Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Tiraspolul i-a mulțumit Moscovei pentru decizia Chişinăului de a reveni la importul de electricitate din stânga Nistrului. O decizie criticată de Comunitatea Energetică Europeană pentru lipsa de transparență. Bugetul regiunii transnistrene de anul acesta a intrat în dezbaterea Sovietului suprem. Jurnalismul cetățenesc, astăzi, în Transnistria. Și… speranțele și deziluziile nerecunoscutei regiuni nistrene – notițele unui turist cu pașaport rusesc.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Compania rusă „Inter RAO”, în proprietatea căreia se află Centrala electrică de la Cuciurgan din stânga Nistrului, a recâștigat 70% din livrările de curent în Republica Moldova. Chişinăul a schimbat prevederile acordului din 31 martie, prin care compania ucraineană DTEK Holding urma să fie sigurul furnizor de energie. Preţul la care compania de stat Energocom va cumpăra energia de la Cuciurgan este de 45 de dolari pentru un megawatt, faţă de 50 cât oferea iniţial furnizorul ucrainean. Schimbarea contractului a avut loc fără un concurs public, iar Comunitatea Energetică Europeană a criticat lipsa de transparență a tranzacției. Centrala Cuciurgan era principala sursă de valută în Transnistria și de venituri pentru bugetul regiunii, iar pierderea contractului cu Moldova era comparată de reprezentanți ai administrației din Tiraspol cu perspectiva unui colaps economic. Într-o primă reacție, liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, i-a mulțumit vicepremierului rus Dmitri Rogozin pentru un presupus rol pe care l-ar fi avut în reluarea livrărilor de energie de la Cuciurgan pe piața moldoveană.
Liderul socialiștilor moldoveni, Zinaida Greceanîi, a mulțumit Rusiei pentru că a răspuns cu moderație la expulzarea diplomaților săi de la Chișinău la sfârșitul lunii trecute. Potrivit agențiilor ruse de știri, Greceanîi i-a spus joi premierului rus Dmitri Medvedev, la Moscova, că guvernarea de la Chișinău „acționează pripit” și a insinuat că „scandalul diplomatic” ar fi fost „comandat” din exterior. Săptămâna trecută, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia ar fi putut răspunde, de exemplu, cu restricții împotriva migranților moldoveni, dar n-a făcut-o, grație mărinimiei președintelui Vladimir Putin.
Zinaida Greceanîi și alți deputați socialiști au participat și la o „masă rotundă” în Duma de Stat de la Moscova pe tema rolului Ucrainei în reglementarea transnistreană. La dezbateri a fost prezent și un grup de deputați de la Tiraspol, în frunte cu spicherul Sovietului suprem, Alexandr Șerba. Potrivit unui comunicat de presă al Dumei de Stat, participanții la discuții au îndemnat Moldova, Ucraina și OSCE să activizeze negocierile în formatul 5+2, „pentru a nu admite o catastrofă umanitară în Transnistria”. Autoritățile de la Chișinău și Kiev resping acuzațiile că ar încerca să instituie o blocadă economică regiunii și spun că dimpotrivă, decizia recentă de a impune un control mixt la granița comună pe segmentul transnistrean va facilita traficul de mărfuri şi persoane, conform principiului „o singură oprire – un singur ghişeu”.
Tiraspolul a cerut Chișinăului să explice acțiunile poliției moldovene care a oprit mașina de serviciu a negociatorului politic transnistrean Vitalie Ignatiev, confiscându-i plăcuțele de înmatriculare auto pentru că nu corespund modelului stabilit. Incidentul s-a produs miercuri, 7 iunie, pe traseul Bender-Chișinău, iar oficiul de externe al administrației nerecunoscute de la Tiraspol l-a calificat drept o „provocare” și o acțiune „fără precedent”. Nu există deocamdată o reacție oficială a Chișinăului.
Vitali Ignatiev se aflase cu o zi mai devreme la Moscova, unde s-a întâlnit cu negociatorul rus Serghei Gubarev. Pentru călătoriile în străinătate, reprezentanții administrației de la Tiraspol folosesc, de regulă, aeroportul din Chișinău. Potrivit unui comunicat de presă, la Moscova, Ignatiev și Gubarev au discutat din nou despre controlul mixt moldo-ucrainean la frontiera care, în opinia lor, ar trebui discutat în formatul internațional 5+2. Alți mediatori, între care OSCE, notează că gestionarea frontierei este dreptul suveran al celor două țări, iar o nouă rundă de discuții în formatul 5+2 ar putea avea loc numai atunci când părțile vor fi pregătite să ajungă la un consens asupra chestiunilor de pe agendă.
Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: La Tiraspol, Sovietul suprem a început examinarea proiectului de buget pentru anul acesta. Discuţiile asupra bugetului au fost amânate încă din toamna anului trecut, din cauza alegerilor și schimbării garniturii puterii, după victoria lui Vadim Krasnoselski.
Apoi examinarea proiectului a fost amânată, spun experții, din cauza incertitudinii legate de prelungirea contractului de livrare în Moldova a energiei electrice de la Cuciurgan, centrală aparţinând monopolistului rus RAO ES şi care este şi una din principalele surse de venituri la buget şi de valută în Transnistria. Potrivit datelor oficiale de la Tiraspol, acum un an, Centrala electrică de la Cuciurgan asigura între 50% și 70% din venituri la bugetul Transnistriei. Energia livrată pe malul drept constituia aproape 40% din totalul exporturilor transnistrene, iar vânzările de curent asigurau a treia parte din valuta ce intra în regiune.
Acum, când sursele de acoperire a deficitului bugetar au fost în mare parte identificate, comisia de specialitate din Sovietul suprem și-a dat avizul său pozitiv asupra proiectului.
Cea mai mare parte a cheltuielilor însă continuă să rămână neacoperite de venituri. Potrivit documentului, deficitul bugetului regiunii transnistrene este de peste 70%, partea cea mai mare a deficitului revenindu-i cheltuielilor sociale.
Veniturile bugetului consolidat (central și local) au fost fixate la 2 miliarde 395 de milioane de ruble transnistrene, în timp ce cheltuielile se ridică la 4 miliarde 562 de milioane de ruble, ceea ce constituie peste 360 de milioane de dolari.
Cheltuielile au crescut cu aproape o jumătate de miliard de ruble faţă de anul trecut, pentru că au inclus și împrumuturile luate anterior pentru achitarea pensiilor și salariilor bugetarilor și care acum trebuie întoarse.
În ciuda unui deficit atât de mare, autoritățile au numit proiectul bugetului drept unul echilibrat. Lucrul asupra documentului a decurs în paralel cu pregătirea unor reforme, cu sprijinul experților din Rusia, după cum anunțase executivul, care prevăd, între altele, reducerea aparatului administrativ, revizuirea necesităților sferei sociale, stimularea comerțului și atragerea investițiilor.
Potrivit statisticii de la Tiraspol, cheltuielile bugetare constituie 60% din produsul intern brut al regiunii transnistrene, depășind de două ori normativele. Cu o populație, oficial, de circa 470 de mii de oameni, doar aproximativ unul din patru locuitori ai regiunii are un loc de muncă. Jumătate din cei angajați muncesc în organizații bugetare. Potrivit acelorași date, în Transnistria ar funcționa o armată întreagă de cinovnici, mai mult de 6 mii de funcționari. Raportat la populație, în Ucraina, Belarus, Kazahstan sau Moldova numărul cinovnicilor ar fi de aproape două ori mai mic.
Executivul din Tiraspol consideră exagerate cheltuielile pentru întreținerea aparatului administrativ și a decis optimizarea acestuia. I-am întrebat pe mai mulți locuitori din regiunea transnistreană ce cheltuieli bugetare s-ar putea reduce fără să fie însă și prea dureroase.
- Чиновников всех, оставить трех человек – и все, будут заниматься делами, работать, делать то, что надо, а не то, что они себе раздувают штаты, бухгалтера всякие. Деньги тратятся на них государственные, а толку никакого, паразитируют на народе – и все. Живу себе припеваючи, плюс туда подтягивают своих родственников, и все – никого туда больше не пускают.
- Ну, госадминистрацию надо немножко уменьшить, это 100%, потому что очень много развелось директоров, замдиректоров всяких, начальства.
- Много лишних министерств, очень много. Дело в том, что нам обещали: полторы – или сколько? - тысячи рабочих мест. Где они? Где рабочие места? – Нет. Везде поголовное сокращение, уменьшение зарплаты, рабочих дней. Нигде ничего нет.
