Comparabil, ca intensitate, pondere și rezonanță a evenimentelor, cu care altul? Prin ce i-a întristat pe cetățenii moldoveni, dar și prin ce – chibzuind cu mintea cea de pe urmă - i-a bucurat, poate?
Teme în retrospectivă ale podcastului „Dincolo de știri”, puse în context pentru o mai bună înțelegere de către analiștii Nicolae Negru și Igor Boțan.
Decizia de deschidere a negocierilor de aderare, decizie adoptată de Consiliul European, este de departe cel mai important eveniment al anului 2023, consideră cei doi interlocutori ai Europei Libere.
Potrivit lui Igor Boțan, acest „punct culminant” arată că – vorbind de actul de guvernare – „există voință politică și această voință nu este una /.../ pentru a arunca praful în ochi. Cu adevărat, guvernanții vor să facă totul ca R. Moldova să progreseze pe calea integrării europene”.
Totodată, însă, realitățile de-a lungul anului scot în evidență încă „foarte multe lacune” ale guvernării în modul de administrare a treburilor publice. „Cea mai mare decepție este modul în care guvernarea comunică cu noi, cu cetățenii”, consideră Boțan. Un alt lucru „îngrijorător este că actuala guvernare, partidul de guvernământ oarecum s-a singularizat. Deci, nu mai cooperează cu nimeni, nu discută”, iar din perspectiva vectorului european o astfel de „comunicare” este „defectuoasă”, „una foarte nepotrivită”, opinează analistul.
- Te-ar putea interesa și: În esență... | Bilanțul anului 2023. Retrospectiva evenimentelor social-politice cu Anatol Țăranu
Nicolae Negru, la rândul său, remarcă de asemenea voința politică manifestată cu perseverență de guvernare, un „motiv de optimism”. El invocă însă în șirul dezamăgirilor faptul că „reforma în justiție nu merge așa de repede cum ni s-a promis”, chiar dacă, „atunci când părea că reforma intră în impas, guvernarea se concentra și lua anumite măsuri”.
„Pe de altă parte, e dezamăgitoare această abordare reactivă la ceea ce se întâmplă, se improvizează de multe ori în loc să fie elaborată o strategie care se prevadă, să zicem, anumite variante, anumite opțiuni, anumite căi de a merge în caz că se întâmplă una sau alta, în caz că sistemul reacționează într-un fel sau altul”, apreciază Negru. Și asta, potrivit lui, se manifestă nu numai în reforma justiției, ci și, de exemplu, în înfruntarea războiului hibrid.
Totuși, cum a mai remarcat Igor Boțan, potrivit sondajelor, în mod surprinzător sau nu, în 2023, în condițiile unui război în vecinătate, cetățenii au spus că „situația din Republica Moldova este mai bună decât situația în lume, în general”. „Actualmente avem probabil cea mai optimistă situație din punctul de vedere a simplului cetățean și acest lucru chiar că impresionează...”, a remarcat el.
Alte teme ale noului episod (partea I), înregistrat pe 28 decembrie:
- Cu ce an din trecutul de câteva decenii al R. Moldova este comparabil, ca intensitate, semnificație, rezonanță a evenimentelor, 2023?
- Care sunt așteptările cele mai importante pe care le pot avea cetățenii R. Moldova în 2024, din perspectiva celor întâmplate, începute, sperate în 2023?
- Ce a reușit și ce – nu, dacă vorbim, de reforma justiției? Încotro înclină balanța, din acest punct de vedere? Spre succes, insucces? Încă incertitudine?
- La ce-a folosit starea de urgență și de ce nu mai pare să fie nevoie de ea?
- Președinta Maia Sandu a anunțat că va lupta pentru un nou mandat și a solicitat Parlamentului să organizeze, concomitent cu alegerile prezidențiale, un referendum privind drumul pe care să meargă Republica Moldova. De ce ideea unui referendum privind aderarea la UE, de fapt, „nu e rea de tot”?
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
