Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Executivul de la Tiraspol anunță că bugetul regiunii pentru anul trecut a acumulat venituri cu 12 la sută mai mari decât cu un an înainte. Bancherii din regiunea transnistreană sugerează agenților economici să renunțe la tranzacțiile în dolari. Ce ar trebui să facă regiunea pentru a deveni atractivă pentru investitori. Și opinii cu privire la perspectivele reglementării conflictului transnistrean, în preajma vizitei în Republica Moldova a reprezentantului special al președinției italiene a OSCE, Franco Frattini.
Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Reprezentantul președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini, va vizita Chișinăul și Tiraspolul între 26 și 28 martie. Frattini a fost criticat în R. Moldova pentru că într-un interviu cu presa finanțată de Kremlin a calificat ideea retragerii trupelor rusești din Transnistria drept nerealistă. R. Moldova a cerut mereu, inclusiv printr-o recentă declarație a parlamentului, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul său, promisă de Moscova încă din 1999.
Președintele Igor Dodon și-a exprimat speranța, într-un interviu cu Europa Liberă, că pe parcursul noului mandat obținut de liderul rus Vladimir Putin în urma alegerilor din 18 martie va fi rezolvată una din problemele de bază cu care se ciocnește Republica Moldova – reunificarea țării și rezolvarea problemei transnistrene.
Aflat la Tiraspol, adjunctul ministrului de externe rus Grigori Karasin a declarat că Rusia nu-și va retrage trupele din stânga Nistrului, iar cererile repetate ale Chișinăului legate de retragere ar fi numai „exerciții în arta diplomației”. Liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselki, a avertizat că retragerea trupelor ar putea conduce la „acțiuni de război”. Marți, la Chișinău, Karasin a discutat cu ministrul de externe moldovean Tudor Ulianovshi, care declara că retragerea militarilor ruși ar reprezenta „un punct major în soluționarea conflictului transnistrean”. În ultimul timp s-au înmulțit declarațiile autorităților de la Chișinău care cer retragerea grupului operativ (GOTR), nu al militarilor din forța de menținere a păcii.
Premierul Pavel Filip a cerut din nou Moscovei să pună capăt „cazurilor de abuz faţă de oficialii moldoveni” și să coopereze la investigarea spălării de bani murdari din Rusia prin băncile moldovene. Chișinăul nu a precizat niciodată cine anume au fost victimele hărțuielilor rusești, dar de la semnalarea lor guvernul și parlamentul nu au mai trimis delegații în Rusia.
Misiunea observatorilor OSCE din estul Ucrainei a fost prelungită cu un an. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a luat această decizie joi, la Viena. În acest moment are în jur de 1.000 de observatori neînarmați care monitorizează de patru ani armistiţiul fragil dintre forţele guvernului ucrainean şi separatiştii pro-ruşi din estul ţării. „Negocierile nu sunt uşoare, dar putem fi mândri de rezultate'', a scris pe Twitter emisarul italian Luca Frattini, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotație a OSCE. Rusia a susţinut decizia unanimă luată de OSCE.
La Kiev, deputata Nadia Savcenko, pilotul militar ucrainean aflată doi ani în detenție în Rusia, a fost reținută de poliție în incinta parlamentului după ce deputații au votat în unanimitate ridicarea imunității. Savcenko este acuzată că ar fi pregătit „un atac terorist”.
Germania și Franța au anunțat că în următoarele zile vor decide împreună să impună noi sancțiuni Rusiei, ca reacție la otrăvirea în sudul Angliei a fostului agent dublu rus Serghei Skripal. La încheierea summitului UE de la Bruxelles, șefa guvernului german Merkel a explicat că premierul britanic Theresa May a prezentat la Bruxelles argumente foarte convingătoare care susțin teza că Rusia este în spatele otrăvirii lui Skripal și a fiicei acestuia, argumente care cu siguranță vor fi confirmate de experții Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, aflați acum în Marea Britanie.
Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost pus sub urmărire miercuri seara, fiind bănuit că și-a finanțat campania electorală din 2007 și cu fonduri ilegale primite din Libia de la fostul dictator Muammar Ghaddafi. Este un dosar la care magistrații lucrează de cinci ani. Ancheta a fost deschisă după ce în mai 2012, pe site-ul Médiapart, a fost publicat un document libian care ar dovedi finanţarea campaniei lui Nicolas Sarkozy de către regimul din Libia.
Mark Zuckerberg, fondatorul şi directorul general al companiei Facebook, a admis miercuri seară că au existat unele „erori", privind utilizarea ilegală a datelor de pe Facebook în scop electoral de către firma britanică Cambridge Analytica și a declarat că va depune mărturie în Congres dacă va fi solicitat.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Executivul de la Tiraspol anunță că bugetul regiunii pentru anul trecut a acumulat venituri cu 12 la sută mai mari decât cu un an înainte. Ca o mare realizare este prezentat faptul că, în pofida deficitului bugetar care a rămas unul foarte mare în 2017, totuși s-a reușit achitarea la timp, cu mici excepții, a pensiilor, salariilor și îndemnizațiilor. Și asta, în condițiile în care administrația a încercat să reducă presiunea fiscală asupra agenților economici – de la 30 la 28 la sută. O altă realizare pe care se pune accent este faptul că în primul an de aflare la putere administrația condusă de Vadim Krasnoselski a reușit să acopere cheltuielile urgente fără a pune în funcțiune mașina de tipărit bani, în condițiile în care administrația anterioară, a lui Evgheni Șevciuk, a făcut în 2016 o emisie de peste 900 milioane de ruble transnistrene.
În ceea ce privește deficitul, statistica spune că veniturile bugetului consolidat au fost de 29 la sută din produsul regional brut, în timp ce cheltuielile au depășit 43 la sută din PIB-ul regiunii.
În pofida eforturilor, bugetul rămâne unul de consum, și nu unul de dezvoltare, își exprimă regretul șeful executivului transnistrean, Alexandr Martînov, subliniind că pe viitor o astfel de stare de lucruri va fi de netolerat.
Cea mai mare parte de cheltuieli bugetare a fost destinată, ca și în anii precedenți, domeniului social – 68 la sută, sau două treimi din total. Iar din aceste sume 60 la sută au mers pentru plata salariilor angajaților din domeniul bugetar. Bugetul pentru acest an are rezervate sume pentru serviciile unor auditori din Federaţia Rusă care să facă o expertizare a veniturilor și cheltuielilor bugetare pentru 2017.
Săptămâna trecută la Tiraspol a avut loc și un forum al businessului mic, în cadrul căruia s-a discutat inclusiv despre programul executivului transnistrean de îmbunătățire a mediului de afaceri din regiune.
Unul dintre aspectele problematice ține de faptul că mecanismul achizițiilor publice în regiune este de așa natură încât la acestea nu pot participa decât companiile foarte mari, care își permit să aștepte mult timp ca instituțiile publice, care în condițiile unui buget deficitar sunt mereu în criză, să le vireze banii. De exemplu, președintele băncii Eximbank din regiune, Victor Dobrov, a spus că mai mulți clienți ai băncii au dat faliment și și-au pierdut proprietățile gajate din cauza faptului că instituțiile publice nu le-au virat plățile la timp pentru produsele sau serviciile contractate. „Se creează impresia că astăzi la concursurile pentru achiziții publice își pot permite să participe doar oamenii foarte bogați pentru care pierderea a câteva milioane de ruble nu este o problemă foarte mare. Dacă nu va fi reglementată și responsabilitatea contractantului, atunci businessul mic și mijlociu nu-și va putea permite să participe la achizițiile publice”, a spus Victor Dobrov.
