Diana Crudu: „Cea mai dramatică situație cu care s-au confruntat producătorii de struguri de masă în ultimii 15 ani”

„Ia-ți Moldova acasă” – acesta este îndemnul unui grup de câteva zeci de viticultori, ce organizează la finele acestei săptămâni, un târg la care vor comercializa struguri și mere din roada anului trecut. Din cauza suprasaturației de aceste fructe pe piața locală, mulți producători s-au pomenit că nu au unde să-și vândă marfa. Despre provocările agricultorilor discutăm în această dimineață cu inițiatoarea campaniei Diana Crudu, tot ea producătoare locală de struguri.

Diana Crudu: „În depozitele din Republica Moldova sunt peste șapte mii de tone de struguri la stocare și, dacă nu vor fi vânduți în următoarele două-trei săptămâni, atunci acești struguri va trebui să fie aruncați, pentru că nici fabricile de vin nu au capacitate de procesare și de stocare la așa o cantitate de mare de struguri. Eu presupun că în ultimii 15 ani este cea mai dramatică situație cu care s-au confruntat producătorii de struguri de masă.”

Europa Liberă: Dna Crudu, dar șapte mii de tone pentru un necunoscător, probabil mulți dintre ascultătorii noștri nu-și dau seama cât de mult e asta sau cât de puțin, dacă puteți să ne dați o cifră comparabilă, asta reprezintă cât la sută din cât se adună, de exemplu, într-un an? Ca să ne dăm seama foarte exact ce înseamnă șapte mii de tone.

Embed Răspândește

Interviul dimineții: cu Diana Crudu

de Europa Liberă Moldova

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

Codul URL a fost copiat

---

Nici o sursă media

0:00 0:10:02 0:00

Link direct

• 64 kbps | MP3

Player pop-out

Diana Crudu: „Este mai mult de 30% din ceea ce s-a produs în anul 2018 și dacă împărțim șapte mii de tone la 20, cât încape într-un camion, atunci imaginați-vă că

ajungem undeva la 350 de camioane de struguri. Situația chiar e dramatică. În luna februarie, eu am lansat un mesaj de solidarizare a consumatorului autohton cu producătorul autohton, pentru că deja de atunci existau semnale foarte, foarte clare că nu avem cum să ieșim cu toți acești struguri la export. Și din dorința de a pune umărul cumva la impulsionarea consumului intern am venit cu un mesaj să ne solidarizăm în jurul agricultorului, să empatizăm cu problema lui și să punem măcar așa un pic umărul la impulsionarea consumului intern.”

Europa Liberă: Dar cum de s-a ajuns la această situație, iată, dacă ați arunca o privire pe parcursul anului 2018?

Diana Crudu: „N-au mai mers atât de bine piețele noastre tradiționale. Spre exemplu, în Federația Rusă s-a exportat cu 27% mai puțini struguri decât în anul precedent, în 2017. De asemenea n-au mers la fel de bine pe piața românească, acolo unde a fost invadată de struguri „Moldova”, chiar soiul „Moldova”, crescut în Macedonia și Albania. La fel puterea de cumpărare a vecinilor noștri ucraineni a scăzut dramatic și nu s-au mai consumat atât de mulți struguri. Am avut o concurență foarte mare cu strugurii turcești în Ucraina, cei fără semințe și atunci, ucrainenii au preferat, spre exemplu, „chiș-mâșul” turcesc în detrimentul strugurilor noștri moldovenești.”

Europa Liberă: Strugurii care au rămas în depozite sunt struguri sau marfă care era planificată pentru consum intern sau pentru consum extern?

Diana Crudu: „În principiu, consumul nostru intern este unul foarte, foarte slab. De fapt, strugurii crescuți în Republica Moldova sunt destinați în proporție de 90%

pentru export, pentru că în ultimii ani au intrat mii și mii de hectare de viță de vie în rod. Oamenii și-au dorit să facă agricultură performantă acasă, oamenii au întinerit plantațiile și atunci a intrat un număr impresionant de hectare de viță de vie în rod și ne-am trezit cu un exces de producție.”

Europa Liberă: Ieri am intrat într-un supermarket din capitală. Un kilogram de struguri costă 59-65 de lei. Duminică planificați să vindeți o ladă de struguri cam la același preț. E un paradox. Cum de s-a ajuns că supermarketurile din Chișinău vând struguri de export la un asemenea preț și cum de s-a ajuns că unii consumatori sunt gata să dea, de exemplu, pe un kilogram de struguri din afara țării, crescuți în Peru sau în alte state, dar nu se prea uită la strugurii autohtoni?

Diana Crudu: „Să știți că noi avem o problemă în educația civică. Ce am învățat eu atunci când am fost plecată afară la școală e că copiilor de mici li se induce ideea că trebuie să consume cât mai multe produse autohtone. Copiii la noi, spre exemplu, la orele de educație civică învață despre foarte multe lucruri, dar mai puțin despre faptul cât e de important să susții producătorul intern. Și atunci, dacă noi vrem să avem o schimbare de mentalitate, ar trebui să începem de la școală, de la grădiniță, să-i spunem Mariei, lui Ionuț: „Dragul meu, când intri într-o piață sau într-un magazin, fii bun și alege dintre două produse similare produsul crescut în țara ta”.

Pentru că să știți că atunci când cumperi un kilogram de struguri, nu cumperi doar strugurii propriu-ziși, dar din kilogramul cela de struguri merge foarte mult pentru salarii, pentru ambalaj și atunci cumva când ai cumpărat

binele acesta se propagă mai departe tot pentru oamenii tăi din țara ta. Avem o mare problemă în ceea ce ține de legislație. Legislația noastră este imperfectă. Sunt țări care nu acceptă pe rafturile magazinelor lor produse de import mai mult, spre exemplu, de 50%. Și atunci, noi avem de muncit absolut pe toate domeniile ca să îmbunătățim situația.”

Europa Liberă: Dar vorbim despre propriii consumatori. În ce măsură producătorii locali au învățat să lucreze cu propriii consumatori, cu cei interni, pentru că până nu demult sau încă mai sunt oameni care cred că la export se duce ceea ce-i mai bun și pe piața internă rămâne marfa care-i mai puțin plăcută ochiului și gustului, poate?

Diana Crudu: „Uitați-vă că au să aibă o ocazie foarte bună duminică la târg să discutăm pe acest subiect. Eu personal mi-am făcut analizele la 64 de tipuri de rezituri săptămâna trecută la toți, toți strugurii, inclusiv la sulfați și la multe altele. Noi nu putem da mai multe stropituri, spre exemplu, decât prevede legislația în vigoare. Noi avem jurnale, ținem jurnale de stropituri. Produsele noastre sunt certificate.

Culme e că lumea crede că nu există absolut niciun control vizavi de ceea ce înseamnă calitatea și inofensivitatea produselor autohtone. Să știți, nu-i chiar

așa! Eu mai multe dubii am asupra produselor care sunt aduse prin importuri, pentru că știm că se mai dă și mită la ANSA, se trece și fără certificat de inofensivitate, un lot se verifică, dar 10 nu. Da, să știți că prin selecție se verifică produsele de import. Și atunci, eu îndemn absolut toți consumatorii să vină la târg, să discutăm inclusiv aspectul acesta al inofensivității produselor autohtone. Au să aibă ocazia să se convingă de faptul că noi producem foarte calitativ.”

Europa Liberă: Cum s-a mobilizat diaspora în inițiativa pe care ați lansat-o Dvs., pentru că am urmărit evenimentul pe care l-ați creat pe rețeaua de socializare Facebook și am văzut cetățeni moldoveni din afara țării care scriau acolo: „Vă rugăm, trimiteți-ne și nouă struguri, mere”?

Diana Crudu: „Vreau să vă spun că ceea ce am înțeles eu din scurta asta experiență de câteva săptămâni e că oamenii sunt plecați fizic din țară, dar inima celor plecați a rămas în Republica Moldova. Ei empatizează cu noi, îi doare ceea ce se întâmplă în țară, nu-și pierd speranța că într-o bună zi vom construi împreună – ei din afară, noi din interior – o țară bună de trăit.

Să știți că am trimis struguri în toate colțurile Europei. Strugurii noștri au ajuns și în Portugalia, și în Germania, inclusiv în Finlanda. Chiar astăzi am pus un lot de zece lăzi pentru Anglia. Oamenii s-au mobilizat, probabil mai mult din simpatie față de noi și au înțeles cât de importanți suntem noi pentru ei și ei pentru noi.”

Europa Liberă: Dacă ar fi să scoateți niște lecții din toată această situație, care ar fi și referindu-vă la agricultorii din Republica Moldova, la breasla agricultorilor?

Diana Crudu: „Eu nu sunt atât de optimistă în ceea ce privește ceea ce ne așteaptă. Nimeni nu ne garantează că la anul n-o să fie mai rău sau cel puțin la fel de rău ca anul acesta. Am înțeles că moldovenii vor să se consolideze în jurul ideilor bune, că sunt gata să pună umărul. Am primit oferte de colaborare chiar pe cantități mult mai mari din partea moldovenilor stabiliți prin Malta, prin Anglia. Sunt oameni care își doresc ca noi să relaționăm pe termen lung și nu doar să cumpere o ladă, două sau zece, dar chiar pe termen lung să ne ajute cu exporturile, inclusiv am primit oferte de a colabora la anul sau la anul care vine cu cetățeni stabiliți în Rusia, ceea ce ne-a bucurat cumva că empatia asta a venit nu doar din Vest, dar și din Est și chiar dacă suntem răzlețiți așa, în toată lumea asta, suntem uniți.”

Europa Liberă: Duminică, 24 martie, așteptați oamenii în Scuarul Catedralei din capitală.

Diana Crudu: „Vă așteptăm cu mare, mare drag și ne punem foarte multe speranțe că o să veniți în număr cât mai mare. Știu că foarte mulți dintre dvs. nici măcar nu consumă struguri sau nu sunt printre fructele preferate, dar vin și procură anume din empatie față de noi. Și atunci, miza e cu atât mai mare cu cât o să fim în jur de 20 de producători de struguri și fiecare cu cantități impunătoare. Și ar fi așa cumva păcat că la un preț de 50 de lei lada să plece bietul țăran seara acasă cu marfa nevândută.

Vom avea inclusiv doi producători de mere. Prețurile sunt derizorii, la mere - 3,50 lei, la struguri - 5 lei. Vă îndemn să veniți cu toată familia, pentru că o să ne dați șansa să putem vinde și aduna câțiva bănuți ca să putem demara lucrările de primăvară în livezile și în viile noastre. Și să știți că o să faceți un bine enorm pentru toată breasla noastră.”