- Вообще-то в Верховном Совете, конечно, желательно поубирать определенные лица, наверное. А так… В министерствах есть люди, которые незаслуженно занимают свои посты. Есть более достойные кандидатуры.
- Мне кажется, что министерства раздуты, их штаты. Но у нас почему-то все любят за чужой счет, за счет народа все.
- Пусть сократят работающих пенсионеров, и дадут работу молодым. А то им по 70-80 лет, а они еще работают.
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol și Bender.
***
Europa Liberă: Decizia Chișinăului de a reveni la cumpărarea energiei electrice din Transnistria poate afecta semnificativ încrederea investitorilor internaționali și a instituțiilor financiare internaționale în Republica Moldova, a declarat postului de radio Europa Liberă o oficialitate a Comunității Energetice, organizație internațională creată pentru a integra sistemele energetice ale țărilor Uniunii Europene cu cele din țările balcanice și din regiunea Mării Negre.
Într-un interviu realizat de colegul nostru Alexandru Eftode, directorul adjunct al Secretariatului Comunității Energetice, Dirk Buschle, a spus că decizia a fost luată pe neașteptate, tocmai când fusese introdusă o procedură specială pentru asigurarea transparenței și corectitudinii procesului de achiziție a energiei electrice.
Dirk Buschle: „Suntem îngrijorați că întreaga procedură a fost adusă la absurd, dacă, după încheierea procesului, jucătorii de pe piață revin la vechile apucături de negociere a înțelegerilor de o manieră netransparentă, neglijând regulile prevăzute de procedura tenderului”.
La sfârșitul lunii martie, compania de stat Energocom a cîșttigat o licitație organizată în premieră conform procedurilor elaborate de secretariatul Comunității Energetice, agreate de guvernul moldovean. Energocom a spus că va asigura consumul de curent electric al Republicii Moldova prin importuri din Ucraina.
Pentru prima dată după mulți ani, Chișinăul a renunțat atunci la cumpăraea de electricitate de la centrala Cuciurgan, care e controlată de firma rusă de stat RAO ES și de autoritățile transnistrene, și a ales să cumpere curent mai ieftin de la ucraineni.
Acum însă, Energocom s-a răzgândit, spunând că energia ucraineană s-a scumpit și a anunțat că va cumpăra din nou de la Cuciurgan marea majoritate a necesarului de energie electrică.
Comunitatea Energetică așteaptă explicații din partea ministerului economiei de la Chișinău.
Poate Comunitatea Energetică aplica sancțiuni Chișinăului, dacă ajunge la concluzia că autoritățile moldovene au încălcat procedurile convenite anterior - atunci când compania de stat Energocom a schimbat sursa de achiziție a curentului electric?
Dirk Buschle: „Nu vorbim de vreo sancțiune și nici măcar de vreo încălcare. Dar cred că guvernul Moldovei are responsabilități nu doar față de propria societate și populație. Mai are responsabilități în fața comunității investitorilor internaționali și a instituțiilor financiare internaționale, care urmăresc cu atenție cele întâmplate. De aceea, cred că, dacă nu vărsăm lumină asupra celor întâmplate, dacă nu asigurăm că, pe viitor, transparența și respectarea procedurilor sunt implementate pe deplin în sectorul energiei electrice, atunci poate suferi climatul investițional, investitori se pot speria. Cred că aceasta poate fi o consecință probabil mult mai importantă, care contează mult mai mult decât dacă impunem noi vreo sancțiune”.
Directorul adjunct al Secretariatului Comunității Energetice Dirk Buschle speră că dialogul cu autoritățile moldovene va continua, iar procedurile de achiziție a curentului electric vor fi îmbunătățite și respectate, măcar anul viitor.
***
Europa Liberă: Dar cum au explicat autoritățile de la Chișinău revenirea la furnizorul din regiunea transnistreană? Relatează Liliana Barbăroșie:
Până acum, motivele revenirii la furnizorul rus de curent localizat în regiunea transnistreană, la doar o lună de la încheierea unei licitaţii soldate cu contractarea unui furnizor ucrainean, au fost explicate doar de un demnitar de la Chişinău, adjunctul ministrului economiei, Vitalie Iurcu.
