Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
10 familii tinere de la Tiraspol au primit credite municipale pentru cumpărarea unei locuințe. Ce soluții văd locuitorii regiunii transnistrene pentru a motiva tinerele familii să nu emigreze? Vladimir Putin spune la Soci, după întrevederea cu Igor Dodon, că Rusia va garanta orice posibil acord care ar duce la soluționarea definitivă a conflictului transnistrean. Și un interviu cu fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova, care s-a ocupat îndeaproape de problematica transnistreană, Kalman Mizsei.
Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
La Soci a avut loc miercuri summitul Comunității Statelor Independente, găzduit de președintele rus Vladimir Putin, în ajunul căruia liderul de la Kremlin s-a întâlnit separat cu președintele tadjik Emomail Rahmon și cu cel moldovean Igor Dodon. În cadrul întrevederii cu Dodon, Vladimir Putin a spus că Rusia va garanta orice posibil acord care ar duce la soluționarea definitivă a conflictului transnistrean. Potrivit lui, problema transnistreană trebuie rezolvată „odată și pentru totdeauna”, spre binele oamenilor care locuiesc acolo.
Igor Dodon a declarat în discursul ținut la summitul CSI de la Soci că „nu doar dezvoltarea economică, dar şi însăşi statalitatea Moldovei depind de stabilitatea şi procesele pozitive din ţările CSI şi din Uniunea Economică Eurasiatică”. Totodată, el a anunțat că a „exprimat interesul Moldovei pentru preluarea preşedinţiei în cadrul CSI, în viitorul cel mai apropiat”. Dodon a mai anunțat, pe pagina sa de Facebook, că țările din Uniunea Economică Eurasiatică au salutat cererea R.Moldova de a primi statut de țară observatoare și s-au angajant să se uite le modul cum poate fi acomodată această cerere din punctul de vedere al statului Uniunii Eurasiatice.
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că Igor Dodon este un politician inconsecvent. „La început vorbea despre federație - și la întâlnirea cu mine, și la întâlnirea cu președintele Federaţiei Ruse. Apoi Igor Dodon a vorbit despre autonomie. Iar la recenta întâlnire cu Vladimir Putin acesta a vorbit despre un statut special pentru Transnistria. Adică timp de 8 luni ale acestui an prima persoană în stat și-a schimbat opinia de trei ori. Cum putem negocia în aceste condiții?”, s-a întrebat retoric Vadim Krasnoselski.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko a solicitat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă presiuni asupra Moscovei în legătură cu „agresiunea Rusiei în Ucraina”, cerând organizației pan-europene să nu revină la relații „cu Rusia, ca mai înainte”. Vorbind în fața APCE, Poroșenko a spus că țara sa duce un război pe doua fronturi – unul pentru a riposta agresiunii militare și pentru a-și reface integritatea teritorială și celălalt pentru a pune în aplicare reforme democratice complexe și dificile. APCE a ridicat delegației Rusiei dreptul de vot, după ce Rusia a anexat Crimeea.
Ministerul de Externe rus nu exclude posibilitatea de a-i ordona Washingtonului să-și reducă personalul diplomatic din Rusia la 300 de persoane, sau mai puțin, potrivit șefului Departamentului pentru America de Nord al ministerului, Gheorghi Borisenko. În iulie, Moscova a pretins Statelor Unite să-și reducă personalul tehnic și diplomatic din Rusia cu 60%, adică la 445 de persoane, ca măsură în cadrul disputei diplomatice ruso-americane.
Autoritățile ruse ar fi folosit programul antivirus al companiei ruse Kaspersky, specializată în securitate cibernetică, pentru a accesa calculatoare din lumea întreagă și a obține informații secrete ale SUA, relatează cotidianul The Wall Street Journal. Potrivit unor surse oficiale, cu ajutorul unei versiuni modificate a programului antivirus au fost căutate documente clasificate, astfel că acest program ar fi devenit un instrument de spionaj al serviciilor secrete ruse. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat relatarea drept „absurd” și a precizat că guvernul rus nu are nicio implicare în astfel de acțiuni.
