Linkuri accesibilitate

Diana Valuța: Femeile depistate cu cancer se simt marginalizate și nu cer ajutor


Diana Valuța
Diana Valuța

Suntem în săptămâna de prevenire a cancerului de col uterin marcată pentru al 10-lea an consecutiv în Republica Moldova. Autoritățile sanitare îndeamnă femeile din grupul de vârstă 25-61 de ani să-și păstreze sănătatea și să se programeze la medicul de familie pentru a efectua testul citologic de prevenție, care este gratuit. Campania „Păstrează sănătatea. Fă testul citologic” este organizată de Ministerul Sănătății în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA), Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și alți parteneri. Diana Valuța, șefa Unității de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin ne-a spus cum au evoluat lucrurile la un deceniu de când se încearcă schimbarea de comportament a femeilor prin informarea constantă despre importanța depistării precoce a cancerului de col uterin.

Diana Valuța: „Este un fapt foarte îmbucurător pentru noi, de care noi ne mândrim, că am fost destul de perseverenți să facem acest lucru an de an și în fiecare ultimă săptămână a lunii ianuarie veneam cu adresări către femeile noastre și cu mai multe activități de informare pe tot teritoriul Republicii Moldova, cu informație utilă despre metodele de prevenire a cancerului de col uterin. Rezultatul acestei campanii l-am observat în ultimii 2-3 ani, când s-a efectuat un studiu care era dedicat analizei evaluării cunoștințelor femeilor despre metodele de prevenire a cancerului de col uterin. Trebuie să menționăm că există două metode eficiente – vaccinarea anti-HPV și screeningul de col uterin, care constă în prelevarea testului citologic. Am efectuat un studiu de evaluare a cunoștințelor femeilor despre aceste metode și am aflat că numărul femeilor care cunosc despre acest test s-a dublat pe parcursul ultimilor 3 ani și asta este foarte îmbucurător. La fel a crescut adresabilitatea femeilor la testul citologic, inclusiv la medicul de familie.”

Europa Liberă: În 2017, de exemplu, îmi spuneați că femeile nu au reușit să dezvolte obișnuința să aibă grijă de sănătatea lor. Între timp, lucrurile merg spre bine?

Diana Valuța: „Treptat, lucrurile se îmbunătățesc. Este evident că vrem mai mult și tindem spre mai mult, tare încetișor, dar observăm o îmbunătățire deja chiar și în discuțiile cotidiene de zi cu zi. Pe parcursul altor consultații, cu alte ocazii tot mai des suntem întrebate de femei: „Dar testul citologic trebuie să-l fac? Dar când trebuie să-l fac, eu parcă nu l-am făcut până acum, este nevoie să-l fac acum?” și ne bucură aceste întrebări.”

Europa Liberă: Studiul la care v-ați referit arată că 37 la sută dintre femeile cu vârsta de 25-61 de ani cu siguranță ar efectua testul citologic, dacă li s-ar propune realizarea acestuia. Înțelegem că este proporția femeilor care nu știu despre această posibilitate sau au insuficiente informații?

Diana Valuța: „Este o cifră, este un indicator adevărat. 36% asta-i o treime din populația adultă și nu este așa de rău, care deja a căpătat încredere în acest test și ar merge să îl facă în cazul în care medicul lor le recomandă. Aici este vorba de indicatorul care a relevat încrederea beneficiarului sau femeii în sfaturile medicului. Alte femei posibil că tot sunt informate, dar nu sunt sigure, ori nu dețin suficientă informație, ori doresc mai multă informație.”

Europa Liberă: De unde vine nesiguranța, din lipsa unei comunicări continue cu medicii, din teama de a depista ceva îngrijorător?

