație, este firesc că nimeni la Tiraspol nu raportează despre succese fulminante sau miracole economice. Businessul mic urmărește cu atenție și rezervă situația – deocamdată nu se retrage, dar nici nu-și crește prezența pe piața internă. Imediat după venirea noii administrații în frunte cu Vadim Krasnoselski, în decembrie 2016, s-a declarat că situația pe piața valutară va putea fi stabilizată către vară. Și businessul din regiunea transnistreană încă mai așteaptă…
***
Europa Liberă: Vara se apropie cu pași grăbiți și gândul multora dintre noi stă deja la binemeritata vacanță. Și, în timp ce unii mai prevăzători și-au rezervat vacantele încă din iarnă, alții abia acum încep să se uite pe ofertele agențiilor de turism. La Tiraspol a fost recent deschis primul Centru informațional turistic. Acesta a fost creat cu susținerea Uniunii Europene și a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, a stat de vorbă cu Natalia Filimonova, managerul centrului informațional, care povestește ce oferte interesante sunt puse la dispoziția turiștilor și a locuitorilor regiunii transnistrene.
Natalia Filimonova: „Centrul nostru turistic s-a deschis abia acum câteva săptămâni, la începutul lunii mai. Acesta a fost creat special pentru turiști, pentru oamenii care vor să afle mai multe despre orașul nostru și despre regiune în general. Oferim consultații despre obiectele turistice de la noi, despre ceea ce putem oferi pentru toate gusturile, chiar și cele mai selecte. Centrul a fost deschis cu finanțarea UE și susținerea PNUD. În acest moment serviciile pe care le oferim sunt absolut gratuite. Orice turist poate intra și lua prospecte informaționale. În plus, este și o platformă de publicitate gratuită pentru furnizorii noștri de servicii.”
Europa Liberă: Ce oferte aveți pentru turiștii cei mai pretențioși?
Natalia Filimonova: „Regiunea noastră ospitalieră, liniștită, verde poate propune turism ecologic, turism cu tradiții naționale – în stil moldovenesc, ucrainean sau rusesc, dar și în stil bulgar. Avem o combinație irepetabilă de diferite culturi și tradiții, alegerea e foarte bogată. Avem coborâri pe Nistru cu caiacul, trasee cu bicicleta, drumeții prin rezervații naturale unde rar ajunge picior de om pentru că e foarte greu să ajungi acolo fără un ghid. Este vorba în special de regiunile din nord – Stroești, Camenca, Marile dealuri, fondul Mării Sarmatice. Există peisaje dintre cele mai frumoase, de unde se deschide o vedere extraordinară către malul drept al Nistrului.”
Europa Liberă: Ce i-ați recomanda să viziteze unui om care a venit în Transnistria pentru o zi, o zi și jumătate?
Natalia Filimonova: „E foarte greu de găsit ceva pentru o singură zi – în principal poate fi vorba despre plimbare prin oraș sau prin locurile unde s-au păstrat rămășițele Uniunii Sovietice. Dar dacă turistul a venit nu într-o zi de lucru, ci la sfârșitul săptămânii, atunci îi putem propune tururi de week-end cu caiacul, cu bicicleta sau drumeții în împrejurimile orașului. Avem pădure, platoul de la Chițcani care este un loc de glorie militară de pe timpul celui de al doilea război mondial. Avem mănăstiri foarte frumoase care sunt în apropiere, putem organiza ture cu caiacul pentru că avem aproape râul – este o ofertă disponibilă în perioada de primăvară-vară, dar și toamna, atunci când afară mai este încă cald.
Europa Liberă: Managerul centrului turistic informațional de la Tiraspol, Natalia Filimonova, intervievată de corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova.
***
Europa Liberă: Analistul ucrainean Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele bordului Consiliului de Politică Externă de la Kiev, comentează într-un interviu pe care ni l-a oferit în exclusivitate ultimele evoluții de la Kiev și vorbește și despre controlul mixt moldo-ucrainean de pe segmentul transnistrean al frontierei, dar și despre provocările de securitate pe care Kievul le vede venind din partea regiunii transnistrene.
Europa Liberă: Săptămâna trecută Ucraina a închis accesul la rețelele de socializare rusești. De ce s-a făcut acest lucru și ce rezonanță a avut această măsură? În context cred că trebuie amintit și faptul că Ucraina a interzis așa-numita panglică Sfântul Gheorghe.
Serghei Gherasimciuk: „Aici trebuie să punem accent pe câteva momente. Primul este că nu este întocmai o interdicție. Adică e o interdicție, dar aceasta este prezentată sub formă de sancțiuni. Deci, în acest caz este vorba despre sancțiuni. Sarcina este nu atât limitarea accesului la rețelele de socializare, cât limitarea posibilităților acestor rețele de socializare să capitalizeze publicul din Ucraina.