Șeful Eximbank a avut în cadrul forumului și un raport unde a pledat pentru ca regiunea transnistreană să facă tot mai multe plăți în alte valute decât dolarul, ceea ce, în opinia sa, ar fi o soluție pentru depășirea a ceea ce el a numit blocada bancară a Transnistriei. În prezent, spune Victor Dobrov, operațiunile economice externe în dolari sunt foarte greu de făcut. Băncile din alte state se tem că dacă vor colabora cu băncile transnistrene acestora le va fi închis accesul la sistemul financiar al SUA. În calitate de exemplu, bancherul a vorbit despre banca letonă ABLV, care, după ce a fost acuzată de SUA de colaborare cu organizații care finanțează terorismul, s-a mai putut menține mai puțin de o lună, după care a fost lichidată. Nicio organizație financiară nu vrea să repete soarta acestei bănci, spune bancherul de la Tiraspol, subliniind că situația se complică și prin faptul că pe listele negre acum au intrat și băncile rusești, prin intermediul cărora tradițional lucrează instituțiile creditare din regiunea transnistreană.
„Toate traseele noi pentru transferuri, adică lanțurile de bănci prin intermediul cărora se poate face operațiunea, sunt rapid și eficient identificate, spune Victor Dobrov. Banca transnistreană poate lucra o lună-două pentru a găsi un nou „traseu”, după care aceasta funcționează o lună, banca-corespondentă din străinătatea primește un avertisment scris sau verbal și colaborarea se încheie”, spune șeful Eximbank Tiraspol.
Ca soluție, bancherul propune folosirea altor valute – euro, yuani sau yeni. Și asta, pentru că dacă în lanțul băncilor prin care se face transferul nu sunt bănci americane probleme nu ar trebui să apară, pentru că acestea nu intră în jurisdicția americană. Victor Dobrov a dat exemplul unui transfer din regiunea transnistreană în China, care, potrivit lui, se poate face în două ore.
Adjunctul Băncii centrale de la Tiraspol, Alexei Melnik, a susținut demersul. Cota parte a tranzacțiilor în dolari scade în regiunea transnistreană, a subliniat el. Dacă acum 5-7 ani aceasta era de 80 la sută, acum acest indicator este de 52-53 la sută.
***
Tot în context economic, corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că săptămâna trecută a fost adoptat în prima lectură un proiect de lege pentru susținerea activității investiționale, ca parte a efortului de a aduce o creștere spectaculoasă în economie. Șeful departamentului pentru dezvoltarea economică a regiunii, Serghei Obolonnikov, a declarat că există deja investitori strategici, iar doi-trei dintre ei deja așteaptă semnarea unui acord cu executivul de la Tiraspol în baza acestei viitoare legi. Documentul prevede facilități și preferințe pentru investitori: scutiri fiscale, granturi și garanții de stat, precum și subsidii investiționale. La elaborarea documentului autoritățile de la Tiraspol au preluat experiența Kazahstanului.
Administrația transnistreană nu spune însă cine sunt investitorii care așteaptă să investească în baza noii legi și nici ce domenii prioritare vor fi susținute. La începutul acestui an regiunea a legalizat activitățile de blockchain și obținerea de criptovalute și a promis facilități pentru investitorii interesați, în principal din Federaţia Rusă.
Noul proiect de lege a generat multe semne de întrebare în rândul reprezentanților comunității de afaceri din regiunea transnistreană, de exemplu, cine și în baza căror criterii va determina nivelul scutirilor fiscale, de ce nu există un sistem unic, clar și transparent de reglementare a garanțiilor și de asigurare a riscurilor?, mai transmite corespondentul nostru la Tiraspol.
***
Europa Liberă: Corespondenții noștri au ieșit pe străzile din mai multe localități transnistrene și au întrebat trecătorii ce ar trebui de făcut pentru ca regiunea transnistreană să devină atractivă pentru investitori.
- Trebuie deschise fabrici, uzine, pentru ca produsele să poată concura cu alte produse europene și să nu cumpărăm produse ieftine ucrainene.
- Trebuie create locuri de muncă pentru cetățeni și mai departe va fi mai bine. Locuitorii din Transnistria sunt gata să lucreze cinstit – este investiția cea mai sigură.
- Orice membru al familiei este de acord să lucreze câte 10-12 ore pe zi, doar să fie lucru stabil și să existe siguranța zilei de mâine. Să știe că peste o lună îi va putea cumpăra copilului încălțăminte, soției – palton și ce mai are nevoie.