Administrația americană a cerut pe 13 septembrie tuturor agențiilor federale să dezinstaleze în maxim 90 de zile toate programele informatice produse de KasperskyLab din motive de securitate.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: 10 familii tinere de la Tiraspol au primit credite municipale pentru cumpărarea unei locuințe sau pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Mărimea creditului este de aproximativ 6250 de dolari, acesta este acordat pe un termen de 5 ani, cu 1% dobândă. S-a dat prioritate acelor cupluri unde ambii soți lucrează în sfera bugetară. Banii vor fi transferați pe contul unuia dintre soți.
Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova transmite că familia Lobodiuk, care crește doi băieți, planifică să-și cumpere un apartament cu două camere. Alte familii vor folosi creditul pentru a cumpăra o locuință mai mare sau pentru a se muta din camera de la cămin unde stau acum într-o locuință proprie.
Însă dincolo de aceste câteva exemple pozitive, cel puțin deocamdată sistemul de creditare ipotecară nu funcționează foarte bine în regiunea transnistreană. Băncile propun credite pentru cumpărarea locuințelor cu o dobândă de 14%. Însă pentru multe familii o astfel de dobândă este practic imposibil de achitat.
Administrația orașului Tiraspol speră că în timp tot mai multe familii vor putea beneficia de credite imobiliare preferențiale cu 1% dobândă. Acest lucru va depinde de posibilitățile bugetului municipal.
Deocamdată însă lucrurile rămân la nivel de bune intenții. Iar corespondenții noștri în regiunea transnistreană i-au întrebat pe oamenii întâlniți întâmplător pe stradă cum și cu ce ar putea susține administrația familiile tinere, astfel încât oamenii să nu mai vrea să plece din regiunea transnistreană:
- Trebuie create noi locuri de muncă, trebuie tratați cu mai mult respect și oamenii în vârstă, și tinerii, și copiii. Dacă va fi mai multă atenție acordată sferei sociale, atunci oamenii nu vor pleca, dacă vor crește salariile, măcar câte un pic, treptat.
- Pentru ca tinerii să nu plece evident că este nevoie de locuri de muncă și de locuințe. Și să fie și ceva distracții, evenimente culturale, sportive. Să fie medicina gratuită, pentru că fiecare familie tânără are copii.
- Să fie oferite mai multe locuri de muncă, pentru ca după studii să ne putem găsi un rost. Eu de exemplu fac studii juridice și nu cred că îmi va fi ușor să găsesc un loc de muncă cu un salariu decent.
- E nevoie de locuri de muncă. Dar și salariile sunt foarte mici. Din cauza lipsei de bani oamenii pleacă de aici.
- E nevoie de locuri de muncă cu salarii demne, ca să fie un stimulent pentru a rămâne aici. Pentru că altfel este foarte greu de întreținut familia. Distracții pentru copii nu sunt. Copii noștri se dau în aceleași leagăne în care ne-am dat și noi când eram mici, acum 20-30 de ani.
- Locuri de muncă și salarii ca lumea pentru tineri, măcar duble față de cum sunt acum.
- Mai multe locuri de muncă. Eu am făcut facultatea de drept și nu-mi pot găsi de lucru. Sunt în concediu de maternitate și aștept, poate se va schimba ceva ca să mă pot și eu angaja. Nu m-am gândit să plec de aici, dar dacă aș găsi și un loc de muncă, aș fi cea mai fericită.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: În această săptămână, preşedintele Igor Dodon s-a întâlnit la Soci cu omologul său rus Vladimir Putin, a şasea întrevedere bilaterală din acest an. Dodon a mers la Soci pentru a participa la summitul Comunității Statelor Independente, găzduit de președintele rus.
În cadrul întrevederii cu Dodon, Vladimir Putin a spus că Rusia va garanta orice posibil acord care ar duce la soluționarea definitivă a conflictului transnistrean.
Liderul de la Kremlin a mai declarat că problema transnistreană trebuie să fie rezolvată „odată și pentru totdeauna”, spre binele oamenilor care locuiesc acolo.
Igor Dodon, pe de altă parte, a declarat că autoritățile de la Chișinău au oferit deja soluții pentru o serie de probleme punctuale, cum ar fi recunoașterea diplomelor sau plăcuțele de înmatriculare, care ar putea fi soluționate, citez, „săptămânile viitoare”. O soluție de lungă durată, a mai declarat Igor Dodon, citat de Interfax, nu va putea fi găsită decât după alegerile generale de anul viitor.