În felul acesta, președintele Ucrainei, pentru că în acest caz a fost vorba despre un decret prezidențial, a urmărit câteva scopuri. Primul a fost limitarea accesului la rețelele de socializare, unde foarte des are loc promovarea ideilor Federaţiei Ruse și unde este adesea foarte greu să iai legătura cu administratorii în cazul în care este vorba despre discursuri de ură sau despre instigarea la ostilități între țări.
Al doilea scop a fost de a reduce nivelul capitalizării acestor rețele. Împreună cu Odnoklassniki și VKontakte a fost limitat accesul la Yandex. Iar Yandex este nu doar un motor de căutare, dar este și programul Yandex-Bani, care, chiar dacă încă nu funcționa în Ucraina, ar fi avut potențial să se dezvolte. Este vorba și despre Yandex-Taxi și alte servicii cu plată. Și acest lucru îi bate la buzunar pe proprietarii Yandex.
Și în Ucraina acest lucru indiscutabil a trezit rezonanță. Când eu am fost întrebat ce părere am despre asta, prima mea reacție a fost că îmi este indiferent – oricum nu foloseam nici VKontakte, nici Odnoklasniki. Dar s-a constatat că pentru mulți oameni aceste rețele erau destul de importante și ei continuau să le folosească, chiar dacă guvernul Ucrainei și serviciul de securitate a spus de mai multe ori că acest lucru prezintă anumite pericole.
Cum va evolua situația acum? Eu cred că interdicția este una temporară – aceasta va fi în vigoare minim trei ani. În plus, va fi greu de contestat din punctul de vedere al constituționalității, pentru că drepturile fundamentale în acest caz nu au fost încălcate. Este vorba despre o limitare temporară de acces, care în plus este și prezentată sub formă de sancțiuni.
În ceea ce privește panglica Sfântului Gheorghe, pentru folosirea acesteia vor fi puse amenzi. Se poate spune pe de o parte că cei care nu pot trăi fără această panglică vor putea trece peste amenzile care în principiu nu sunt foarte mari – în jur de 450 de hrivne. Iată de ce, dacă nu puteți trăi fără panglica Sfântul Gheorghe, o puteți purta în continuare, dar plătind periodic amenda. 450 de hrivne înseamnă acum cam 20 de dolari.
Pe de altă parte, Ucraina acum privește cu interes către experiența altor state. De exemplu în Belarus nu mai vedem panglica Sfântul Gheorghe, vedem panglica roșu-verde, cu floarea de măr, care pe de o parte aduce aminte despre cei care au murit în cel de al doilea război mondial, iar pe de altă parte nu are această conotație negativă care a apărut după operațiunea rusească în Ucraina. Din acest motiv Ucraina încă din acest an, de Ziua Victoriei, a înlocuit panglica Sfântul Gheorghe cu floarea de mac. Și eu cred că este bine că păstrăm amintirea celor căzuți, dar în același timp ne îndepărtăm de identitatea sovietică pe care Rusia încearcă să o transforme în una pan-rusească și să o extindă în toată regiunea.”
Europa Liberă: Încă un subiect care este foarte sensibil pentru Tiraspol – controlul mixt moldo-ucrainean pe segmentul comun al frontierei. Tiraspolul spune că este vorba despre sancțiuni, că este o încercare de a sugruma regiunea având în vedere orientarea pro-rusească a acesteia. Chişinăul însă explică că este o dorință firească de a-și fortifica controlul la propria frontieră. Cum se vede de la Kiev acest control și cât de decisă este Ucraina să-l introducă?
Serghei Gherasimciuk: „În primul rând, segmentul transnistrean al frontierei este considerat în Ucraina ca fiind unul problematic. Este problematic și din punctul de vedere al contrabandei care, așa sau altfel, a avut loc mereu. Dar acum segmentul mai este problematic și pentru că în Transnistria sunt trupe rusești, iar Ucraina este de facto în război cu Federaţia Rusă.
Da, putem spune că pacificatorii au bază legală pentru aflarea acolo, dar mai sunt militari care păzesc depozitul de muniții de la Colbasna și sunt și alte structuri paramilitare, în plus Rusia poate coopta foarte ușor transnistreni în forțele sale armate, având în vedere faptul că acolo sunt mulți oameni cu pașapoarte rusești. Iată de ce Ucraina este într-un fel sau altul decisă să-și sporească controlul la frontieră.
Acum a apărut inițiativa de a face acest control în comun cu partea moldovenească. În principiu, este un lucru normal, este vorba despre relații bilaterale. Și, în principiu, în linii mari, chiar și Rusia nu a susținut prea mult inițiativa de a transfera această discuție în formatul 5+2. Adică, pe de o parte, avem relații clare ucraino-moldovenești, în care spunem că instalăm control comun la frontieră. Pe de altă parte, există relațiile dintre Chişinău și Tiraspol și intenția Chişinăului de a calma spiritele la Tiraspol sau, din contra, de a le demonstra celor de acolo că la Chişinău există o voință politică îndreptată împotriva autorităților de la Tiraspol. Și aceasta este o chestiune pur internă a Republicii Moldova – atunci când capitala vorbește cu regiunea sa rebelă.
