Linkuri accesibilitate

Unde e Șevciuk?


Ceasul lui Evgheni Șevciuk, cu inscripția FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), 31 august 2012
Ceasul lui Evgheni Șevciuk, cu inscripția FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), 31 august 2012

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Prima întâlnire Putin-Trump, relațiile ruso-americane și evoluțiile din regiune. Un punct de vedere al analistului occidental Vladimir Socor. Și... ce cred locuitorii din stânga Nistrului despre fuga fostului lider de la Tiraspol Evgheni Șevciuk?

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Unde e Șevciuk?
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:29:59 0:00
Link direct

Ministerul ucrainean de interne intenționează să sporească securitatea la frontiera cu Transnistria, a anunțat primul adjunct al ministrului de interne de la Kiev, Serghei Iarovoi, în cadrul unei întrevederi cu atașați militari din peste 30 de state străine, relatează site-ul Democracy.md.

La Tiraspol, a avut loc un forum economic cu participarea unor delegați din Federația Rusă, la care s-a discutat, între altele, despre atragerea investițiilor în stânga Nistrului, stimularea exporturilor, problemele sistemului bancar din regiune și combaterea economiei subterane. Potrivit estimărilor unor reprezentanți ai administrației de la Tiraspol, economia subterană transnistreană ar avea o cotă de până la 34% din produsul brut al regiunii, ceea ce ar indica și asupra unor politici economice greșite.

Președintele băncii centrale de la Tiraspol, Vladislav Tidva, s-a arătat îngrijorat de nivelul mare al creditelor neperformante care, potrivit lui, la mijlocul acestui an, a atins 26% din valoarea cumulată a activelor băncilor comerciale. Bancheri transnistreni, prezenți la forum, au spus că situația s-ar putea schimba dacă Transnistria ar avea o imagine mai bună și dacă investitorii străini ar fi protejați de lege.

La forum s-a discutat și despre o posibilă reformă a sistemului medical și introducerea asigurărilor obligatorii în medicină. Până atunci, însă, potrivit responsabilului de ocrotirea sănătății din regiune, Andrei Guranda, va fi analizată eficiența sistemului și reevaluate cheltuielile.

Un alt compartiment al forumului a fost dedicat mass-media. Deputatul în Sovietul suprem Andrei Safonov a spus, citat de Novosti Pridnestrovia, că Transnistria are nevoie de garanții ce o vor proteja de răscoale și revoluții colorate, și ar împiedica revenirea sa în cadrul Republicii Moldova.

Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, a dezmințit zvonurile despre posibile concedieri în masă în rândul funcționarilor transnistreni și i-a îndemnat pe aceștia să se ia în mâini și să se mobilizeze. Cheltuielile pentru aparatul administrativ vor fi totuși reduse, din contul eficientizării acestuia, a spus Martînov, vineri, la forumul economic din Transnistria. „Guvernul nu va micșora salariile, pensiile și nu va reduce în masă bugetarii”, a dat asigurări șeful executivului de la Tiraspol. Potrivit lui, vor fi eliminate „punctele de ineficiență” cum le-a numit, acolo unde există „un exces de cinovnici”, și acest lucru deja se întâmplă, a declarat Alexandr Martînov.

Alexandr Martînov
Alexandr Martînov

La microfon Radu Benea, continuăm sinteza știrilor la Radio Europa Liberă.

Moldova va exporta vinuri în Coreea de Nord, a declarat președintele Igor Dodon, cu doar câteva zile înaintea unui test cu rachetă balistică efectuat de regimul de la Phenian. Testul, la fel ca și programul nuclear nord-coreean ce sfidează rezoluțiile ONU, a fost condamnat ferm de Statele Unite. La o reuniune de urgență a Consiliului de securitate al ONU, ambasadoarea Nikki Haley a anunțat că Washingtonul va folosi forța dacă va fi nevoie, iar președintele Trump sprijină ideea de a folosi comerțul pentru a face presiuni asupra regimului de la Phenian. „Există țări care permit, chiar încurajează comerțul cu Coreea de Nord, încălcând rezoluțiile Consiliului de securitate. Aceste țări ar vrea de asemenea să continue aranjamentele comerciale cu Statele Unite. Acest lucru nu se va întâmpla”, a spus Nikki Haley. Comentând declarațiile ambasadoarei americane, ziarul „Los Angeles Times” a făcut referire și la anunțul președintelui moldovean Igor Dodon de a extinde comerțul Moldovei cu Coreea de Nord.

