Linkuri accesibilitate

Diplomația Sheriff. „Sper că și Transnistria va deveni mai cunoscută”


Panou propagandistic în Tiraspol cu fotbaliști de la echipa Sheriff pe care scrie în rusă: "Fără trecut nu există viitor!"

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Diplomația Sheriff
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Din sumarul ediţiei:

Victoria echipei de fotbal Sheriff Tiraspol contra Real Madrid a general un val de emoție, dar și de discuții în contradictoriu despre cum și pe cine reprezintă de fapt mai mult această echipă – Republica Moldova sau interesele regiunii transnistrene și ale administrației de acolo. Noi conducte și noi prețuri la gaze rusești. Și perspectivele reglementării transnistrene, o perspectivă din zona comunității de experți.

***

La Tiraspol, activistul pentru drepturile omului și avocatul Stepan Popovschi a câștigat în instanța orășenească procesul împotriva acțiunilor abuzive ale forțelor de ordine care l-au reținut, în timp ce protesta pașnic, în fața Sovietului Suprem al regiunii separatiste transnistrene. Pe 7 august 2020, Popovschi a ieșit în stradă cu două pancarte ca să pledeze pentru libertatea de exprimare și a întrunirilor, cerând și eliberarea din detenție a activistului civic Ghenadie Ciorba, dar și demisia așa-numitului „ministru de interne” Ruslan Mova din administrația separatistă de la Tiraspol. Miliția a întrerupt pichetul lui Stepan Popovchi, l-a reținut, i-a confiscat pancartele și l-a interogat timp de câteva ore și apoi l-a eliberat. După mai bine de un an de la incident, tribunalul de la Tiraspol i-a dat dreptate activistului, considerând reținerea sa drept ilegală și abuzivă.

Șefa guvernului de la Chișinău, Natalia Gavrilița, s-a aflat la Bruxelles, la începutul săptămânii trecute, în prima sa vizită în străinătate de la învestirea în funcție. Unul din subiectele discutate la întrevederea cu șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, a fost și cel al reglementării transnistrene. Borrell a spus că Uniunea Europeană este în continuare gata să faciliteze „un proces de reglementare comprehensiv, pașnic și durabil, bazat pe respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova în cadrul granițelor recunoscute internațional, cu un statut special pentru Transnistria”.

Prim-ministra Natalia Gavrilița și Charles Michel, președintele Consiliului European. Bruxelles, 27 septembrie 2021
Prim-ministra Natalia Gavrilița și Charles Michel, președintele Consiliului European. Bruxelles, 27 septembrie 2021

Totodată, oficialul european a sprijinit ideea relansării unor „consultări bilaterale” în domeniul securității și apărării. Premierul Gavrilița s-a mai întâlnit cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu mai mulți comisari europeni. Ca urmare a vizitei, Uniunea Europeană a debursat peste 36 de milioane de euro promise drept suport direct bugetului de stat al Republicii Moldova. Natalia Gavrilița a mulțumit pentru suportul european oferit în diverse domenii, ca și pentru aprobarea planului de redresare economică a Moldovei, în valoare de 600 de milioane de euro.

La Chișinău s-a aflat într-o vizită de două zile președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, despre care a spus că este „un semn de sprijin pentru cursul de reformă” al președintei Maia Sandu și al noii guvernări. Într-o conferință de presă comună cu Maia Sandu, marți, Steinmeier a spus că Germania va oferi Republicii Moldova un sprijin financiar de 10 milioane de euro pentru „expertiză” în dezvoltarea reformelor din sectorul public, asigurarea securității energetice, sistemul de sănătate și cooperarea regională. „UE are nevoie de o vecinătate estică stabilă și prosperă, iar reformele din R.Moldova sunt exemplul cel mai curajos din întreaga regiune”, a spus liderul german.