Fiind audiat zilele trecute în comisia parlamentară pentru buget şi finanţe, vice-ministrul Iurcu a spus că întreprinderea de stat Energocom nu ar fi încetat nici o clipă să caute un furnizor de alternativă după încheierea concursului.
Pentru că Centrala termoelectrică Moldoveneasca şi-ar fi îmbunătăţit substanţial oferta de preţ faţă de cea iniţială, a mai explicat Iurcu, Energocom ar fi decis s-o contracteze, obţinând în schimb un preţ mai bun, cu 10 la sută mai mic faţă de preţul contractat de la ucraineni, plus o siguranţă mai mare a livrărilor.
Iurcu a dat asigurări că această schimbare din mers a angajamentelor contractuale nu se va solda pentru partea moldovenească cu vreo consecinţă, întrucât acordul cu firma ucraineană nu prevede vreo penalitate.
Fiind vorba despre un agent economic independent, a continuat vice-ministrul, Energocom nu ar avea de ce să-şi efectueze achiziţiile respectând regulile convenite de partea moldovenească cu experţii Comunităţii Energetice:
„Energocom nu cade sub incidenţa instrucţiunii privind efectuarea licitaţiilor coordonată cu secretariatul Comunităţii Energetice. Pentru că Energocon este un agent economic independent care are rolul de bază să achiziţioneze din sursele cele mai ieftine,” a afirmat Vitalie Iurcu.
Şeful cabinetului de miniştri, Pavel Filip, care a vizitat în februarie Kievul şi a discutat subiectul achiziţiilor de curent ucrainean cu preşedintele ţării vecine Petro Poroşenko, nu a comentat situaţia.
După concursul din martie o făcuse, însă, spunând, urmare a criticilor liderilor de la Tiraspol care calificaseră drept „motivată politic” decizia Chişinăului, că Moldova „trebuie să se ghideze de propriile sale interese” și să accepte doar cele mai avantajoase oferte.
Dintre partidele politice parlamentare, doar liberalii au afişat un gest de nemulţumire. Proaspăt ieşiţi de la guvernare, urmare a deschiderii mai multor anchete sub bănuiala de implicare în acte de corupţie pe numele unor demnitari liberali, inclusiv a primarului capitalei Dorin Chirtoacă, deputaţii liberali au încercat vineri să determine o audiere în Legislativ a ministrului economiei la această temă, spunând că revenirea la curentul transnistrean înseamnă „sprijinirea regimului separatist de la Tiraspol”, doar că nu au fost sprijiniţi de suficienţi parlamentari ca să obţină audierile.
Cei mai mulţi dintre experţii în energetică de la Chişinău, printre ei Victor Parlicov, expert al IDIS Viitorul, fost director ANRE (Agenţia Naţională de Reglementări în Energetică) socotesc că ceea ce s-a întâmplat ar putea fi calificat ca „o revenire la mecanismul de negocieri obscure, după uşi închise, în loc de tendere transparente, aşa cum insistă partenerii europeni”.
Nici argumentul unui preţ mai mic nu este considerat valabil de analişti. Iată de exemplu raţionamentele expertului în energetică Sergiu Tofilat:
„Centrala moldovenească are un avantaj enorm - ea nu plăteşte consumul gazului, iar în aceste condiţii ei doar se orientează la preţul oferit de ucraineni şi dau puţin mai ieftin, având o marjă enormă de negocieri.
Imaginaţi-vă că noi mâine avem interconexiunile şi putem procura energie cu 35 de dolari un megawat, faţă de 50 dolari, cu cât procurăm acum de la ucraineni. Şi vine Centrala moldovenească şi spune că are costuri doar de procesare a gazului, prin urmare poate coborâ preţul la 20 de dolari. Cine va putea concura cu ei? Despre asta este vorba – condiţii egale pentru toţi.
Deci, pe de o parte, autorităţile şi PD ne vorbesc despre integrare europeană, piaţă concurenţială, condiţii egale pentru toţi, iar pe de altă parte, oricum trişează legea, oricum fac totul pe ascuns şi, în fond, promovează agenda Federaţiei Ruse, de supraîndatorare a Republicii Moldova, de continuare a dependenţei energetice, ceea ce pune în pericol securitatea ţării. Pentru că asta are consecinţe nu doar că acumulăm acum datorii şi finanţăm regimul separatist. Asta pune în pericol şi proiectele de infrastructură, cele de interconectare cu piaţa românească.”