Președintele Statelor Unite Donald Trump și președintele Rusiei Vladimir Putin s-au întâlnit, vineri, în marginea summitului G20 de la Hamburg. Este prima întâlnire față în față dintre cei doi lideri de la preluarea mandatului de la Casa Albă de către Donald Trump, iar întrevederea s-a desfășurat pe fundalul unei crize care se adâncește în relațiile bilaterale din cauza conflictelor din Siria și Ucraina, și a presupusului amestec rusesc în alegerile prezidențiale americane din 2016. Summitul G20 de la Hamburg a avut loc în contextul unor violente proteste de stradă și al tensiunilor dintre țările membre legate între altele de comerț și de modificarea climei.

Joi, la Varșovia, președintele Donald Trump a declarat că „Statele Unite sunt hotărâte să apere pacea și securitatea în Europa centrală” și a reafirmat angajamentul țării sale pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind solidaritatea țărilor membre în cazul în care una dintre acestea este atacată. Trump a participat în capitala Poloniei și la summitul Inițiativei celor Trei Mări, care include 12 țări de la Marea Baltică până la Marea Adriatică și Marea Neagră, și care doresc să-și reducă dependența de gazele rusești, îndemnându-le să cumpere gaze naturale americane. Înaintea summitului, în Polonia a sosit primul transport maritim cu gaz lichefiat din Statele Unite.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: La aproape două săptămâni după ce fostul lider al administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a anunțat că s-ar fi refugiat la Chișinău, informațiile privind locul real al aflării acestuia rămân incerte.

Mai întâi, ministrul afacerilor interne de la Chișinău, Alexandru Jizdan, a declarat, miercuri, 5 iulie, că poliția moldoveană încearcă să-l localizeze pe Șevciuk și că autoritățile s-au autosesizat din presă în legătură cu pretinsa tentativă de asasinare a acestuia, despre care Șevciuk a scris pe Facebook că ar fi fost pusă la cale, în stânga Nistrului, de șefii holdingului Sheriff.

Alexandru Jizdan: „În continuare se întreprind măsuri pentru determinarea locului unde se află dânsul pentru a fi audiat. Complexitatea materialelor o să arate să i se dea statut de persoană protejată sau nu. Deocamdată nu am avut niciun contact, nicio declarație. Ne-am autosesizat din mass-media. După ce vom investiga, oricum trebuie de făcut careva acțiuni, care o să demonstreze adevărul sau vice-versa. Deocamdată vedem ceea ce spune Facebook-ul și rețelele de socializare.” A declarat ministrul de interne pentru Unimedia.

Joi, însă, majoritatea parlamentară de la Chișinău a respins o inițiativă a deputaților PLDM privind audierea directorului SIS, Mihai Bălan, și a vicepremierului pentru reintegrare Gheorghe Bălan, privind presupusa prezență în dreapta Nistrului a lui Evgheni Șevciuk. Cei doi ar fi urmat să le explice deputaților și în ce măsură situația din stânga Nistrului poate afecta securitatea Republicii Moldova. La ședința în plen a Parlamentului, președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, a declarat că Evgheni Șevciuk ar fi părăsit deja Moldova, o informație despre care site-urile moldovenești au scris că ar fi fost confirmată de surse ale aeroportului de la Chișinău.