Totodată, Vladimir Putin a explicat, la o conferință de presă comună, că legalizarea situației imigranților moldoveni sau redeschiderea pieței rusești pentru anumite exporturi strategice moldovenești au fost gesturi gândite să sprijine eforturile președintelui Dodon și ale forțelor care doresc normalizarea relațiilor moldo-ruse.
Președintele rus a ținut să sublinieze că aceste măsuri „nu au fost luate pentru a facilita, ci pentru a sprijini eforturile pe care le faceți pentru normalizarea relațiilor dintre Rusia și Moldova”. Putin și-a mai exprimat speranța că „lumea va aprecia și sprijini acele forțe care vor să îmbunătățească și să construiască relațiile Rusiei cu Moldova”.
La rândul său, președintele Igor Dodon a salutat faptul că Rusia a reacționat „cu reținere” la ceea ce el a calificat drept „provocările” Guvernului de la Chișinău la adresa Federației Ruse. Mai mult, el a declarat că în ultimele luni „au fost tentative, din țară și din afară” de a provoca o confruntare între conducerile celor două țări.
***
Europa Liberă: Redactorul-şef al portalului de limba rusă Newsmaker.md, Vladimir Soloviov, constată, într-un comentariu acordat Valentinei Basiul, că din întrevederea dintre Vladimir Putin și Igor Dodon s-au reţinut mai puţin temele abordate şi deciziile luate, în prim-plan ieşind „rolul lui Putin de agent electoral al lui Dodon”.
Vladimir Soloviov: „Cei mai vocali analiști care au comentat vizita lui Dodon au fost membrii Partidului Socialiştilor. Iată că Bogdan Ţârdea a scris scurt şi clar, alb pe negru, o postare lungă pe Facebook, din care am să citez doar o mică parte: „Dar eu vă zic că puterea este în Putin. Cine îl are pe Putin, acela și este mai puternic”. Ei au recunoscut astfel că cea mai importantă resursă, dacă nu singura, deja și a politicii interne a lui Igor Dodon este Vladimir Putin. Adică nimeni nu vorbește despre conținutul acestei întâlniri, despre consecințele acesteia, despre deciziile adoptate. Însăși faptul că Dodon este primit de Putin – deocamdată este primit, subliniez – deja este pentru Igor Dodon și anturajul lui considerat drept lucrul cel mai important. Întâlnirea în sine a și fost cea mai mare realizare. Ce decizii au fost adoptate acolo – nici măcar nu-mi pot aminti.”
„Investițiile” pe care le-a făcut Kremlinul în Dodon nu sunt filantropie, atenționează Vladimir Soloviov, Moscova va prezenta la un moment dat nota de plată și va cere ca aceasta să fie onorată. Preşedintele moldovean nu ar fi în stare însă să răspundă acestor așteptări, crede Vladimir Soloviov.
Vladimir Soloviov: „Eu cred că este mai important să atragem atenția la ce a spus Putin lui Dodon. Iar el a spus, pentru prima dată, că tot ce a fost până acum – se are în vedere revenirea unor producători moldoveni de vinuri pe piața rusească, soluționarea problemei migranților moldoveni în Rusia și încă câteva gesturi ale Moscovei – nu neapărat sunt un avans, însă Moscova totuși așteaptă o anumită reciprocitate. Adică Moscova acum, după ce a investit în Dodon foarte mult – politic, informațional, nu știu dacă și financiar – așteaptă rezultate. Rezultate pe care Igor Dodon, așa cum știm cu toții foarte bine, nu este în stare să le livreze.”
Dincolo de entuziasmul fostului lider socialist şi al apropiaţilor lui, atitudinea Kremlinului faţă de preşedintele moldovean este alta, spune redactorul-şef de la Newsmaker, iar reportajul ironic al jurnalistului rus Andrei Kolesnikov de la „Kommersant” ar reflecta cel mai bine starea de fapt. Kolesnikov, zice Soloviov, ar fi unul dintre cronicarii oficiali ai lui Vladimir Putin, care îl însoţeşte şi scrie despre liderul de la Kremlin de când acesta se află la putere.
Conflictul lui Dodon cu Guvernul nu merge mai departe de Facebook, el nici nu a încercat să creeze careva probleme serioase Partidului Democrat, cu care ca și cum s-ar afla în conflict. Iată de ce cred că şi la Moscova se înțelege foarte bine acest lucru.