Diana Valuța: „Este o întrebare foarte complicată, deoarece este o întrebare care pleacă în sfera, în domeniul psiho-emoțional și social. Este o situație condiționată de unele tradiții și obișnuințe care predomină pe teritoriul Republicii Moldova, doar fiecare națiune, fiecare popor are ceva specific, inclusiv obișnuința de viață, de cultură. În cazul Republicii Moldova, noi cunoaștem și asta este o discuție deschisă de mult și nu doar pe domeniul cancerului uterin, dar și pe alte domenii care țin de sănătate, că populația Republicii Moldova este cumva copleșită de diferite mituri care țin de sănătate. În primul rând, că nu se adresează atunci când se simt sănătoși. Ce înseamnă sănătoși? Într-o stare cumva de bunăstare, că nu mă deranjează nimic, pentru ce să mai merg la medic? În al doilea rând, există o mulțime de mituri legate de cancer, inclusiv că este o boală mai că nu transmisibilă și femeile care sunt depistate cu cancer se simt marginalizate și încearcă să țină în secret statutul lor de bolnave cu cancer, nu împărtășesc durerea, nu cer ajutor, nu se așteaptă la susținerea societății înconjurătoare, dimpotrivă. Acesta este un impediment foarte mare și el, în principiu, provoacă și alt obstacol psihologic, deci, frica de a fi depistată cu cancer. Și apoi, doar acum de 20 de ani s-au descoperit multe metode noi, contemporane, moderne care sunt țintite nu pe depistarea cancerului, dar pe depistarea unei stări precanceroase cu mult înaintea cancerului, puțin periculoase și care ușor se vindecă complet și păstrează sănătatea, și nu doar sănătatea femeii, dar și funcția reproductivă.”

Europa Liberă: Pe plan medical ați vorbit despre unele schimbări, dar cum au evoluat lucrurile, sunt mai multe laboratoare în care poate fi efectuată testarea, este mai la îndemână acest serviciu care, trebuie să menționăm, este gratuit?

Diana Valuța: „Aici este o situație care trebuie îmbunătățită din ambele părți – și din partea beneficiarelor, dar și din partea sistemului. Sistemul tot trebuie să-și îmbunătățească calitatea serviciilor și calitățile de comunicare în așa fel ca femeile noastre să capete încredere. Și în cadrul proiectului, într-adevăr, noi am făcut foarte multe pentru a merge sincronizat pe toate domeniile. Ne-am străduit să lucrăm foarte mult inclusiv în domeniul de informare și comunicare, specialiștii noștri care oferă servicii de screening au învățat foarte mult, au fost instruiți nu doar în prestarea calitativă a serviciului propriu-zis, dar și în comunicarea cu femeile pentru a le oferi siguranța că procesul citologic nu o să depisteze doar cancerul, ci o să le salveze viața, dar și tratamentul este calitativ. La fel, în ultimii 3-5 ani de zile s-a făcut o mare muncă în direcția echipării laboratoarelor citologice și instruirii specialiștilor din laborator. Acum avem 5 laboratoare citologice puternice echipate corespunzător cerințelor timpului cu un echipament modern și toți medicii cu ajutorul partenerilor internaționali am învățat experiența țărilor care sunt cele mai puternice în oferirea serviciilor de screening cum sunt Marea Britanie, Irlanda, Suedia, inclusiv ne-am bucurat de instruiri oferite de către cei mai buni specialiști din aceste țări și specialiștii noștri citologici deja putem să spunem că sunt foarte puternici în oferirea serviciului calitativ de citologie.”

Europa Liberă: Situația este valabilă și pentru regiuni? Cum stau lucrurile acolo?

Republica Moldova este una foarte mică și pentru a oferi servicii de citologie calitative este nevoie de un flux anumit

Diana Valuța: „Neapărat! Exact, este valabilă pentru toți. Republica Moldova este una foarte mică și pentru a oferi servicii de citologie calitative este nevoie de un flux anumit, de un număr anumit de investigații, există un indicator de calitate când serviciul de citologie este valabil și calitativ doar cu condiția că prelevă, procesează nu mai puțin de 15 mii și mai mult de citologii pe an. Reieșind din acest indicator de performanță, pentru Republica Moldova, pentru acoperirea tuturor beneficiarelor programului de screening este suficient să avem 4-5, maximum 6 laboratoare de forță. Și asta înseamnă că din toate regiunile Republicii Moldova probele citologice prelevate la nivel de medicul de familie sunt transmise către aceste laboratoare. Așa am mers strategic pe îmbunătățirea și pe modernizarea laboratoarelor și creșterea calității serviciilor. Respectiv, probele din toate colțurile Republicii Moldova ajung în aceste laboratoare despre care eu am vorbit și răspunsul meu este că această calitate este valabilă pentru orice colț al republicii.”

Europa Liberă: Îndemnul Dvs., al celor care se preocupă de acest lucru este ca controalele să fie sistematice, pentru ca lucrurile se să îmbunătățească. Mă întrebam: medicii de familie își pot asuma sarcina eventual să sune, să invite femeile care se încadrează în această categorie de vârstă sau ar fi o sarcină prea mare pentru ei, sau cum altfel ar putea fi creată această deprindere?