Evgheni Șevciuk
Evgheni Șevciuk

Ministrul afacerilor interne, Alexandru Jizdan, a dezmințit însă aceste informații. Într-o declarație făcută vineri, tot pentru Unimedia, ministrul a exclus că Șevciuk ar fi putut părăsi țara prin Aeroportul Chișinău fără să se afle despre asta.

Alexandru Jizdan: „Aeroportul Chișinău este un aeroport care are o procedură legală ca și toată frontiera noastră. Dacă era să treacă Șevciuk, erau și probe. Șevciuk nu a trecut ieri prin aeroport. Eu nu știu de unde ați luat datele acestea, dar pentru orice eventualitate eu am să dispun încă o dată să verificăm. Eu vă spun astăzi nu”, a declarat ministrul Alexandru Jizdan.

Amintim că Evgheni Șevciuk, care a pierdut alegerile din stânga Nistrului în decembrie anul trecut, a anunțat, la finele lui iunie, că s-a refugiat la Chișinău, după ce noua administrație condusă de Vadim Krasnoselski i-a deschis câteva dosare penale, acuzându-l, între altele, de abuz în serviciu, delapidarea unor sume mari de bani și activități de contrabandă. Prin intermediul mai multor postări pe Facebook, Șeviuk a respins acuzațiile, spunând că toate sunt motivate politic și că reprezentanții holdingului Sheriff ar dori astfel să-l elimine ca pe un potențial concurent din viața politică a regiunii transnistrene.

Ce cred locuitorii regiunii despre cazul Evgheni Șevciuk? Am încercat să aflăm, discutând cu mai mulți locuitori de la Tiraspol și Bender.

„De ce credeți că Șevciuk a plecat din Transnistria? Acum se poate spune orice, dar cred că mai degrabă că a rămas aici. Se spune că era un președinte rău și că acesta e mai bun. Șevciuk era un președinte normal, căci Krasnoselski multe a promis, dar nu face nimic. Și-a pus rudele în prezidium, peste tot locul sunt rudele sale. Dolarul a crescut, zahărul s-a scumpit, acum toate prețurile vor crește...”

„E adevărat? Eu știu, nu-s la curent.”

„Șevciuk a procedat urât față de oameni. Trebuie să-i fie confiscată toată averea, pentru că a luat cu el mai mult.”

„Va pleca Krasnoselski și vor spune și despre el că a furat. Așa că eu nu mă amestec în politică, am obosit.”

„E târziu să faci ceva, el a plecat, a fugit. Nu-i mai poți face nimic. Vom culege roadele guvernării sale, ce ne rămâne de făcut... De parcă vreodată cineva a reușit să obțină ceva sau să întoarcă ceva. Nimic. Un om este pus la închisoare pentru că a furat o vacă. Iar el a furat atâtea și nu este pedepsit. Nu se poate așa. Trebuie găsit și pedepsit, să fie de învățătură și pentru alții.”

„A fugit și gata. Oricum se va întoarce, cândva. Cum se zice: Hoțul trebuie să stea la închisoare. Atâtea a furat, pe toți i-a jăcmănit, chiar și pe sărmanii pensionari. A creat fondurile sale, Energocapital, un fond umanitar...”

„E treaba lor. Dar fiecare va răspunde pentru faptele sale în fața poporului.”

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Pe plan internațional, săptămâna trecută a fost marcată de turneul european al președintelui Statelor Unite, Donald Trump, participarea sa la reuniunea Inițiativei celor Trei Mări de la Varșovia, Polonia, și la summitul G20 de la Hamburg, din Germania, unde vineri a avut loc și prima întâlnire a lui Donald Trump cu președintele rus Vladimir Putin. Despre aceste evoluții și impactul lor asupra regiunii central și est-europene, Valentina Ursu a discutat cu invitatul ediției de astăzi, analistul occidental Vladimir Socor, pe care l-a întrebat, între altele, și despre ultimele desfășurări privind reglementarea transnistreană.