Vladimir Soloviov: „Eu cred că exact reportajul lui Andrei Kolesnikov din Kommersant este cel mai reprezentativ. Da, presa rusă a vorbit despre această întâlnire, multe publicații și posturi de televiziune i-au acordat o mare atenție, ca de altfel tuturor evenimentelor cu participarea lui Vladimir Putin. Au fost citate și declarațiile lui Dodon, lucrurile erau prezentate în ideea că Dodon în interiorul țării se află într-o anumită contrapunere cu Guvernul. Dar aici, din interior, noi foarte bine înțelegem relaţia lui Dodon cu Partidul Democrat, care pot găsi limbaj comun atunci când e nevoie, aşa cum au procedat şi în cazul votului mixt. Conflictul lui Dodon cu Guvernul nu merge mai departe de Facebook, el nici nu a încercat să creeze careva probleme serioase Partidului Democrat, cu care ca și cum s-ar afla în conflict. Iată de ce cred că şi la Moscova se înțelege foarte bine acest lucru. Ironia lui Kolesnikov poate fi greu contrazisă. Ea este despre ceea ce noi știm cu toții: că în Moldova există un preşedinte care nu are atribuții să decidă ceva şi de aceea el poate, de exemplu, să roage Rusia să nu reacționeze la careva situații de conflict cu Chişinăul sau să-i mulțumească lui Putin pentru că acesta i-a mai îndeplinit, încă o dată, încă una din promisiunile lui electorale. Pentru că tot ce s-a făcut până acum s-a făcut de Putin, nu de Dodon.”
Europa Liberă: Redactorul-şef al portalului de limba rusă Newsmaker.md, Vladimir Soloviov, într-un material realizat de Valentina Basiul.
***
Europa Liberă: Rubrica Europei Libere „Dicționar European” de săptămâna aceasta a analizat fenomenul viabilității economice a regiunilor separatiste din Europa, dar și din Republica Moldova. Realizatorii acestei rubrici, colegii mei Dan Alexe, de la Bruxelles, și Alla Ceapai, de la Chişinău, au pornit de la cazul Cataloniei și s-au oprit și la situația din regiunea transnistreană.
Dan: Odată trecut șocul referendumului pentru independență din Catalonia, experții și economiștii s-au repezit să sublinieze cum potențialul nou stat nu ar fi viabil economic, sau că, în orice caz, nivelul de trai al catalanilor în caz de independență ar scădea vertiginos.
Într-adevăr, Catalonia este cea mai prosperă regiune a Spaniei, dar este asta și pentru că, făcând parte din Spania, în cele trei decenii care au trecut de la aderarea la UE, regiunea a știut să profite din plin de mana fondurilor europene. Catalonia nu este în situația Scoției, la rândul ei mânată de separatism și de ruperea de Marea Britanie, pentru că Scoția ar dispune de mana petrolului, mari zăcăminte de hidrocarburi fiind situate în apele sale teritoriale. Catalonia s-ar baza în primul rând pe turism și agricultură, ceea ce ar pune-o în situația Greciei.
Toate statele mici nou-create, recunoscute sau nu internațional, depind de o structură mai mare, puternică, aflată în spate și care le asigură supraviețuirea economică. Astfel, Abhazia, Osetia de Sud, Karabahul, Transnistria sau Donbasul, regiunea separatistă din estul Ucrainei, nu funcționează decât datorită fondurilor pompate în ele de Rusia, care le mai furnizează și energie și protecție.
Până și Cecenia, în ale cărei afaceri interne Rusia practic nu se mai amestecă, depinde în totalitate de sprijinul financiar al Moscovei. La fel, Kosovo devenit independent nu funcționează decât grație fondurilor europene și SUA și banilor trimiși acasă de kosovarii din străinătate, ca să nu mai vorbim de traficul de tot felul. Kosovo folosește de altfel euro, moneda europeană pe care a adoptat-o unilateral, deși nu este membru al zonei euro (situație similară cu Muntenegru, de altfel).