Diana Valuța: „Extrem de complicată întrebare, chiar provocatoare, pot să vă spun, deoarece ține nu doar de responsabilitatea de funcție și încărcarea medicului de familie, dar ține și de atitudinea față de serviciul pe care fiecare dintre noi își alege să-l îndeplinească. Da, există așa o viziune că medicii de familie nu ar fi încărcați cu diferite servicii medicale pe care este nevoie să le ofere, și nu doar screeningul de col uterin este cel mai important și este unicul serviciu care ține de medicina de familie, medicina de familie este responsabilă pentru tot și asta cumva ar crea niște impedimente medicului de familie să fie vigilent, să fie atent cu tot felul de servicii.

Totodată, noi considerăm că screeningul de col uterin este un serviciu esențial, important și în cazul unei bune organizări sistematice ușor de oferit și informat, deoarece această investigație se repetă o dată la 3 ani, de la 25 până la 61 de ani, ar reieși 18 adresări și toată evidența aceasta cumva ține nu doar de medicul de familie, dar și de încrederea femeii în acest serviciu. Dacă medicul de familie reușește bine să informeze femeia, femeia capătă încredere, ea o să revină la acest serviciu peste 3 ani, ea singură o să vină la medicul de familie și o să-l întrebe la o anumită etapă, o să dezvolte o deprindere: „Dar oare nu trebuie să fac testul citologic, nu mi-a venit timpul să fac testul citologic?” Este o muncă, o muncă permanentă, trebuie să fie și o deschidere din partea medicului. Acum noi ne gândim la diferite obstacole care împiedică medicul de familie să-și facă munca calitativ și una din soluțiile moderne este elaborarea registrului de screening. Chiar anul acesta finalizăm dezvoltarea acestui registru, care o să automatizeze multe procese din programul de screening, inclusiv procesul de invitație a femeilor prin utilizarea diferitelor metode moderne, cum ar fi trimiterea mesajelor prin SMS, prin poșta electronică, prin scrisori recomandate și toate acestea au să fie făcute doar cu acordul informat al femeii. Această metodă o să fie utilizată, este un instrument de a ușura munca medicului de familie și, totodată, este un instrument de a nu scăpa nicio femeie din vizor. Sperăm foarte mult că asta o să ne ajute pe viitor să creștem și monitorizarea serviciului de screening.”

Europa Liberă: Am remarcat unul din mesajele acestui an, care este următorul: „Sănătatea femeii este importantă și pe timp de pandemie”. Cum au influențat restricțiile sanitare?

Diana Valuța: „Ca în orice catastrofă umanitară. Este o stare excepțională care evident că reduce accesul la orice fel de servicii și beneficii. În cazul acesta, atunci când abia s-a început pandemia, toți cunoaștem că pe perioada primelor luni au fost chiar restricționate adresările neîntemeiate, așa-numitele adresări în stare de sănătate către serviciile medicale, inclusiv aici a fost și restricția față de examenele profilactice. Asta era cred că o situație inevitabilă pentru a reduce valul de îmbolnăviri și ca urmare în anul 2020 a scăzut drastic accesul și adresarea femeilor la serviciul de screening, și nu doar la screening, ci și la alte servicii medicale, dar și noi am simțit această situație care foarte mult ne-a îngrijorat că de-abia am început să ne bucurăm că din 2017 am spus că a crescut și numărul femeilor informate, și interesul femeilor față de acest serviciu, și în 2020 în loc să continuăm creșterea, noi am avut o scădere foarte semnificativă pe prima jumătate de an. Acum, pe parcursul anului 2021 am observat că cumva situația s-a stabilizat, inclusiv noi ne-am străduit să ajutăm, să venim cu sfaturi utile, am făcut multe sesiuni de informare, am lucrat cu asistenții medicali, cu lucrătorii medicali pentru a le explica cum folosim acest serviciu în siguranță, inclusiv în perioada de pandemie, dar procentul de acoperire, da, a scăzut semnificativ și s-a mai întors încă un fenomen vechi, care nu-l dorim să se reîntoarcă, doar cunoaștem cu toții că cancerul până la un anumit stadiu nu doare, nu are niciun simptom și pe perioada de restricții femeile, stând acasă și neavând acces la serviciile medicale, se adresau deja la apariția simptomelor, dar asta ne vorbește deja despre un stadiu avansat al cancerului. Și noi am observat la sfârșitul anului 2021 – debutul anului 2022 că inclusiv depistarea cancerului în stadii tardive iarăși a revenit, a crescut.”

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG