Tineri și vârstnici din zece localități din diferite regiuni ale Republicii Moldova, inclusiv din stânga Nistrului, au fost implicați în activități comune și discuții pe subiecte sensibile sau controversate. Programul este implementat de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație și are ca scop consolidarea coeziunii sociale.
„Cred că între aceste două generații există cea mai mare discrepanță și neacceptare. Se pune foarte multă presiune din partea seniorilor pe tineri, iar tinerii, la rândul lor, tind să desconsidere seniorii”, explică Diana Vrabie, unul dintre facilitatorii naționali implicați în proiect.
Rolul facilitatorilor este să creeze un spațiu sigur în care participanții să poată vorbi sincer despre ce cred unii despre alții sau despre diverse subiecte, fără a ajunge la conflicte. Timp de un an, astfel de întâlniri au avut loc cel puțin o dată pe lună în fiecare localitate. Diana lucrează cu patru din cele zece grupuri.
La început, întâlnirile erau dominate de nedumerire și reticență. „Era foarte multă neîncredere, scepticism și critică. Mulți se întrebau de ce ar trebui să piardă timpul pentru a sta de vorbă?”, spune Diana. În opinia ei, una dintre cele mai mari probleme este lipsa deprinderii de a dialoga. Dacă este abordat un subiect controversat, în loc să se asculte reciproc, oamenii țin să-și expună cât mai rapid propria opinie, iar discuțiile ajung adesea la atacuri la persoană. Acest lucru îi face pe mulți să evite discuțiile pe subiecte sensibile.
Procesul de schimbare a percepțiilor, atitudinilor și reacțiilor este gradual și durează.
„Trebuie să ne asigurăm că ei se înțeleg, se ascultă, încep să vadă că noi suntem diferiți, dar, totodată, avem spațiu să fim auziți fiecare. Și iată, bucățică cu bucățică, la fiecare întâlnire încercăm să construim acest poduleț până ajungem la niște discuții într-adevăr dureroase. Dureroase în sensul în care noi avem percepții polarizate sau foarte diferite în comunitate”, explică Diana.
Printre temele care au generat discuții în contradictoriu s-au numărat educația sexuală în școală, respectul față de seniori (necondiționat, doar pentru că sunt în vârstă), stereotipurile despre tineri. De exemplu, prejudecata că tinerii „stau doar în telefoane” s-a transformat într-o discuție despre muncă și profesiile moderne, unde telefonul mobil este un instrument de lucru.
Miza acestor întâlniri nu este ca toți să ajungă la aceeași părere, ci ca oamenii să învețe să asculte și să înțeleagă și perspectiva celuilalt, bazată pe argumente, să conștientizeze că este posibil să comunici și să faci lucruri împreună, chiar și având opinii diferite.
Între întâlnirile facilitate de Diana, grupurile au organizat și alte activități comune: ateliere de creație, acțiuni sociale în localitate sau evenimente de sărbători. În timp, atmosfera s-a dezghețat vizibil și participanții au început să aibă mai multă încredere unii în alții și curaj de a-și exprima deschis și sincer opiniile.
Dacă la primele întâlniri tinerii și seniorii stăteau separați, ulterior au început să interacționeze tot mai mult. În unele localități, participanții au început să iasă împreună la plimbare, o doamnă a apelat la o tânără pentru machiaj, iar o altă participantă a spus că și-a găsit „o bunică” în cadrul proiectului. Au avut loc întâlniri și între comunități, iar oamenii s-au împrietenit.
Deși schimbările nu sunt radicale după doar un an, Diana Vrabie spune că schimbările în bine sunt evidente. Programul urmează să continue și să fie extins și în alte localități. Diana speră ca, pe termen lung, aceste grupuri să devină nuclee locale capabile să discute problemele comunității și să contribuie la identificarea soluțiilor, astfel încât deciziile să fie luate prin dialog și participarea locuitorilor.
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