Politicienii separatiști, mânați de populism, nu au întotdeauna un plan economic pentru viitor. Unele regiuni separatiste ar putea, desigur fi viabile economic. Am dat exemplul Scoției, dar putem adăuga Flandra, Padania în nordul Italiei, sau chiar și Bavaria, dacă vechiul vis independentist al unora s-ar concretiza. La fel, chiar și un oraș ca Bruxelles ar fi, teoretic, capabil să supraviețuiască economic, în caz de scindare a Belgiei, datorită prezenței instituțiilor europene și euro-atlantice și masei de bani care circulă în servicii datorită zecilor de mii de funcționari internaționali cu venituri foarte ridicate.
În schimb, regiuni care se bazează pe turism, precum Catalonia în Spania sau Corsica în Franța, au în față foarte mari incertitudini. Ele s-ar regăsi în afara UE și ar trebui să solicite aderarea ulterioară la UE și să facă față lungului proces de negocieri, care ia întotdeauna mulți ani, timp în care nivelul de trai al populației ar putea scădea vertiginos.
Așa încât, independența unei regiuni bogate nu aduce neapărat o prosperitate sporită. Ea era bogată tocmai pentru că era parte dintr-o structură de cooperare transnațională, cum este Uniunea Europeană.
***
Alla: După ce președintele Republicii Moldova Igor Dodon a reiterat marţi la Soci nevoia acordării unui statut special regiunii transnistrene şi a obținut garanții de la omologul său rus Vladimir Putin că Moscova va sprijini orice posibil acord care ar duce la soluționarea „definitivă” a conflictului transnistrean, la Tiraspol, liderul separatist Vadim Krasnoselski a apărat aşa-zisa „independență” a Transnistriei. El a amintit de referendumul nerecunoscut de autorităţile constituţionale care a avut loc în regiunea transnistreană în 2006 şi la care marea majoritate a locuitorilor au optat pentru independenţa regiunii şi o eventuală aderare la Rusia.
Krasnoselski a respins orice model de reglementare politică a conflictului şi i-a reproşat lui Igor Dodon lipsa de consecvenţă spunând că acesta timp de opt luni şi-ar fi schimbat de trei ori poziţia, optând iniţial pentru federalizare, apoi pentru autonomie şi recent pentru un statut special al Transnistriei.
„Recunoașterea e o chestiune tehnică, importantă este independența pe care noi am obținut-o istoric”, declara joi Vadim Krasnoselski.
Tiraspolul şi-a revendicat mereu pretinsa şi nerecunoscută de nimeni independență față de Republica Moldova. În același timp însă profită de actualul status-quo, spune politologul Dionis Cenușă:
Dionis Cenușă: „Este văzută ca parte componentă a Republicii Moldova, beneficiază de toate acordurile pe care le negociază Republica Moldova, inclusiv în raport cu UE.”
Tiraspolul beneficiază inclusiv de prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și UE. Exporturile în UE din regiunea transnistreană ating cota de 64 la sută, arată statisticile oficiale. În raioanele din stânga Nistrului ajung fonduri europene și americane în cadrul diverselor programe de reabilitare a infrastructurii și de susținere a societății civile.
Mai multe studii au demonstrat că regiunea reușește să supraviețuiască economic, în special datorită susținerii din partea Federație Ruse, precum gaze date pe gratis, fonduri pentru pensionari, proiecte de infrastructură socială, dar și datorită unor presupuse scheme obscure de contrabandă. Fără sprijinul rusesc acest regim separatist nu ar putea funcționa, spune politologul Dionis Cenușă:
Regiunea transnistreană și oamenii de acolo care promovează independența sunt conștienți de faptul că nu au nicio șansă să supraviețuiască ca o entitate independentă decât numai în componența Rusiei.
Dionis Cenușă: „În cazul în care prin absurd Rusia decide să-și schimbe strategia vizavi de Republica Moldova și această regiune și acceptă independența acestei regiuni, atunci foarte multe cheltuieli și facilități care acum sunt oferite prin intermediul statului Republica Moldova vor fi pierdute și Rusia va trebui să-și asume mult mai multe responsabilități față de soarta acestei regiuni și a populației de acolo. Regiunea transnistreană și oamenii de acolo care promovează independența sunt conștienți de faptul că nu au nicio șansă să supraviețuiască ca o entitate independentă decât numai în componența Rusiei.”