Vladimir Socor: „Declarațiile președintelui Trump și ale principalilor săi consilieri demonstrează că Statele Unite nu numai că rămân o mare putere europeană, dar intenționează să-și asume un rol crescând în Europa Centrală și Răsăriteană. Aceasta este și semnificația susținerii de către Statele Unite a ideii poloneze a unui format de politică externă și de securitate, așa-numitele cele Trei Mări.”

Vladimir Socor
Vladimir Socor

Europa Liberă: Se zice că summitul acestei inițiative a celor Trei Mări ar putea să se desfășoare anul viitor în România. Asta ar însemna ca dl Trump să ajungă și la București?

Vladimir Socor: „Nu putem ști de pe acum, dar faptul că România este candidată să găzduiască următorul summit în formatul celor Trei Mări este o consecință logică a faptului că România se profilează ca un aliat de nădejde al Statelor Unite în această parte a Europei. Politica americană în Europa Centrală și Răsăriteană se bazează actualmente pe doi piloni – Polonia și România. Președintele român Klaus Iohannis a fost cel dintâi lider din această regiune primit la Casa Albă de către președintele Trump. Într-o regiune din ce în ce mai instabilă, mai ales în vecinătatea estică, România este aliatul cel mai de nădejde al Statelor Unite în regiunea Mării Negre. Iată de ce ar fi logic ca România să găzduiască următorul summit al Formatului celor Trei Mări.”

Europa Liberă: Dar în această regiune Rusia își dorea foarte mult să domine puterea politică?

Vladimir Socor: „Da, desigur. Prin ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a apărut pericolul potențial al constituirii unui bloc anglo-american în afara Uniunii Europene și preluarea conducerii în Uniunea Europeană de către Germania sau Germania în tandem cu Franța. Dar deoarece Germania sau tandemul germano-francez nu poate garanta securitatea în Europa Centrală și Răsăriteană, apare pericolul ca Berlinul și Parisul să caute să ajungă la o înțelegere cu Rusia, fără Statele Unite, pentru o soluție de securitate cu acordul Rusiei în Europa Centrală și Răsăriteană. Aceasta ar însemna desigur o creștere a influenței ruse pe fondul scăderii influenței americane, în cazul unei înțelegeri Berlin-Moscova sau Berlin-Paris-Moscova.”

Europa Liberă: Rusia a folosit și în trecut, dar și acum exporturile de gaze și petrol ca un instrument de constrângere a statelor din această regiune.

Vladimir Socor: „Exact. Și tocmai din acest considerent, statele din această regiune doresc să-și diversifice aprovizionarea cu energie prin importul de gaze lichefiate care provin din Statele Unite din rocă de șist. În Europa se profilează din ce în ce mai clar o concurență între gazele rusești livrate de către „Gazprom” prin sistemul de conducte terestre, pe de o parte și gazele de șist livrate din Statele Unite prin vase care transportă gaze lichefiate. Această concurență care se profilează a devenit și mai clară cu ocazie vizitei dlui Trump în Polonia. Polonia, împreună cu Lituania sunt cele dintâi state din Europa Centrală și Răsăriteană care au început să importe gaze lichefiate, în concurență cu gazele rusești. Primul cargo a venit din Quatar, dar acum se preconizează livrări crescânde din partea Statelor Unite. Polonia a terminat anul trecut, în 2016, construirea unui terminal de import, preconizat anume pentru gaze lichefiate de proveniență americană. Vizita dlui Trump în Polonia demonstrează că Statele Unite doresc să-și extindă exporturile de gaze lichefiate, inclusiv în Europa Centrală și Răsăriteană, dependentă actualmente de gaze rusești. Germania nu se înscrie în acest trend. Germania are ca strategie națională de aprovizionare cu energie dependența de gaze rusești, dependență care va crește, dacă proiectul Nord Stream-2 va fi aprobat. Germania nici nu construiește terminale de import pentru gaze lichefiate americane, deoarece se bizuiește pe termen lung, pentru decenii de acum înainte pe gaze de proveniență rusă.”

