Țările Parteneriatului Estic, Ucraina, Moldova, Bielorusia, Georgia, Armenia și Azerbaijanul beneficiază de o serie de importante fonduri din partea Uniunii Europene.
Politica de Vecinătate a fost lansată în 2003, acoperind ţările limitrofe ale Mării Mediterane şi şase republici foste sovietice vecine cu Europa. Din 2009, acestea şase au fost regrupate într-un program separat: Parteneriatul Estic, care face însă în continuare parte din Politica de Vecinătate.
Cele şase ţări foste sovietice ale beneficiază de o serie de facilităţi comerciale si au primit cu toatele promisiunea uşurării regimului vizelor, trei dintre ele, Moldova, Georgia și Ucraina fiind deja cele care beneficiază deja de suprimarea totală a obligativităţii vizei.
Fondurile primite sunt, desigur, calibrate de la o țară la alta, în funcție de solicitări, proiecte și condițiile locale. Acordul de asociere UE-Moldova, care a fost semnat în iunie 2014 și a intrat pe deplin în vigoare pe 1 iulie 2016. Noul cadru include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) și o agendă de asociere care are obiectivul de a stimula integrarea economică și asocierea politică dintre Moldova și UE. UE este de departe cel mai mare donator din Moldova, sprijinind reforma politică și economică și oferind ajutor umanitar. Asistența bilaterală furnizată Moldovei în cadrul Instrumentului european de vecinătate (IEV) a crescut considerabil de la 40 de milioane EUR în 2007 la peste 130 milioane EUR din 2014 încoace. Moldova este cel mai mare beneficiar de ajutor din partea UE pe cap de locuitor din vecinătatea Europei.
Asistența din partea UE se utilizează pentru reforme în sectorul justiției, în cel al educației, al dezvoltării economice și al energiei. De asemenea, UE a finanțat investiții în infrastructura aeriană și rutieră, precum și în proiecte de cooperare transfrontalieră (CTF). În plus, Moldova profită de numeroase programe tematice, sprijinind în principal societatea civilă și programele regionale legate de rețelele transeuropene.
Ajutorul financiar al UE pentru Moldova a finanțat proiecte în domenii atât de diverse precum:
- îmbunătățirea administrației publice și a gestiunii financiare;
- reformarea sistemului de ajutoare sociale;
- ajutor de urgență care să răspundă creșterilor tarifelor la încălzire;
- producția de energie bazată pe energie solară, deșeuri agricole și colectarea deșeurilor;
- reforma sistemului sanitar și echipamente;
- centre de îngrijire pentru tineri și vârstnici;
- ajutoare în caz de dezastre naturale;
- activitatea economică rurală;
- infrastructura de alimentare cu apă și pentru tratarea apelor reziduale.
De asemenea, UE sprijină punerea în aplicare a măsurilor de consolidare a încrederii în regiunea transnistreană a Moldovei prin proiecte sociale și de asistență medicală.
Urmează apoi comerțul. Pentru a da doar câteva cifre din ultimii ani:
- În primele 8 luni ale anului 2014 comerțul dintre UE și Republica Moldova a ajuns la cota de 2,28 miliarde; în 2013 cota comerțului bilateral total a ajuns la 3,24 miliarde. Totalul cotei parte a exporturilor moldovenești spre UE din primele nouă luni au reprezentat 52,1 % din exporturile totale ale țării, în timp ce importurile din UE în Moldova au ajuns la 49,5% din totalul importului țării.
- Exporturile UE în Moldova constau în special din mașinării și echipamente, precum și din combustibili minerali și echipamente de transport și produse chimicale. Aceste produse constituie și principalele importuri UE din Moldova, împreună cu produsele textile și îmbrăcămintea, produsele animaliere și vegetale, inclusiv grăsimile și uleiurile, precum și băuturile.
-----------------
Republica Moldova a beneficiat începând cu 2007 de un ajutor financiar de cel puţin 780 de milioane de euro doar prin intermediul instrumentelor europene de vecinătate. E vorba de aproape 37 de euro pe cap de locuitor anual, ceea ce constituie cea mai ridicată sumă acordată ţărilor din vecinătatea estică a UE. Aceste date se regăsesc într-un raport al Curţii de Conturi Europene, publicat în toamna anului trecut. Auditorii europeni au analizat cât de eficient a fost folosită o parte din acest ajutor şi au constata că sprijinul financiar acordat de UE pentru refacerea sectoarelor justiției, finanțelor publice, sănătății și apei s-a soldat cu nişte mici progrese doar. Cauzele sunt multiple şi ţin atât de modul în care UE a oferit această asistentă, condiţionalităţile care au fost puse, cât şi de metehnele din interior ţării, sugerează raportul de audit.
În 2014, UE şi alţi creditori externi au acordat Republicii Moldova cel mai consistent suport bugetar sub formă de granturi - circa 270 de milioane de euro, aproape dublu față de asistența bugetară acordată în anii precedenți. A urmat criza din sectorul bancar moldovean şi deciziile UE, FMI şi Băncii Mondiale de a îngheţa în vara anului 2015 finanţarea Republicii Moldova. Abia la finele lui 2016, după ce Republica Moldova a încheiat un nou program de creditare cu FMI, UE a transferat cele peste 45 de milioane de euro destinate, între altele, pentru agricultură şi dezvoltare rurală, bani ce urmau să intre încă în 2015.
La începutul acestui an Comisia Europeană a promis 100 de milioane de euro Republicii Moldova pentru a o ajuta „să facă față celor mai stringente nevoi de finanțare”. Parlamentul European a decis marţi să amâne cu cel puțin o lună discutarea posibilului său acord pentru acordarea acestei asistențe financiare.
Într-un memorandum semnat cu Moldova, Uniunea Europeană se arătase dispusă să ofere în perioada 2014-2017 până la 400 de milioane de euro în funcție de performanța înregistrată în materie de promovarea reformelor. Potrivit unor statistici, Republica Moldova ar fi reușit sa valorifice doar jumătate din fonduri.
Experta Tatiana Savva de la Centrul analitic independent Expert-Grup spune că este foarte greu de estimat cu precizie cât din finanţările externe promise a reuşit să absoarbă Republica Moldova şi asta pentru că nu există asemenea date publice:
„Nu avem date credibile pe o platformă publică despre care este efectiv starea la zi privind finanțarea acordată de către UE şi alţi parteneri financiari internaţionali. Acest lucru se întâmplă, pe de o parte, din cauza că platforma guvernamentală prin care ar trebui să aibă loc monitorizarea cheltuirii banilor din resurse externe nu este una în totalitate funcţională. Autorităţile publice centrale fie nu au capacitatea, fie este o problemă de leadership în tratarea acestei probleme şi nu sunt completate datele la zi conform reglementărilor legale. Pe de altă parte, intervin o serie de probleme legate de demararea achiziţiilor, condiţionalităţi sezoniere ş.a.m.d.”
Ministerul Finanţelor nu a răspuns deocamdată solicitării noastre de a ne oferi date despre cât a reuşit Moldova să obţină din asistenţa financiară contractată cu UE şi din ce motive nu s-a reuşit valorificarea deplină a acestora. În bugetul pentru 2017 sunt prevăzute circa 510 de milioane de euro asistenţă externă, 70 la sută dintre care sunt împrumuturi.