Lucru greu de imaginat însă, spune expertul, din moment ce, spre deosebire de Abhazia și Osetia de Sud, Transnistria nu are frontieră comună cu Rusia. Prin urmare, conservarea actualei stări de lucruri pare să convină tuturor părților, chemate să identifice o soluţie durabilă pentru problema transnistreană.
Europa Liberă: Alla Ceapai, de la Chişinău, și Dan Alexe, de la Bruxelles – realizatorii rubricii „Dicționar European”, rubrică care poate fi găsită și pe site-ul nostru, europalibera.org.
***
Europa Liberă: Fostul reprezentant special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, care s-a ocupat îndeaproape de problematica transnistreană, a declarat într-un interviu acordat postului nostru de radio că impresia sa este că nici măcar la Chişinău nu toată lumea este interesată de o reglementare a conflictului transnistrean și a avertizat asupra faptului că aspirațiile cetățenilor Republicii Moldova de integrare europeană nu trebuie sacrificate pe altarul reglementării transnistrene.
Europa Liberă: Dle Mizsei, v-ați ocupat multă vreme de reglementarea transnistreană. Mai mult de un an întâlniri în formatul 5+2 practic nu au loc. Ce se întâmplă? Este vorba despre o nouă înghețare a negocierilor privind reglementarea transnistreană?
Kalman Mizsei: „Pentru mine acum este o întrebare dificilă pentru că nu mai sunt în mijlocul evenimentelor și știu din perioada în care eram că din exterior lucrurile întotdeauna se văd altfel. Eu cred că este în interesul Transnistriei să construiască relații reciproc avantajoase între cele două părți ale Moldovei. Și cred că Guvernul de la Chişinău trebuie să folosească acest lucru și să încerce să aprofundeze relațiile economice și să intensifice legăturile infrastructurale cu celălalt mal.
Nu pot da calificative faptului că formatul 5+2 nu a avut loc, este una să vezi lucrurile in interior și altceva din afară. Evident că trebuie să fie o dinamică și trebuie în fiecare zi să fie construite relații bune pe de o parte, iar pe de altă parte trebuie să se lucreze la perspectiva de reglementare. Iată de ce și reuniunile în formatul 5+2 trebuie să aibă loc. Și nu doar să aibă loc, ci să se miște în direcția reglementării conflictului.
Uneori aud vorbindu-se – și când eram aici simțeam și vedeam și eu același lucru – despre faptul că nu toată lumea în Republica Moldova vrea să integreze Transnistria.
Eu știu și țin minte că procesul este foarte greu pentru că deși acest conflict este unul de mică intensitate, totuși la bază are puternice contradicții foarte complexe. Și bineînțeles că Rusia vrea să folosească Transnistria pentru a obține controlul asupra întregii Republici Moldova. Aceasta a fost tactica Moscovei întotdeauna. Dar din perspectiva noastră, a Occidentului și a Moldovei, rămâne principiul că cele două părți ale țării trebuie integrate de jos și în același timp trebuie depuse eforturi pentru intensificarea dialogului privind soluționarea conflictului prin procesul de negocieri.
Uneori aud vorbindu-se – și când eram aici simțeam și vedeam și eu același lucru – despre faptul că nu toată lumea în Republica Moldova vrea să integreze Transnistria.”
Europa Liberă: Aveți în vedere oamenii de rând sau politicienii?
Kalman Mizsei: „Și pe unii, și pe alții. În cazul oamenilor de rând e clar, oamenii au grijile lor de zi cu zi cărora trebuie să le facă față. Dar în special politicienii sau demnitarii de rang înalt adesea fie ignoră necesitățile acestui proces de integrare a malului stâng, fie se opun discret acestuia. Deci, este o evidență că în Republica Moldova la acest nivel situația nu e așa cum era în Germania de Vest, unde toată lumea lucra pentru ca la un moment dat țara să se reunifice.”
Europa Liberă: De ce există acest interes de a nu permite reunificarea celor două maluri ale Nistrului?
Kalman Mizsei: „Cauzele sunt diferite. În primul rând, mulți au viziuni diferite decât cea europeană și americană asupra soluționării conflictului și reunificării. Aceștia nu vor o reunificare pentru că nu consideră că regiunea din stânga Nistrului e una suficient de moldovenească sau românească. Noi ținem minte cu toții că domnul Băsescu vorbea despre acest lucru în perioada în care eram și eu în funcție aici. Și dumnealui e un politician bun, populist, și a exprimat opinia multora.