- Aici nu merită să investești. Tinerii nu au unde lucra. Ar putea construi niște fabrici, dar nu are cine, toți au grijă de propriul lor buzunar. Chiar și guvernul nostru – am ales, am ales, am tot sperat că vor fi locuri de muncă. Iar acum peste tot se fac reduceri de personal. Sunt mama tânără și nu mă ia nimeni la lucru – toți cer experiență. Dar de unde să iei experiență dacă tinerii nu sunt luați la lucru?
- Probabil că pentru asta ar trebui ca Transnistria să fie recunoscută, pentru că acum toată lumea pleacă. Tinerii pleacă, rămân doar bătrânii.
- Se poate organiza ceva pe Nistru, ceva interesant pentru străini. Și trebuie oferite anumite garanții pentru investitori. Pentru că Transnistria de jure nu există, noi suntem oficial parte a Moldovei.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Reprezentantul președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, Franco Frattini, vizitează Chișinăul și Tiraspolul între 26 și 28 martie. Frattini a fost criticat în Republica Moldova pentru că într-un interviu cu presa finanțată de Kremlin a calificat ideea retragerii trupelor rusești din Transnistria drept nerealistă. Printre critici a fost și președintele Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, care, într-o scrisoare deschisă adresată lui Frattini pe Facebook se întreabă dacă acesta lucrează pentru OSCE sau pentru Rusia. Liliana Barbaroșie a stat de vorbă cu Victor Chirilă.
Europa Liberă: După ce Franco Frattini a oferit un interviu la Russia Today, un interviu extrem de criticat trebuie să spunem, v-aţi întrebat pe Facebook dacă Frattini reprezintă OSCE sau Rusia. De ce?
Victor Chirilă: „Cred că mirarea nu este doar a mea, dar şi a multor experţi. Chiar şi unii oficiali au remarcat că domnul Frattini vorbeşte prin prisma mai degrabă a Rusiei, decât prin prisma OSCE pe care dânsul o reprezintă acum în formatul de negocieri 5+2. Dânsul a spus că retragerea trupelor ruse nu i se pare realistă în prezent. Or aceasta nu reprezintă poziţia oficială a OSCE şi nici poziţia oficială a Italiei care în prezent deţine funcţia de preşedinte al acestei organizaţii. Această declarație a trezit nedumerire chiar dacă în ultimii 15 ani OSCE vorbeşte mai puţin despre retragerea forţelor ruse, a trupelor şi munițiilor ruse din regiunea transnistreană şi acest lucru este regretabil.”
Europa Liberă: Domnule Chirilă, dar Dvs. vi se pare realistă retragerea trupelor în acest moment?
Victor Chirilă: „Cred că deocamdată nimic nu s-a schimbat în poziţia oficială a OSCE, a UE şi a tuturor partenerilor din Occident la acest subiect. Această poziţie este de fapt decizia OSCE luată la summit-ul de la Istanbul din 1999 care spune că aceste trupe trebuie să se retragă cât mai rapid, complet şi necondiționat, fără nici o precondiție politică. Cred că în interesul R. Moldova este ca noi să perseverăm pe această cale, să determinăm partenerii noştri Occidentali să ne ajute să realizăm acest obiectiv major.”
Europa Liberă: Există totuşi şi opinii că ceea ce a spus Frattini în acest caz concret, la celelalte declaraţii o să revenim, ar fi de fapt adevărat şi că pur şi simplu a fost mai sincer decât alţi diplomaţi?
Victor Chirilă: „Domnul Frattini nu se reprezintă pe sine la aceste negocieri. El reprezintă o instituție colectivă care se numeşte OSCE din care fac parte 57 de state care au luat o decizie comună unanimă şi indiferent de context această organizaţie trebuie să insiste conform propriei decizii nu doar să faciliteze, dar şi să determine Federaţia Rusă să-şi respecte angajamentele luate.”
Europa Liberă: În opinia Dvs. de ce domnul Frattini a făcut această declaraţie?
În prezent R. Moldova trebuie să insiste mai mult ca niciodată pe retragerea necondiționată și completă a trupelor și munițiilor ruse care au mai rămas în regiunea transnistreană...