Europa Liberă: Donald Trump a criticat acțiunile destabilizatoare ale Federației Ruse în Ucraina, o țară care se află în imediata vecinătate a Republicii Moldova care se confruntă, la rândul ei, și ea cu o mare problemă nerezolvată de 25 de ani. Rolul Statelor Unite în soluționarea conflictelor din estul Ucrainei și din estul Republicii Moldova ar putea să crească?

Vladimir Socor: „Nu putem ști de pe acum. Putem analiza politica administrației Obama în acest sens, iar politica administrației Obama constituie o lecție, care arată ceea ce nu ar trebui să întreprindă administrația Trump. administrația Obama în ultimii doi ani a conexat problema Siriei cu problema Ucrainei, negociind cele două probleme într-un pachet cu Rusia. administrația Obama era disperată să obțină sprijin rusesc pentru ieșirea onorabilă a Statelor Unite din Siria în schimbul unei rezolvări nu definitive, dar provizorii, intermediare a problemei Ucrainei în termeni favorabili Rusiei. Acesta a fost pachetul pe care s-a apucat să-l negocieze administrația Obama. Negocierile au eșuat, deoarece Rusia a preferat să aștepte sfârșitul Administrației Obama și să renegocieze Ucraina cu administrația Trump; administrație despre care Kremlinul credea că va fi mai favorabilă Rusiei. Acest pronostic, deocamdată, nu s-a adeverit, dar administrația Trump încă nu și-a definit politica față de Ucraina, dar și față de conflictul din Transnistria. În ambele cazuri – în cazul conflictului din Ucraina și al celui din Transnistria – este foarte important să nu se recurgă la soluția unui statut special pentru teritoriile controlate de Rusia, respectiv Donbasul în Ucraina și Transnistria în Republica Moldova. Rusia urmărește introducerea unor statute speciale anume în aceste regiuni. Statutul special este o politică a Rusiei desemnată exclusiv pentru Ucraina și pentru Republica Moldova. Rusia nu urmărește nicăieri în altă parte acest concept. Teritorii cu statut special, controlate de Rusia, care ar deveni enclave atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova. În mod nominal, pe hârtie, aparținând Ucrainei și, respectiv, Republicii Moldova, dar în practică – sub controlul deplin al Rusiei prin interpușii ei locali. Scopul este ca reprezentanții numiți de Rusia în aceste două teritorii – Donbas și, respectiv, Transnistria – să exercite influență politică, chiar puteri de blocaj în sistemele politice din Ucraina și, respectiv, din Republica Moldova, să blocheze orientarea prooccidentală a acestor două țări. Acesta este scopul Rusiei. Introducerea unui statut special în Transnistria ar crea un precedent foarte rău pentru Ucraina și invers - introducerea unui statut special în oricare dintre aceste două teritorii ar fi folosită pentru a intensifica presiunile asupra celorlalte țări să introducă un statut asemănător.”

Europa Liberă: Domnul Socor, întrevederea Trump-Putin apropie interesele celor două mari puteri de pe mapamond?

Vladimir Socor: „Interesele nu le apropie în niciun caz, dar rezultatul totuși ar putea fi un acord pe termen scurt, de ordin pur tactic, în privința Siriei.”

Europa Liberă: Pe moment, Casa Albă și Kremlinul își delimitează zonele de influență?

Vladimir Socor: „Deocamdată e vorba de aranjamente pur militare pentru a evita eventuale ciocniri sau interferențe între cele două forțe pe teren. Deci, deocamdată suntem în sfera pur tactică militară. Obiective strategice militare nu se întrevăd. Cu atât mai puțin se întrevăd obiective politice ale Statelor Unite pe termen lung. administrația Obama nici ea nu avea, de fapt, niciun fel de obiective politice clare în Siria. Administrația Obama reacționa la evenimentele pe teren, fără nicio viziune pe termen lung. Nici administrația Trump nu are o viziune pe termen lung, nici măcar militar, nemaivorbind de viziune politică. Aceasta ar putea să fie definită în viitorul apropiat. Deocamdată nu este definită. Această situație este o consecință a faptului că politica americană este determinată de militari, nu de Departamentul de Stat sau de civilii din Casa Albă, ci de către militari, care se preocupă de operațiuni tactice, fără viziune strategică. Nu știm cât timp va mai dura această situație.”