Pe de altă parte, există abordarea jocului fără câștigător. Adică unii gândesc așa: „Atunci când eu primesc ceva de la UE, dacă transmit cu generozitate o parte mai departe, atunci mie îmi va rămâne mai puțin”. Ei nu gândesc în termenii „sumei pozitive”, adică atunci când toată lumea ar avea avantaje și astfel ne-am simți cu toții mai bine.
Iar în al treilea rând, uneori cei din Transnistria spun că în Republica Moldova nu doar autoritățile, dar și organizațiile neguvernamentale, atunci când este vorba despre asistență sau proiecte comune, vor să fie într-o poziție superioară. Și partenerii din Transnistria evident că simt acest lucru. Și nu este bine, pentru că dacă vine vorba despre valori europene, atunci și cei din Transnistria au dreptul să creadă că trebuie să fie la același nivel. Și sentimentul acestui avantaj de cele mai multe ori partenerii moldoveni nu-l oferă. Pentru că și în Republica Moldova mentalitatea este încă una post-sovietică, nu una europeană.”
Europa Liberă: Dl Dodon spunea recent să el vede soluționarea problemei transnistrene ca fiind absolut reală după alegerile din Federaţia Rusă din 2018, probabil că și în perspectiva faptului că și partidul său, Partidul Socialiștilor, va lua la următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova o majoritate care să-i permită să controleze și Guvernul. La Chişinău această declarație a fost interpretată ca un risc de revenire la planul Kozak. Credeți că este posibilă revenirea la un astfel de scenariu?
Kalman Mizsei: „Pe de o parte aș vrea să spun că înainte de alegerile prezidențiale am vorbit cu Igor Dodon în legătură cu reglementarea transnistreană și trebuie să spun că el înțelege bine această problemă, i-a studiat dosarul. De altfel, ca și prietenul meu, Vasili Șova, care este consilierul lui pe această problemă. Șova știe totul despre istoria acestei reglementări, istorie care trebuie cunoscută pentru a avea posibilitatea de a depăși barierele care au apărut în trecut.
Pe de altă parte, cadrul general al politicii promovate de Dodon, în cazul în care el chiar ar vrea să realizeze aceste lucruri fiind la putere, nu permite ajungerea la o soluție sănătoasă pentru conflictul transnistrean. Și evident că oamenii au motive să se teamă că situația va reveni la ceea ce a fost în Planul Kozak. Și asta, pentru că politicienii ruși nu sunt foarte inovativi și revin mereu la același truc, la aceeași capcană pe care au creat-o atunci.
Iată de ce sunt absolut convins că dacă s-ar ajunge la situația politică la care v-ați gândit mai devreme rușii ar încerca să revină la formula lui Kozak. Eu apropo știu sută la sută că Vasili Șova nu este adeptul acestui scenariu. Și eu cred, cu o doză mare de probabilitate, că nici Dodon nu dorește un astfel de scenariu. Dar dacă se va ajunge la asta, atunci va fi foarte greu de manevrat. Trebuie de la bun început de avut o poziție corectă și de spus ce se poate accepta și ce nu în raport cu interesele rusești aici. Pentru că altfel se poate ajunge la aceeași situație în care a fost Voronin – el a căzut de acord cu un plan foarte, foarte prost și apoi a fost nevoit să nu-l semneze, atunci când deja Putin era în drum spre Chişinău și situația a fost una foarte neplăcută.”
Europa Liberă: Ați spus că Rusia este interesată să controleze prin intermediul Transnistriei toată Republica Moldova. Știm că în regiune sunt prezente și trupe rusești, iar în ultimul timp sunt tot mai multe aplicații comune cu forțele militare ale Transnistriei. Știm că Republica Moldova a ridicat problema în cadrul ONU. Credeți că acest lucru poate da careva pârghii reale pentru soluționarea problemei evacuării trupelor ruse din regiunea transnistreană? Sau sunt doar declarații de intenții?
Kalman Mizsei: „Știu cu siguranță că este un joc de-a politica simbolică. Totuși, cred că nu este nimic rău în faptul că Moldova și-a mai reiterat o dată principiile în cadrul discursului ținut la ONU de premierul Pavel Filip.”