Victor Chirilă: „Cred că domnul Frattini a vorbit fiind influenţat şi de anumite discuții pe care dânsul le are sau le-a avut cu prietenii de la Moscova.”
Europa Liberă: Dat fiind faptul că criticile la adresa domnului Frattini au fost formulate inclusiv de liderul PD Vlad Plahotniuc în punctul ce ține de retragerea trupelor pe care Frattini a zis că nu e realistă vă face mai încrezător, mai liniștit referitor la felul cum se pot mișca lucrurile după această vizită? Puterea de la Chișinău și societatea civilă sunt pe aceeași undă cel puțin în acest punct?
Victor Chirilă: „În prezent R. Moldova trebuie să insiste mai mult ca niciodată pe retragerea necondiționată și completă a trupelor și munițiilor ruse care au mai rămas în regiunea transnistreană. Fără această retragere niciun proiect, niciun program amplu de consolidare a încrederii nu va avea succes indiferent câți bani noi am investi în această regiune. Mesajul de prim rang al societății și al statului R. Moldova trebuie să fie retragerea necondiționată și cât de curând posibilă a acestor forțe și transformarea misiunii de pacificare în una civilă de monitorizare a situației din zona de securitate.”
Europa Liberă: Aveți sentimentul că anume așa vor decurge discuțiile? Vă întreb pentru că aș vrea să știu ce așteptări aveți Dvs. de la această vizită.
Victor Chirilă: „Nu am așteptări mari. Cu siguranță domnul Frattini va discuta în special despre acele cinci protocoale semnate anul trecut. Va insista și asupra trei subiecte iarăși importante pentru regiunea transnistreană și în special despre recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare astfel încât să permitem transportului privat din regiunea transnistreană să circule în afara țării.
De asemenea va insista probabil pe un subiect care nu se discută la noi în societate - despre garanții privind implementarea angajamentelor luate de R. Moldova și regiunea transnistreană. E un subiect pe care îl promovează foarte activ Federația Rusă. E un subiect foarte delicat și autoritățile ar trebui să fie foarte atente, să discute pentru că s-ar putea pomeni în situația când acele garanții vor lega mâinile la spate în situații de criză și nu vor mai putea face nimic.
Deci nu sunt deloc optimist dacă vorbim despre eventuale discuții asupra statutului pentru că nici situația nu e deloc propice pentru așa ceva. Se va insista pe implementarea acelor protocoale. Repet însă că autoritățile ar trebui să fie mult mai principiale atunci când e vorba despre apărarea intereselor cetățenilor noștri din regiunea transnistreană. E vorba despre promovarea prin aceste protocoale și a unor schimbări calitative în regiune astfel încât într-adevăr să fie o încredere bazată nu doar pe asistența UE și altor parteneri occidentali, dar și pe crearea unei comuniuni de idei, de valori, principii între noi astfel încât să ajungem să creăm și un viitor comun pe aceste principii.
Or dacă doar le oferim niște beneficii fără să obținem ceva în schimb sau doar o revizuire a situației fermierilor și cea a școlilor, situații de criză create tot de regiunea transnistreană, după care această regiune cu sprijinul Federației Ruse ni le vinde ca pe niște progrese majore în negocieri. Deci nimic nu se schimbă. Sunt create anumite situații de criză după care noi în cadrul negocierilor și consolidării încrederii le acceptăm ca pe niște progrese.”
Europa Liberă: Președintele Asociației pentru Politică Externă, Victor Chirilă, în dialog cu Liliana Barbaroșie.
Europa Liberă: Cum se văd perspectivele reglementării transnistrene din zona cercurilor de experți din Occident? Are sau nu președinția italiană a OSCE șanse să obțină rezultate spectaculoase care să le depășească pe cele ale predecesorilor din fruntea acestei organizații? Au fost întrebări pe care i le-am adresat lui Thomas de Waal, cercetător la Carnegie Europe, specializat în Europa de Est, Caucaz și în problematica conflictelor înghețate. În prezent, Thomas de Waal este în proces de elaborare a unei cercetări cu privire la „angajamentele cu statele de facto sau teritoriile separatiste – cazurile Transnistriei, Abhaziei și a Ciprului de Nord”.