Europa Liberă: Dar miza Moldovei pentru moment care ar trebuie să fie – Estul sau Occidentul, Moscova sau Washingtonul?

Vladimir Socor: „Miza Moldovei este Europa. Dilema Republicii Moldova nu este între Rusia și Statele Unite, ci între Rusia și Europa. Statele Unite, practic, au delegat Uniunii Europene rolul conducător în ceea ce privește politica occidentală față de Republica Moldova. Statele Unite au cedat acest rol Uniunii Europene încă din anul 2005-2006 când poziția Statelor Unite a devenit următoarea: Noi vom sprijini toate inițiativele Uniunii Europene, toate declarațiile, dar inițiativa în Republica Moldova aparține Uniunii Europene. Această atitudine a Statelor Unite este mai greu de susținut astăzi dată fiind dezorientarea și diviziunile crescânde din cadrul Uniunii Europene. Uniunea Europeană abia urmează să-și redefinească politica de vecinătate estică, inclusiv politica față de Republica Moldova. Statele Unite sunt actor de securitate în zona care cuprinde statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene, dar Statele Unite nu sunt actor de securitate în vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova și Ucraina. Orice încercare de a rezolva problema Transnistriei în actuala fază este contraproductivă. E necesar să conștientizăm faptul că nu toate conflictele sau problemele, în general, pot fi rezolvate atunci când dorim noi. În momentul de față orice negociere pentru rezolvarea problemei Transnistriei ar fi contraproductivă, deoarece condițiile necesare nu sunt întrunite. Nu știm ce va face Berlinul, nu știm ce va face tandemul germano-francez și nu știm care este politica Statelor Unite după administrația Obama. În experiența mea personală, în mai multe ambasade americane, nu numai în Republica Moldova, dar în mai multe state din vecinătatea estică a Europei ambasadele americane nu au instrucțiuni noi în privința rezolvării conflictelor existente. Ambasadele americane continuă din inerție să acționeze pe baza unor instrucțiuni, care datează de pe vremea Administrației Obama, inclusiv faptul că Statele Unite susțin măcar la nivel verbal acordarea unui statut special Transnistriei în Republica Moldova. Eu cred că această politică va fi revizuită, dar deocamdată încă nu a fost revizuită, iar orice discuție despre statut special este contraproductivă și recomandarea mea este să rămânem în așteptarea unor împrejurări mai favorabile.”

Europa Liberă: Și foarte pe scurt, doar așa o părere a Dvs. Ce credeți despre faptul că fostul lider al regiunii separatiste, Evgheni Șevciuk, a trecut prin Republica Moldova, dar se pare că nu și-a găsit locul și a părăsit Republica Moldova? Cum vedeți Dvs.?