În acest context, am mai vrut să spun că punctele vor fi introduse treptat – va fi proiectul-pilot la Cuciurgan, după care vor fi deschise și celelalte.
Iar în ceea ce privește retorica Tiraspolului care vorbește despre blocadă sau sancțiuni – am văzut deja că și anterior, în 2006, s-a vorbit tot despre blocadă. Dar, în primul rând, Tiraspolul a supraviețuit cu succes acestei așa-zise blocade, iar pe de altă parte aceasta chiar a adus beneficii, pentru că agenții economici de acolo s-au reorientat către piețele europene. Adică întreprinderile nu au murit, ci din contra, au găsit piețe noi cu standarde mai înalte. Iată de ce cred că și acum va fi mult zgomot în jurul acestui subiect, dar cu timpul Tiraspolul se va adapta la noile condiții.”
Europa Liberă: Tiraspolul a cerut de mai multe ori ca acest subiect, al punctelor moldo-ucrainene comune de control la frontieră, să fie transferat în formatul 5+2. De ce credeți că nu este oportună o astfel de abordare?
Serghei Gherasimciuk: „Dar de ce Ucraina și Republica Moldova trebuie să-și discute frontiera în formatul 5+2? Frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova nu este obiect al conflictului.”
Europa Liberă: Retorica oficială a Tiraspolului este foarte accentuată în direcția Federaţiei Ruse, se declară apropierea de piața rusă și de economia rusească. Statisticile însă spun că exportul regiunii transnistrene în Rusia este nesemnificativ – la nivelul de 8 la sută, și că acesta a crescut destul de puțin anul trecut, cu vreo două procente. În același timp, comerțul cu Ucraina a crescut anul trecut de două ori și jumătate. Dar retorica Tiraspolului continuă să fie foarte ostilă față de Ucraina. Cum se împacă interesul economic, atunci când există dorința firească de a câștiga bani, cu această retorică politică?
Serghei Gherasimciuk: „În linii mari urmărim de multă vreme acest tablou în Transnistria. Acum a apărut un narativ nou care este folosit se pare nu doar în Transnistria – îl vedem și în Armenia, îl vedem și în Belarus. Oamenilor li se spune că dacă guvernul nu va fi stabil atunci se va ajunge la o situație similară cu cea din Ucraina. Acest discurs este folosit de putere, inclusiv de autoritățile autoproclamate ale Transnistriei, pentru a le spune oamenilor că acum trebuie să se unească în jurul ideii destinului comun, a ideii Rusiei, pentru că altfel se va ajunge la Maidan, la vărsări de sânge, la căderea definitivă a economiei. Și acest discurs se va exploata și în continuare, pentru că el face parte din setul de instrumente al propagandei ruse care își implementează cu succes scopurile, inclusiv în regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: Ce rol are Transnistria în contextul securității regionale? Pe de o parte e malul drept al Republicii Moldova, unde situația internă politică este foarte instabilă, pe de altă parte e Ucraina care are un conflict cu Rusia. Cum se vede dinspre Kiev regiunea transnistreană?
Serghei Gherasimciuk: „Contingentul militar al Federaţiei Ruse care este dislocat acum în Transnistria este relativ nu foarte mare. În principiu, armata ucraineană ar putea face față cu ușurință oricăror încercări de ofensivă din sud-vest.
Dar pe de altă parte, da, incontestabil că această retorică pro-rusească, decizia lui Krasnoselski de a arbora tricolorul rusesc alături de așa-numitele simboluri ale autoproclamatei „rmn” nu poate să nu trezească îngrijorarea autorităților ucrainene. Adică noi avem un conflict în estul țării care are loc sub tricolorul rusesc – totul a început cu faptul că erau rupte drapelele ucrainene și arborat tricolorul rusesc. Și iată că acum vedem că lângă frontiera noastră din nou începe să fie arborat acest tricolor.
Și indiscutabil că acest lucru generează îngrijorare la Kiev, indiscutabil că aceste lucruri au impulsionat inclusiv acest control comun mixt la frontieră. Și indiscutabil să Transnistria este acum într-o situație foarte delicată. Pentru că putem spune cu siguranță că în momentul în care va fi introdus acest control mixt va apărea problema pașapoartelor.
Adică cei care vor traversa frontiera vor trebui fie să aibă cetățenia moldovenească, fie, dacă nu o au, vor trebui să aibă drept de reședință pe teritoriul Republicii Moldova. Și asta îi va viza inclusiv pe deținătorii de pașapoarte rusești. Nu știu cât de gravă va fi situația deținătorilor de pașapoarte ucrainene – pentru că și aceștia s-ar putea să aibă unele probleme, vând în vedere că oricum vor fi identificați cu acest teritoriu separatist care este sub tricolor rusesc.”
Europa Liberă: Analistul ucrainean Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele bordului Consiliului de Politică Externă de la Kiev.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