Europa Liberă: În ceea ce privește conflictele din spațiul post-sovietic, s-a vorbit mult despre faptul că acestea au fost gândite de Rusia pentru a menține controlul asupra spațiului post-sovietic. Care este viziunea Dvs.? Sunteți de acord cu acest punct de vedere?
Thomas de Waal: „Nu sunt complet de acord cu acest punct de vedere. Evident că există un rol al Rusiei, al Moscovei în toate aceste conflicte. Dar în acest context parafrazez adesea primul rând din Ana Karenina – toate țările fericite seamănă între ele, iar toate zonele de conflict sunt nefericite în felul lor. Adică toate au și unele puncte comune, dar și diferențe mari.
De exemplu, să luăm conflictul din Nagorno-Karabah, pe care îl cercetez de 20 de ani. Aici detonatorul conflictului nu a fost Moscova. A fost o dispută locală dintre armeni și azeri. Conflictul a început pentru că Moscova nu a putut fi un arbitru bun. Și până în prezent Moscova nu este acel arbitru care poate soluționa acest conflict. Deci, detonatorul acestui conflict nu a fost Moscova.
Însă în privința Abhaziei, a Osetiei de Sud și mai ales a Transnistriei vedem un rol al Federaţiei Ruse. Atunci era perioada structurilor de forță de la Moscova mai degrabă decât a președintelui Elțin sau a lui Gorbaciov. Dar și conflictul din Transnistria, și cel din Abhazia și Osetia au avut rădăcini locale.
Transnistria era un fel de mică Uniune Sovietică – multinațională, industrială, cu multe cadre sovietice, „directori roșii” și așa mai departe, care nu se simțeau parte a Moldovei...
În Georgia Zviad Gamsahurdia a anulat autonomia osetinilor și a declarat că osetinii și abhazii nu sunt cetățeni ai Georgiei, ci oaspeți ai țării. Pentru Abhazia și Osetia asta a sunat ca o amenințare, ca niște cuvinte teribile și este evident că ei au început să caute ajutor acolo unde l-au putut găsi – la Moscova. Deci, în aceste conflicte și rolul Tbilisi este unui foarte complicat și întunecat. Văd că Georgia evoluează în timp, evoluează și punctele de vedere, dar este deja târziu, pentru că soarta acestor conflicte a fost practic decisă deja la începutul anilor 1990.
Desigur, și Transnistria avea anumite nuanțe. Transnistria era un fel de mică Uniune Sovietică – multinațională, industrială, cu multe cadre sovietice, „directori roșii” și așa mai departe, care nu se simțeau parte a Moldovei. Exista deci un interes al nomenclaturii sovietice de a lupta pentru Transnistria. Existau însă și rădăcini locale, situația creată în jurul legii cu privire la funcționarea limbilor și așa mai departe.
În ceea ce privește Ucraina ultimilor ani, importanța factorului local este mult mai redusă și se poate vorbi de facto despre un conflict direct ruso-ucrainean. Acolo este evident rolul Moscovei.”
Europa Liberă: Asta, dacă privim aspectele istorice. Dar dacă e să vedem situația din perspectiva zilei de astăzi, există interesul Rusiei în menținerea, în folosirea acestor conflicte?
Thomas de Waal: „Din nou, sunt diferite situații. În situația conflictului din Nagorno-Karabah au fost câteva cazuri când Rusia chiar a vrut să-l soluționeze. Acum 10 ani președintele rus de atunci Dmitri Medvedev și ministrul de Externe, Serghei Lavrov, s-au ocupat foarte serios de acest conflict, dar cei de pe loc s-au opus. Evident că s-a încercat ca această reglementare să fie în avantajul Rusiei. Dar putem vorbi totuși despre o încercare destul de serioasă de a rezolva conflictul. În Abhazia și Osetia de Sud eu văd că Rusia dorește o conservare a status-quo.
