Linkuri accesibilitate

75% din învinuiți în cazurile de tortură sunt polițiști 


Până la 1 iunie 2022, R. Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 119 cazuri de tortură și rele tratamente

Un raport prezentat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) arată că majoritatea învinuiților în dosarele de tortură sunt polițiști. Examinarea acestor cazuri în instanță durează în medie șase ani, iar pedepsele sunt, de cele mai multe ori, prea blânde. 

Autorii raportului au analizat 71 de hotărâri ale Curții Supreme de Justiție (CSJ) în privința a 102 persoane, pronunțate între anii 2013 și 2021. În 75% din aceste cazuri în calitate de învinuiți au figurat polițiști, în 8% - lucrători din domeniul educației și în 6% - angajați ai unor agenții private de securitate.

Autorii raportului au constatat că majoritatea actelor de tortură au avut loc în sediile instituțiilor de drept, majoritatea – în timpul reținerilor, arestărilor și interogărilor.

„De regulă, singurii martori ai acestor acțiuni sunt colegii celor care le săvârșesc. Adesea, ei neagă acest fapt, din solidaritate corporativă. Acest lucru dăunează serios anchetei”, se spune în raport.

Procesele durează cu anii

De asemenea, CRJM arată că, de multe ori, cazurile de tortură rămân nepedepsite, deoarece procesele de judecată durează cu anii, iar pedepsele cu închisoarea sunt puține. „Adesea, tergiversarea e legată de faptul că CSJ trimite dosarele la reexaminare. În unele cazuri, și câte patru ori. Uneori, se creează impresia că dosarele sunt trimise intenționat la reexaminare, ca să expire termenul de prescripție”, precizează experții organizației.

„În medie, un proces pe un caz de tortură durează șase ani.”

Potrivit raportului, fiecare al treilea dosar a fost întors la reexaminare, în 11% din cazuri – de trei sau mai multe ori. În medie, un proces pe un caz de tortură durează șase ani. „Acest termen nu poate fi numit rezonabil”, spun juriștii. Termenul minim în care au fost judecate dosarele de tortură este de 375 de zile, iar maxim – 11,5 ani.

Un alt motiv din care examinarea se lungește este că aceste cazuri sunt foarte complicate și e nevoie de timp pentru toate acțiunile de anchetă și transmiterea dosarului în instanță. „O altă cauză poate fi lipsa de voință sau frica, în situațiile în care subiecți ai acestor infracțiuni sunt persoane publice”, se precizează în raport.

Pedepse prea blânde

Juriștii de la CRJM au mai aflat că la nivelul primei instanțe în cazurile de tortură sunt luate de 15 ori mai des decizii de achitare decât în alte dosare (aproape 50% față de 3%), în timp ce curțile de apel anulează circa 59% din sentințele primelor instanțe.

„Din 71 de persoane care au fost găsite vinovate de aplicarea torturii, doar 20 au fost condamnați la închisoare.”

„Chiar dacă relele tratamente au fost demonstrate, pedepsele sunt, de cele mai multe ori, destul de blânde. Din 71 de persoane care au fost găsite vinovate de aplicarea torturii, doar 20 au fost condamnați la închisoare. Termenul mediu de detenție este de 5,5 ani. Cel mai mare – 8 ani. În toate cazurile în care judecătorii au dat pedepse mai mici de 5 ani, executarea pedepsei a fost oprită, fără motive întemeiate”, se arată în raport.

În plus, cei care sunt bănuiți de aplicarea torturii sunt doar arareori arestați sau scoși din funcții. „Autoritățile nici măcar nu au informații despre astfel de măsuri”, afirmă experții de la CRJM.

Până la 1 iunie 2022, R. Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în 119 cazuri de tortură și rele tratamente.

XS
SM
MD
LG