Europa Liberă: Și regiunea transnistreană a declarat că ar vrea să ceară statut de observator la ONU, după modelul Palestinei. Cât de realistă este această solicitare și de ce ar avea nevoie Transnistria de asta?
Kalman Mizsei: „Este doar un vis frumos de-al lor. Și nici măcar un vis, pentru că sunt convins că și ei înțeleg foarte bine că asta nu se va întâmpla. Deci, din nou, este vorba despre un joc de-a simbolurile.”
Europa Liberă: În ceea ce privește controlul comun la frontiera moldo-ucraineană, a fost deschis primul punct comun pe segmentul transnistrean. Tiraspolul se opune foarte mult acestui control și vorbește despre blocadă, iar Moscova susține această poziție. Din punctul Dumneavoastră de vedere, este nevoie de posturi comune de control la frontieră?
Kalman Mizsei: „Din nou, mi-e greu să comentez în cunoștință de cauză, pentru că nu au fost în interiorul acestui proces. Dar din câte înțeleg, da, la frontiera moldo-ucraineană trebuie să fie control moldo-ucrainean.”
Europa Liberă: Tiraspolul spune că este frontiera ucraino-transnistreană…
Kalman Mizsei: „Ei pot spune asta, evident, dar acesta este un lucru principial. Da, am auzit mereu despre blocade, este retorică pură, pentru că întreprinderile transnistrene folosesc comerțul liber dintre Moldova și UE și nu există niciun fel de blocadă. Blocada o organizează cel care nu permite reglementarea acestui conflict deja de 25 de ani și asta este, evident, factorul rusesc, interesele politice de acolo.”
Europa Liberă: Fiecare președinție nouă a OSCE sau diplomații occidentali care încep să se ocupe de această problemă spun la început să este un conflict ușor de soluționat. Totuși, vedem că lucrurile stau pe loc. Vedeți posibilități reale de soluționare a problemei transnistrene într-un format care nu ar distruge Republica Moldova ca stat sau nu ar face din Republica Moldova un protectorat rusesc? Adică într-un format care ar asigura dezvoltarea țării pe un vector european?
Tragedia Moldovei în ultimii ani este că o politică proastă a fost promovată împreună cu sloganele pro-europene.
Kalman Mizsei: „Cred că este o întrebare bună și eu mereu am fost de părere – e o chestiune principială – că este inacceptabil să fie sacrificat interesul cetățenilor moldoveni de a merge pe calea integrării europene pe altarul reglementării transnistrene.
O soluționare proastă este mai rea decât dacă am mai aștepta și am încerca să găsim o soluție mai târziu. Este un adevăr incontestabil și acesta determină parametrii acestei reglementări. Planul Kozak în acest caz este un anti-exemplu. Esența Planului Kozak a fost de a include Republica Moldova în sfera intereselor rusești și de a nu-i mai permite să iasă de acolo niciodată. Apropo, același lucru este valabil și pentru Uniunea Eurasiatică. Arhitectura acesteia este de așa natură încât dacă ești deja în interior nu mai ai cum să ieși. Și aceasta ar fi, evident, o tragedie pentru oamenii din Republica Moldova, nu una abstractă, ci o tragedie foarte concretă. Pentru că aflarea, din nou, în interiorul Imperiului Rusesc nu ar permite o dezvoltare dinamică.
Tragedia Moldovei în ultimii ani este că o politică proastă a fost promovată împreună cu sloganele pro-europene. Asta este foarte rău – acest cinism al celor care sunt la putere acum. Nu al tuturor – sunt și mulți oficiali care chiar cred în integrarea europeană, cum ar fi de exemplu premierul sau președintele Parlamentului. Dar cei care dețin puterea reală folosesc aceste slogane la modul foarte cinic, pentru că nimic nu se face pentru ca viitorul european al Republicii Moldova să fie realizat. Iată de ce nu există acum o susținere puternică din partea UE.
Și desigur că eu regret foarte mult că o bună parte dintre vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova văd o mai mare garanție în a fi un protectorat al lui Putin, decât în cea de a fi parte a unei comunități libere a țărilor europene. Eu sper foarte mult că acest lucru se va schimba. Dar acest lucru se va schimba numai dacă, și atunci când, practicile politice în Republica Moldova se vor schimba foarte mult.”
Europa Liberă: Un interviu cu fostul reprezentant special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.