În ceea ce privește Transnistria, Rusia are propriile linii roșii. Aceasta vrea să-și mențină influența în Moldova, vrea să fie sigură că Moldova nu va adera la NATO. Dar vedem că Moscova nu a avut nimic împotrivă ca Transnistria să intre în regim de comerț liber cu Uniunea Europeană, Rusia nu se opune unei relații destul de strânse între Tiraspol și Bruxelles pe anumite subiecte și nici unei de facto integrări cu Republica Moldova pe anumite chestiuni. Moscova nu protestează împotriva acestor lucruri.
Deci, asistăm la încă un fel de abordare din partea Moscovei și încă un rând de interese. Aici interesul Rusiei este mai degrabă pentru soarta întregii Moldove, nu numai pentru cea a Transnistriei.”
Europa Liberă: Cum vă puteți explica faptul că Rusia nu s-a opus prea mult contactelor pe care le are Transnistria cu UE și chiar unor cedări economice pe care regiunea le face?
Thomas de Waal: „Cred că știți cauzele mai bine ca mine – este vorba despre interese economice. Rusia are cheltuieli enorme în Donbas, în Crimeea, Rusia nu este în stare să țină toată industria transnistreană, iată de ce ea vede ca un mare plus faptul că Transnistria are regim de comerț liber cu Europa. Asta în primul rând.
În al doilea rând – geografia, faptul că nu există frontieră directă cu Rusia și că Ucraina are o poziție solidară cu Moldova.
Iar al treilea moment este că s-ar putea ca Rusia să vadă în perspectivă în fruntea politicii moldovenești pe Igor Dodon – și atunci, de ce să se concentreze pe mica Transnistrie când poate pune accent pe toată Moldova?”
Europa Liberă: Fiecare nouă președinție a OSCE spune că problema transnistreană nu este chiar atât de complicată și poate fi soluționată ușor, poate deveni o istorie de succes în relațiile dintre Occident și Rusia. Credeți că președinția italiană a OSCE are mai multe șanse decât predecesorii? Dl Frattini spunea că este bun prieten cu Lavrov și că acest lucru îl va ajuta în reglementarea transnistreană. Vedeți posibilitatea unui progres imediat în acest domeniu?
Thomas de Waal: „Nu, cred că nu puteam vorbi despre un progres imediat în acest domeniu, ci doar despre o soluționare treptată și pe etape a conflictului, o transformare a conflictului.
Desigur că sunt și evoluții pozitive. Vedem înțelegeri la care s-a ajuns în ultima jumătate de an, care constituie elemente ale unui de facto stat comun – cele legate de apostilare, sperăm că se va ajunge la un numitor comun și în privința plăcuțelor de înmatriculare a mașinilor. Și sunt și unele elemente care fac ca Moldova și Transnistria deja acum să facă parte dintr-un spațiu vamal unic. Am observat că la Tiraspol există un sistem poștal unic – am trimis pe post de experiment o carte poștală fiicei mele la Londra, din oficiul poștal de la Tiraspol, vom vedea dacă și ajunge. Deci, există aceste elemente ale statului comun.
Dar, ca și în toate celelalte conflicte de acest fel, cele mai acute, cele mai grele chestiuni sunt cele legate de securitate și identitate. Și eu cred că aici până acum malul drept și malul stând au viziuni diferite asupra realității, asupra istoriei, inclusiv a istoriei conflictului. Și lucrul asupra acestor aspecte abia începe și este nevoie de o generație întreagă pentru ca aceste viziuni să se apropie.
Și mai este și chestiunea securității. Aici există interesul direct al Rusiei. Rusia privește cu multă toleranță integrarea economică a malurilor, însă chestiunea securității și a bazei militare este desigur mult mai complicată.”
Europa Liberă: Mai mulți reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova au vorbit despre riscurile care există în procesul de reglementare, despre așa-numitele „linii roșii”. Cum se poate face în așa fel încât în procesul de reglementare Republica Moldova să nu piardă, așa cum ați spus și Dvs., controlul asupra propriului teritoriu, a suveranității, să evite riscul ca nu doar Transnistria, dar și tot teritoriul Republicii Moldova să devină protectorat rusesc?
Thomas de Waal: „Eu cred că anume din aceste cauze nu trebuie să ne grăbim. Sau, cum se spune, trebuie „să ne grăbim încet”. Eu cred că acest conflict nu se va soluționa până când aici nu va fi construit un stat mai solid. Dar acest proces, cel de construire a națiunii, este de durată, iar Republica Moldova este un stat tânăr, procesul de construire a națiunii durează de doar 25 de ani și cred că aceasta trebuie să fie cel mai probabil sarcina conducerii Moldovei, a clasei politice, a societății civile – să construiască o națiune puternică, un stat puternic. Și asta, cel mai probabil pe modelul Belgiei sau a Elveției, care sunt state puternice unde trăiesc multe naționalități care au drepturile lor naționale.
Și atâta timp cât o astfel de construcție nu există e mai bine să nu existe grabă în reunificarea celor două maluri ale Nistrului.”
Europa Liberă: În ultimul timp asistăm la evoluții interesante în relațiile dintre Tiraspol și partenerii internaționali. Se știe că regiunea transnistreană de ani de zile încearcă să-și afirme independența pe care nimeni nu a recunoscut-o până în prezent. În ultimul timp, au loc tot mai multe contacte dintre administrația de la Tiraspol și reprezentanți ai Uniunii Europene, au fost călătorii la Londra, la APCE. Tiraspolul interpretează aceste lucruri ca pași către recunoaștere.
Thomas de Waal: „Nu este așa. Eu am o atitudine pozitivă față de faptul că există aceste contacte între structuri internaționale și Transnistria. UE are, în relația cu Abhazia, politica de nerecunoaștere și interacțiune. Eu cred că aceasta este abordarea corectă – că se poate și trebuie să se interacționeze cu acest teritoriu fără a-i recunoaște independența.
Reglementarea este un proces de durată. Nu se poate spune că doar un anumit pas, acesta sau altul, va fi unul determinant. Sunt doar picături în mare...
Și cred că aici Republica Moldova nu are de ce să se teamă. Nu va exista așa ceva – ca într-o bună dimineață Europa să se trezească și să decidă să recunoască independența Transnistriei. Nu va fi așa ceva. Și eu cred că Transnistria înțelege foarte bine acest lucru.
Altceva este că e doar un lucru pozitiv faptul că o societate destul de izolată are contacte cu lumea exterioară, în special generația tânără poată să înțeleagă astfel ce înseamnă Europa, că nu este vorba despre realități atât de terifiante cum le descrie presa rusă. Sunt doar aspecte pozitive.
Și din discuțiile pe care le-am avut la Tiraspol înțeleg că puterea actuală este mult mai dispusă să aibă contacte cu lumea exterioară, este mult mai pragmatic orientată decât puterea anterioară. Și cred că asta este un plus pentru toată lumea – și pentru Transnistria, și pentru Moldova, și pentru lumea exterioară.”
Europa Liberă: Dar acest lucru nu ne aduce mai aproape de reglementarea problemei?
Thomas de Waal: „Reglementarea este un proces de durată. Nu se poate spune că doar un anumit pas, acesta sau altul, va fi unul determinant. Sunt doar picături în mare. Dar că în timp, cu anii, aceste picături încep să conteze. Eu cred că atunci când oamenii se maturizează și au o mai bună reprezentare despre lumea din jurul lor, despre locul lor în lume, despre ceea ce este sau nu este posibil, atunci ei învață să ia decizii mai corecte cu privire la conflicte. Și, în definitiv, Tiraspolul și Chişinăul sunt cei care vor ajunge la o soluție, nu restul lumii.”
Europa Liberă: Adică cheia conflictului nu este la Moscova, cum spune foarte multă lume?
Thomas de Waal: „Desigur că Moscova trebuie să-și dea acordul pentru o soluționare. Dar eu cred că dacă părțile vor vrea să se înțeleagă, atunci nici Moscova, nici Bruxellesul nu vor fi împotrivă.”
Europa Liberă: Thomas de Waal, cercetător la Carnegie Europe, specializat în Europa de Est, Caucaz și în problematica conflictelor înghețate.
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.
Aici e Radio Europa Liberă