Vladimir Socor: „Șevciuk a intrat în conflict cu compania Sheriff, care este stăpâna vieții economice în Transnistria. Șevciuk s-a transformat dintr-un reprezentant al companiei Sheriff într-un concurent al companiei Sheriff. Din ce considerente, nu știu, deoarece acolo nu există transparență. Se pregătea arestarea lui Șevciuk, darea lui în judecată de către noul lider transnistrean, Krasnoselsky. Șevciuk a fugit acolo unde a putut. A putut să fugă în Republica Moldova. Eu am urmărit în decursul anilor multe conflicte de acest gen în regiunile secesioniste, în Abhazia și Osetia, teritorii ale Georgiei, în Karabah, teritoriu al Azerbaidjanului și în Transnistria. În toate aceste cazuri am asistat la lupte între facțiuni concurente din teritoriile respective, uneori chiar lupte sângeroase între facțiunile concurente. Toți acești lideri au fost proruși, toți au avut, într-o măsură sau alta, la un moment dat sau la alt moment, protecția Rusiei, dar totuși s-au luptat între ei pentru beneficii politice și economice. Acest fapt demonstrează că ei s-au simțit în siguranță. Ei și-au permis să se angajeze în aceste lupte de facțiuni rivale, simțindu-se în completă siguranță sub protecția Rusiei. Numai această protecție, așa-numita stabilitate asigurată de Rusia explică faptul că liderii respectivi au început să se lupte între ei pentru beneficii. Deci, situația este, din punctul de vedere al Rusiei, stabilă; din punctul de vedere al Republicii Moldova, eu nu aș recomanda înțelegeri de niciun fel între Chișinău și Tiraspol. Acestea nu pot decât să ducă pas cu pas spre recunoașterea întâi de facto, apoi legalizată, a separării Transnistriei față de Republica Moldova. Și trebuie să fim foarte atenți la conferința care va avea loc în Bavaria, în Germania, în privința Transnistriei. Conferința tradițional are loc în fiecare an, în luna iulie, când se va încerca din nou aplicarea așa-zisului Protocol de la Berlin semnat anul trecut, care ar implica recunoașterea de către Republica Moldova a unor atribute de suveranitate pentru Transnistria. Trebuie să fim foarte atenți ca acest lucru să nu se întâmple.”

Europa Liberă: Iar observatorii acreditează ideea că nu prea a existat precedent ca Tiraspolul și Moscova să insiste pe convocarea de urgență a unei reuniuni în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Și tot acești observatori spun că Moscova s-ar arăta și ea deranjată de instalarea acestor puncte comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al hotarului dintre Moldova și Ucraina.

Vladimir Socor: „Da, acum se discută dacă să se convoace sau nu să se convoace o reuniune a formatului „5+2”. Este o discuție tipică a diplomaților birocrați. În ce format au loc discuțiile, nu este un lucru esențial. Esențial este conținutul discuțiilor. Moscova și Tiraspolul nu doresc să discute în formatul „5+2” problema introducerii unor posturi de graniță comune moldo-ucrainene. Moscova și Tiraspolul doresc să transfere această discuție în formatul „5+2”, pentru a oferi Moscovei un drept de veto. În realitate, chestiunea introducerii acestor posturi comune moldo-ucrainene ține exclusiv de drepturile suverane ale Republicii Moldova și Ucrainei. Rusia nu are de ce să participe la această discuție. Rusia nu are niciun fel de drept suveran în zona respectivă, de aceea problema trebuie discutată în afara formatului „5+2”. Rusia încearcă să convoace formatul „5+2” pentru a introduce această problemă în agenda „5+2”. Iată de ce ar fi greșit să se convoace în această fază formatul „5+2”. Repet că cel mai important lucru este nu formatul, dar conținutul discuției, iar dacă formatul „5+2” discută formularea unui statut special pentru Transnistria în Republica Moldova sau dacă statutul special e discutat într-un format mai restrâns, de exemplu, între Chișinău și Tiraspol, bilateral, acest lucru este la fel de dăunător în oricare format.”

Europa Liberă: Un punct de vedere al analistului Fundației americane Jametowun, Vladimir Socor, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Să adăugăm pe final că Duma de stat de la Moscova a adoptat, vinerea trecută, o declarație în care și-a exprimat îngrijorarea față de ceea ce a numit „tendințe negative în evoluția situației privind Transnistria”. Deputații ruși afirmă că Moldova și Ucraina exercită presiuni asupra regiunii transnistrene, inclusiv prin crearea posturilor comune de control la frontieră și că ar crea obstacole în activitatea militarilor ruși din Transnistria. „Situația creată de acțiunile Moldovei și Ucrainei reprezintă o amenințare reală pentru stabilitatea regiunii, bunăstarea și securitatea locuitorilor Transnistriei, dintre care peste 200 de mii sunt cetățeni ruși”, se mai spune în declarația citată. În acest context, Duma rusă cere convocarea de urgență a formatului internaţional de negocieri „5+2” pentru reglementarea transnistreană.

Duma de Stat de la Moscova
Duma de Stat de la Moscova

Declarația deputaților camerei inferioare a parlamentului Rusiei a fost salutată la Tiraspol. Într-un comunicat de presă al departamentului de externe al regiunii nerecunoscute se menționează unitatea de poziții ale Transnistriei și Federației Ruse și este lansat îndemnul reluării neîntârziate și cu regularitate a negocierilor în formatul 5+2.

Declarația Dumei a fost criticată în termeni duri de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Într-o postare pe Facebook, șeful statului a afirmat că „tentativele de a exercita presiuni, indiferent din ce parte ar veni acestea, vor avea un efect invers în problema reglementării transnistrene”. „Tensionarea situației nu este decât în interesul adversarilor apropierii și reîntregirii celor două maluri ale Nistrului”, a scris Dodon.

În opinia sa, un progres semnificativ în soluționarea conflictului se poate obține doar pe calea compromisului reciproc, a motivației economice, dând dovadă de tact în negocieri, iar acest lucru ar trebui să-l înțeleagă toate părțile implicate.

Igor Dodon consideră că „toate eforturile pe care le întreprinde Chișinăul pentru crearea unui spațiu economic și juridic unic”, pe ambele maluri ale Nistrului, trebuie să continue, întrucât ar fi niște „etape importante ale procesului de reintegrare a țării”, lucru pe care, în opinia sa, trebuie să-l înțeleagă, în primul rând, „reprezentanții puterii de la Tiraspol”.

„Mișcarea noastră trebuie să fie în ambele sensuri și nu unilaterală, prin urmare, așteptăm o implicare mai constructivă în toate procesele de negocieri”, a mai scris Igor Dodon în mesajul său.

Totodată, șeful statului consideră că rolul Rusiei în consolidarea integrității teritoriale și a statalității Moldovei este unul „imens”, iar o Moldova „reîntregită, neutră și prosperă” ar fi o garanție a neadmiterii prezenței NATO la Nistru.

Declarația Dumei de la Moscova din 7 iulie a fost criticată și de diplomația moldoveană. Într-un comunicat al externelor se spune, între altele, că organizarea controlului în comun, moldo-ucrainean, la punctele de pe segmentul transnistrean al frontierei „va contribui la facilitarea traficului de mărfuri şi persoane, inclusiv prin reluarea în deplină măsură a operațiunilor de export – import a mărfurilor accizabile, fără impunerea a careva restricții sau interdicții”.

Referitor la acuzațiile părții ruse potrivit cărora guvernul de la Chișinău și cel de la Kiev împiedică desfășurarea misiunii de menținere a păcii din regiunea transnistreană, în comunicatul diplomației moldovene se spune că declarația Dumei conţine evaluări tendenţioase şi critici neîntemeiate, care induc în eroare opinia publică și provoacă noi tensiuni. Cităm: „învinuirile aduse la adresa autorităţilor moldoveneşti şi celor ucrainene vizând pretinsele „eforturi de împiedicare” a activităţii forţelor de menţinere a păcii, precum şi afirmaţiile privind „lipsa unor alternative” pentru actuala operaţiune de menţinere a păcii de pe Nistru, nu pot fi calificate altfel decât ca un dictat în raporturile cu un stat suveran cum este Republica Moldova. Este regretabilă contestarea dreptului legitim al Republicii Moldova de a pleda pentru transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune civilă cu mandat internaţional, şi de a cere retragerea trupelor străine dislocate ilegal pe teritoriul său”, se mai spune în comunicatul ministerului moldovean de externe.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG