Numele vine de la un fost guvernator al statului SUA Massachusetts, Elbridge Gerry, care, pe la 1812, a scos un decret prin care modifica frontierele circumscripțiilor electorale așa încât alegerile să îi favorizeze pe cei din partidul său.
În general, acest gerrymandering, modificarea frontierelor districtelor electorale, favorizează partidul deja aflat la putere în entitatea administrativă respectivă. Reorganizarea administrativă e opera celor care știu unde le sunt alegătorii deja câștigați.
Tehnica acestui decupaj electoral e folosită în general în sistemele de vot majoritar, care tinde să favorizeze partidele mari. E vorba de sistemele de vot existente în special în lumea anglo-saxonă. În sistemele electorale care se bazează pe reprezentarea proporțională, un asemenea tip de redecupare a frontierelor circumscripțiilor electorale are un mai mic impact.
Acest gerrymandering e aplicat în special pentru a regrupa alegătorii din anumite districte sau suburbii astfel încât să li se limiteze, sau să li se sporească impactul electoral, în funcție de interese.
Uneori, redesenarea frontierelor electorale e făcută în așa fel încât doi candidați din același partid, cel opus administrației în curs, să candideze unul împotriva celuilalt, în vreme ce într-un district vecin va candida o singură persoană a partidului care conduce deja primăria entității administrative.
Sistemul e eficace în special datorită voturilor pierdute. Prin felul în care alegătorii opoziției sunt îngrămădiți în câteva circumscripții în care ei ar fi câștigat oricum se asigură faptul că un mare număr de voturi sunt pierdute, exprimate inutil. În schimb, în circumscripțiile puterii în curs vor exista mai puțini opozanți.
Deși sistemul este în primul rând anglo-saxon, există și țări în Europa, precum Franța, unde autoritățile locale pot redesena frontierele districtelor electorale înainte de alegeri.
***
Modul în care au fost trasate noile circumscripții uninominale a stârnit în Republica Moldova critici, în special din partea mai multor formațiuni din opoziție. Una dintre nemulţumiri e că pentru diaspora au fost alocate trei din cele 51 de circumscripţii uninominale. Un număr insuficient şi irelevant pentru cei peste 800 de mii de cetățeni aflaţi peste hotare, care au dat dovadă de o mobilizare fără precedent la ultimul scrutin, cel prezidențial, de anul trecut, spun criticii.
Un alt motiv de îngrijorare ţine de aşa numita geometrie politică a circumscripţiilor uninominale din interiorul ţării, 48 la număr, inclusiv două în regiunea separatistă din stânga Nistrului. Mai mulţi exponenţi ai opoziţiei afirmă că acestea au fost delimitate arbitrar şi manipulate aşa încât să avantajeze cele două partide care au adoptat în luna iunie sistemul electoral mixt – Partidul Democrat de guvernământ şi PSRM. Criticii suspectează că ar fi fost aplicat cunoscutul procedeu de manipulare a voturilor numit gerrymandering, cel puţin în unele circumscripții. Îngrijorarea a fost exprimată inclusiv de PAS. Juristul formaţiunii Sergiu Litvinenco:
„Unele raioane au fost împărţite în trei sau patru circumscripţii. E vorba în special de raioanele din centrul ţării unde votul de regulă este preponderent în favoarea pro-europenilor. În cazul altor raioane nu s-a mers pe aceeași cale. Avem toate motivele să credem că acest fenomen nu a fost străin.”
Exponenți ai Partidului Liberal au afirmat că delimitarea s-a făcut ţinându-se cont inclusiv de culoarea politică a primărilor şi consiliilor raionale.
Nu există deocamdată o analiză independentă şi bine argumentată care ar demonstra pretinsa manipulare a hărții electorale, dar şi în mediul experţilor există mai multe semne de întrebare. De ce a fost ignorată prevederea legală potrivit căreia unei circumscripţii îi revin între 55 de mii şi 60 de mii de alegători? Cum s-a ajuns la numărul de 48 de circumscripții în interiorul țării? De ce doar 3 mandate pentru diaspora?
Egalitatea votului a fost încălcată, constată activistul civic Valeriu Paşa, care a semnat un recent studiu Transparency International cu referire la modificarea sistemului electoral.
„Pentru diaspora din UE care a votat în număr de 115 mii de oameni la alegeri prezidenţiale au dat o singură circumscripţie. Una - pentru raionul Taraclia în care au votat 18 mii de oameni. Pentru cei care domiciliază în Transnistria care au fost vreo 18 mii la alegeri au dat două circumscripţii. Cuiva îi dau o circumscripţie la 9 mii de oameni să-şi aleagă un singur deputat, iar la aţii tot o circumscripţie la 115 mii. Adică avem nu altceva decât un sistem electoral profund nedemocratic, nereprezentativ.”
Europa Liberă a suprapus harta circumscripţiilor cu harta rezultatelor ultimilor alegeri parlamentare din 2014 şi prezidenţiale din 2016. Se observă că graniţele regiunilor în care s-a votat preponderent pentru forţe pro-ruse şi respectiv pentru cele pro-occidentale coincid în mare parte cu hotarele circumscripțiilor. O altă observație e că voturile dreptei pro-europene sunt concentrate în 30 din cele 48 de circumscripții.
