În România s-a marcat împlinirea a 28 de ani de când populația capitalei s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste, deschizând calea trecerii la democrație și economia de piață. Noua aniversare vine însă pe fundalul temerilor că actualii guvernanți ar putea da înapoi ceasul istoriei, cel puțin în ce privește lupta împotriva corupției și independența justiției.
Se aniversează astăzi ziua când, acum 28 de ani, s-a strigat pentru prima dată la București, „Jos dictatorul”, „Jos Ceaușescu” și „Moarte dictatorului” de față cu dictatorul. În același timp este o zi a comemorărilor, fiindcă după manifestația de la ora prânzului din 21 decembrie 1989, când Nicolae Ceaușescu a vrut să-și fidelizeze încă o dată populația, o parte dintre cei chemați să-l oveze s-au regrupat aproape de Piața Universității (la baricada din fața hotelului Intercontinental) și au început Revoluția în stradă împotriva armatei, care fusese trimisă să-i nimicească. Până dimineață, când au fost trimise mașinile să spele asfaltul plin de sânge, muriseră 50 de oameni, au fost răniți 500, iar 1000 au ajuns la închisoarea de la Jilava, arestați.
România era ultima dintre țările Est-Europene socialiste care urma să renunțe la regimul comunist și singura în care acest proces s-a făcut cu violență. Revoluția s-a încheiat cu peste o mie de morți și mai mult de 3000 de răniți, dar încă nu sunt cunoscute toate detaliile întâmplărilor de acum 28 de ani. Totuși, pentru prima dată procurorii militari par să fi ajuns la concluzia că a fost vorba despre o lovitură de stat.
Înainte de participa în Piața Universității la comemorarea celor care au murit la baricadă în urmă cu 28 de ani, președintele Klaus Iohannis a comparat ceea ce se întâmplă în aceste zile cu ceea ce se petrecea în 1989. Șeful statului român se referă la Legile justiției care se votează în regim de urgență în Parlament, chiar înainte de Crăciun, într-o perioadă în care oamenii sunt ocupați cu pregătirile de sărbătoare și de vacanță.
Pachetul Legilor justiției cuprinde legislația principală care guvernează justiția, așa cum a fost convenită în 2005 cu Bruxelles-ul, în perioada dinaintea primirii României în Uniunea Europeană. Modificările făcute de partidul din arcul guvernamental din România, alături de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România pun însă în pericol independența Justiției ca atare, perturbând în același timp echilibrul magistraților în sistem. Felul în care au fost făcute schimbările i-au făcut pe oameni să strige „Jos comunismul” în timpul protestelor permanente care au loc la București de aproape un an încoace. Chiar și la ceremoniile de înmormântare organizate pentru Regele Mihai, a fost scandată această lozincă.
„În 1989, românii au cerut în stradă «Jos comunismul» - a amintit Klaus Iohannis, explicând că - astăzi se aude din nou acest strigăt”, care este „semnalul hotărât dat acelor politicieni care dovedesc în aceste zile că nu vor să se desprindă de metehnele trecutului”.
Președintele român are puține instrumente la îndemână pentru a-i determina pe politicienii din PSD și ALDE să dea înapoi. Se bazează, după cum a sugerat, pe puterea Comisiei Europene. Social-democrații români nu sunt, însă, intimidați de Bruxelles, mai cu seamă că amploarea schimbărilor făcute în România nu se compară deocamdată cu cele care au avut loc în Polonia.
Klaus Iohannis pare să-și dorească, însă, manifestări mai puternice în stradă, care să-i facă, eventual pe politicienii puterii să-și retragă legile, fiindcă altminteri totul rămâne la latitudinea Curții Constituționale, unde judecătorii numiți de PSD au mare influență.
Din comparația lui Klaus Iohannis nu rezultă care ar fi „dictatorul” care ar urma să cadă, pentru ca lucrurile să meargă pe drumul cel bun. E posibil să se fi referit la Liviu Dragnea, împotriva căruia procurorii anticorupție strâng tot mai multe probe care să dovedească infracțiunile de care îl acuză: spălare de bani, abuz în serviciu, organizarea unui grup infracțional. Cele mai multe din aceste infracțiuni au fost făcute în perioada în care Dragnea era șeful Consiliului Județean Teleorman. Ceea ce înseamnă că dacă vor fi strânse destule probe, potrivit legilor încă în vigoare, liderul PSD ar putea fi inclusiv arestat preventiv.