Energeticienii resping şi supoziţia, pe care de altfel tot ei o avansaseră, că ucrainenii nu ar fi capabili să livreze toată cantitatea la care s-ar fi angajat, prin urmare această modificare de contract s-ar fi făcut de comun acord cu partea ucraineană.
Situaţia în Ucraina s-ar fi schimbat, spun ei, iar acum aceasta nu ar avea dificultăţi în producerea unei cantităţi suficiente de energie electrică, care să le permită să acopere exportul spre Republica Moldova la care s-ar fi angajat prin contractul din luna martie.
***
Europa Liberă: Un proiect în sprijinul jurnalismului cetățenesc a fost lansat de curând în stânga Nistrului de către activiștii de la centrul de informare și consultanță juridică „Apriori”. Autorii inițiativei și-au propus astfel să-i ajute pe localnici să obțină un acces liber la informațiile de interes public, să-și cunoască mai bine propriile drepturi, precum și procesele sociale care au loc. Reprezentații centrului își propun în aceeași timp să publice o serie de produse multimedia, iar în acest scop au lansat o invitație de colaborare la adresa blogger-ilor, jurnaliștilor și reprezentanților societății civile din regiune. Mai multe despre acest proiect, scopurile și obiectivele sale aflați din interviul oferit colegei noastre, Karina Maximova, de către liderul Centrului „Apriori”, Evgeni Dunaev.
Evgeni Dunaev: „Adevărul este că am constatat o adevărată activizare a blogger-ilor din regiune, oameni cu o poziție civilă cât se poate de activă, care încearcă să își explice ce se întâmplă în jurul lor, în țara în care trăiesc și de ce anume lucrurile stau cum stau.
Informații de acest gen apar des pe paginile de Facebook. Oamenii descriu problema cu care se confruntă, cerându-le prietenilor părerea vizavi de acest caz - tocmai pentru a înțelege cauza sau consecințele acestei situații. Cineva încearcă să îi ajute, publică comentarii, opinii, apare un soi de pseudo-dialog, astfel sunt create zvonuri, sunt vehiculate tot felul de informații din care însă doar o mică parte se bazează pe date veridice concrete.
Iată de ce ne-am gândit la un concept, știind că noi, cei de la Centrul „Apriori“, nu vom fi în măsură să acoperim întreaga gamă de evenimente din sectorul public. Așa că am încercat să redefinim această mișcare, care exista deja, de facto. Jurnalismul cetățenesc este practic absent astăzi în Transnistria, deși este, în fond, un instrument cât se poate de bun. Am încercat chiar să ne descurcăm de sine stătător: au existat precedente. Cineva a publicat niște chitanțe de plată pentru grădiniță. Am încercat să clarificăm această situație, pentru ca, în cele din urmă, să ajungem să depunem o plângere în instanță împotriva acțiunilor administrației orașului, care a refuzat să ne ofere informații la acest subiect. În consecință, am ajuns să constatăm că nu numai noi, ci orice cetățean are acest drept: să solicite informații. Poate, în general, ar trebui într-adevăr, altfel cum poate fi el un cetățean, dacă el nu știe ce se întâmplă în țara sa? Așa s-a născut acest proiect.”
Europa Liberă: Credeți că în Transnistria există, astăzi, condiții necesare pentru dezvoltarea unui jurnalism cetățenesc, independent?
Evgheni Dunaev: „Cred că farmecul jurnalismului cetățenesc rezidă tocmai în faptul că acesta nu are nevoie de condiții speciale. Singurul lucru de care e nevoie este simpla constatare că: da, există problema liberului accesul la informație. Una e să relatezi, pur și simplu, că a avut loc un miting și e cu totul altceva să încerci să redai o problemă dezbătută aprig în societate, cum ar fi, de exemplu, cea privind codul vestimentar în instituțiile administrative. Am întâlnit, de altfel, o mulțime de reacții negative vizavi de această reglementare bizară. Pe Facebook a fost descris un astfel de caz: un cetățean încerca să afle de ce a fost stabilit un dress code în biroul poliției auto și, după cum am înțeles, nu a primit niciun răspuns. La fel, nici noi nu am primit vreun răspuns atunci am solicitat oficial informații privind finanțarea grădinițelor. Mai mult, ne-am pomenit cu un comportament extrem de ciudat al reprezentanților serviciilor publice, care s-au plâns la KGB că au primit o asemenea solicitare. Respectiv, cei de la serviciile secrete ne-au întrebat îngrijorați dacă nu cumva suntem în căutarea vreunor informații private, pe care am dori să le transmitem cuiva.
S-ar părea, cine ar fi putut fi interesat de problema finanțării grădinițelor? Unii funcționarii răspund însă în mod abuziv sau încearcă să ne redirecționeze, în timp ce alții abia răspund nepoliticos, fără să realizeze, de fapt, că datoria lor este să asigure oricărui cetățean liberul acces la orice informații de interes public. Cred că este o chestiune de obișnuință.”
Europa Liberă: Opinia liderului Centrului „Apriori” din Tiraspol, Evgeni Dunaev.
***
Europa Liberă: În decembrie anul trecut, în stânga Nistrului a fost ales un nou lider al administraţiei nerecunoscutei republici moldovenești nistrene. Vadim Krasnoselski, fost spicher al Sovietului suprem și fost ministru de interne, a menţinut neschimbat cursul spre independenţă al regiunii şi de apropiere de Rusia. Politicienii din Tiraspol au încercat mereu să câştige încrederea alegătorilor prin campanii pro-ruseşti. Regiunea, aparţinând numai de jure Republicii Moldova, supravieţuieşte datorită sprijinului Rusiei, dar statutul ei rămâne până acum nereglementat. După un sfert de secol, care sunt dezamăgirile şi speranțele nerecunoscutei regiuni nistrene? Corespondenta Radio Svoboda, Ksenia Ciurmanova, a fost de curând Transnistria și a făcut notițe în jurnalul său de călătorie. Relatează, Lina Grâu.
Corespondenta Radio Svoboda care a vizitat Transnistria notează că starea de spirit dominantă la Tiraspol este cea de pregătire de plecare. Locuitorii orașului numesc auto-întitulata republica moldovenească transnistreană „teritoriu al bătrânilor” – cei tineri mai devreme sau mai târziu prind valul migrației. Pleacă cine și unde poate – unii mai aproape – la Chişinău, Odesa sau în Rusia, alții – în mai îndepărtatele țări ale Europei Centrale.
Visează acum să plece din regiune chiar și cei care la începutul anilor 1990 au luptat pentru independență. După 26 de ani aproape nimeni nu mai speră nici în independență, nici în Rusia, doar că mulți sunt forțați să rămână acasă în virtutea circumstanțelor.
Călătoria de la Odesa la Tiraspol și traversarea așa-zisei frontiere este simplă – fișa migrațională se obține ușor, iar la vederea pașaportului rusesc dintr-un motiv necunoscut fețele vameșilor transnistreni se topesc într-un zâmbet larg. Totuși turiștii, de orice fel, trezesc suspiciuni la vamă – vameșii sunt convinși că nu ai ce vedea la Tiraspol. Iată de ce varianta „călătorie turistică” trezește mai multe întrebări, priviri nedumerite și chiar ironii.
Corespondenta Radio Svoboda mai scrie că la Tiraspol autobuzele de rută sunt „pândite” de taximetriști, iar faptul că turiștii nu au bani locali pare să fie chiar un avantaj. Lipsa de valută străină din regiune a făcut să prospere piața neagră de valută, care lucrează în regim non-stop, iar locuitorii Tiraspolului încearcă să cumpere dolari de la străini cu orice ocazie.
Dolari și euro în băncile locale practic nu există. Corespondenta Radio Svoboda povestește că într-una din filialele Băncii de economii sunt doar câteva hrivne, ceva lei și o monedă de un euro. „Casierul, relatează ea, îmi recomandă să caut valută în schimburile valutare ale supermarketurilor Sheriff, pentru că acolo „oferta este mai diversă”, și ascunde moneda de un euro în plicul de hârtie care aici, se pare, este folosit pe post de safeu.”
„Rmn” și diversitatea par să fie totuși noțiuni incompatibile exact din cauza monopolului impus de business-imperiului Sheriff, creat după destrămarea URSS-ului de doi foști angajați ai structurilor de miliție – Victor Gușan și Ilia Kazmalî. Sheriff deține o rețea de benzinării, singura companie de telecomunicații din Transnistria, fabrici de pâine și combinatul de „coniac” și chiar și un club de fotbal cu aceeași denumire.
Alexandru, un fost milițian, are nu două pașapoarte, ca majoritatea transnistrenilor, ci tocmai cinci – rusesc, moldovenesc, ucrainean, transnistrean și o mărturie nostalgică a fostei URSS. Fostul milițian păstrează și în prezent actele sovietice, la fel ca și alte mărturii ale unei epoci apuse, pe care acum, în lipsa unui loc de muncă, este nevoit să le vândă în piață, turiștilor străini, dornici de anticariat sovietic.
În fiecare zi la piața de vechituri, un fel de punct local de atracție turistică care se întinde de la monumentul lui Suvorov la Palatul de cultură, vine ca la serviciu și colegul lui Alexandr, supranumit Makler. Până a deveni comerciant stradal, Makler era conducător al unui cerc militar-patriotic de pe lângă una din școlile din oraș. „Pentru un salariu mizer duceam copiii în unitatea militară pentru a organiza acolo lecții de asamblare a pistolului automat, pentru ca apoi copiii să devină ofițeri și militari în bază de contract. La întrebarea: „De ce elevii ar avea nevoie să învețe asamblarea armei automate?”, Makler răspunde că sentimentele patriotice trebuie cultivate din copilărie.
În imediata apropiere stau și câțiva veterani ai conflictului armat de la începutul anilor 1990 care au luptat de partea „rmn”. Ei se plâng că din cauza Crimeii, pe care „bine au făcut că au luat-o”, acum transnistrenii cu cetățenie rusească au acces interzis la mare. Pe de altă parte, aceștia nu-și doresc nici să plece în Rusia. „Să fug în Rusia tot nu are sens. Dacă merg acolo prin programul de strămutare nu voi avea nici apartament, nimic. Știți cum este numit acest loc? Republica moldovenească transnistreană a Sheriff-ului. Am luptat în 1992 și nu am nimic. Și sunt mii de oameni din ăștia pe aici – unii au fost răniți, alții s-au dat că băutura.”
Gazele naturale vin în regiune pe gratis – acestea trec pe contul datoriei pe care trebuie să o achite Chişinăul. Cu toate acestea locuitorii așa-numitei „rmn” primesc facturi și le achită cu regularitate - și așa de 26 de ani.
Până la conflictul militar, Transnistria era considerată o regiune industrială. Acum aceasta exportă în continuare în Rusia și în unele țări ale Uniunii Europene produse agricole și metale, dar an de an livrările scad. Pe malul stâng al Nistrului, spune unul dintre interlocutorii corespondentei de la Radio Svoboda, era concentrată cea mai mare parte a uzinelor Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. „Aici era cea mai mare fabrică de conserve din Europa de Est, fabrica „1 mai”. Fabrica avea hale cât stadionul de mari, acum acestea sunt negre de mucegai. În interior nu mai e nimic, totul a fost dezasamblat și dus la fier vechi. Dar să nu credeți că aici e dezordine. Nuuu! Aici e ordine! Și acest lucru este convenabil Kremlinului, faptul că există o enclavă cu o populație absolut pro-rusească”, mai spune unul dintre interlocutorii de la Tiraspol.
Autobuzul spre Chişinău este plin, biletele sunt vândute și pentru toate cursele de seară. În câteva minute, populația Tiraspolului va scădea cu încă 30 de persoane. Impresia este că autobuze care pleacă din Transnistria sunt mai multe decât cele care vin.
Pe drum, autobuzul intră în Bender. La intrarea în localitate, pe podul vopsit în culorile drapelelor transnistrean și rusesc, stau pacificatori din Rusia. „Ne păzesc liniștea”, spun pasagerii care au urcat în Bender.
Peste o jumătate de oră autobuzul se apropie de Chişinău. „Coboară cineva la aeroport?”, întreabă șoferul. Și coboară practic toată lumea, mai relatează corespondenta Radio Svoboda, Ksenia Ciurmanova.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.