Steinmeier a mai vizitat Moldova în 2016, în calitate de ministru de externe, când Germania deținea președinția în exercițiu a OSCE și a pledat pentru aplicarea unor soluții „realiste de consens”, acceptate și de Rusia, în chestiunea transnistreană, numită și tactica pașilor mici. La Chișinău această abordare a fost criticată adesea de experți, dar și de actuala președintă Maia Sandu, pentru că ar îndepărta reglementarea politică, definitivă, a conflictului. Răspunzând întrebării Europei Libere dacă politica pașilor mici în reglementarea transnistreană mai este actuală, Frank-Walter Steinmeier a spus: „Sunt convins că în R. Moldova se întreprind toți pașii necesari pentru ca conflictul cu Transnistria să nu se agraveze și ca să reușim să soluționăm lucrurile și să vedem o de-escaladare a situației”.

De pe 1 octombrie, în Republica Moldova s-au majorat pensiile minime până la 2 mii de lei pe lună, pentru un stagiu complet de cotizare, sau cu 68%. Pensia minimă pentru cei fără stagiu complet de cotizare se va majora în medie cu aproape 400 de lei. De asemenea, toate pensiile vor fi indexate cu 3,86%. Este cea mai mare majorare de pensii din istoria Republicii Moldova, potrivit prim-ministrei Natalia Gavrilița.

În Georgia au avut loc alegeri locale, considerate un test pentru partidul de la guvernare „Visul Georgian”. Alegerile de la sfârșitul săptămânii s-au desfășurat pe fundalul tensiunilor generate de arestarea fostului președinte Mihail Saakașvili, care s-a întors în Georgia pentru a susține formațiunile de opoziție. Autoexilat în Ucraina, Saakașvili a fost condamnat în lipsă, în 2018, la nouă ani de închisoare, fiind acuzat de abuz de putere, acuzații pe care le respinge ca fiind motivate politic. Președinta georgiană Salome Zurabișvili a declarat că „nu îl va grația niciodată” pe fostul președinte, acuzându-l că încearcă să destabilizeze țara.

***

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău va fi funcțional de săptămâna aceasta, dar prețul plătit de Moldova va fi mai mare decât cel stabilit pentru luna octombrie, a spus vineri vicepremierul Andrei Spînu, care e și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale. Spânu a precizat că a discutat tema prețului la gaze cu miniștrii energiei din România și Ucraina. Gazoductul Iasi-Ungheni-Chișinău a fost construit și finanțat de operatorul Transgaz din Romania din bani europeni. Potrivit estimărilor citate de Moldstreet, când infrastructra va fi gata în întregime, conducta ar putea asigura aproximativ 75% din consumul mediu al Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană. Până atunci, Gazprom pare să dicteze însă o creștere a prețurilor la gaze. Radu Benea cu detalii.

Gazele naturale livrate de Gazprom Republicii Moldova s-au scumpit din luna octombrie până la 790 de dolari pentru o mie de metri cubi, față de 550 de dolari în luna precedentă și numai 128 de dolari, la începutul anului. Contractul cu Gazprom, care a expirat în data de 30 septembrie, a fost prelungit însă cu o lună, pentru a nu periclita livrarea gazelor până la încheierea noului contract și pentru a negocia un preț mai bun, a anunțat vicepremierul și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu. El a dat asigurări că prețul mai mare la gaze pentru luna curentă nu-i va afecta pe consumatorii finali.

„Acest preț pe care îl avem la nivel european și pe toate piețele este o situația excepțională care se întâmplă la nivel global. Noi facem tot posibilul ca să discutăm și să avem un contract bun pe termen mai lung cu Gazprom și astfel să asigurăm un preț bun pentru țara noastră, iar în final discutăm cum să ajutăm cetățenii ca aceste ridicări de prețuri care se întâmplă la nivel regional să nu-i afecteze. Și, cum am menționat, această prelungire cu o lună, nu va afecta în niciun fel facturile care sunt achitate de cetățeni.”

Prețurile gazelor naturale au atins noi recorduri în Europa, săptămâna trecută, adăugând și mai multe griji pentru consumatori înainte de sezonul de iarnă. Prețul gazului pentru un punct de referință european a atins un maxim istoric de aproape 98 de euro pentru un megawatt/oră sau cu aproximativ 400% mai mare. Analiștii indică o combinație de factori pentru prețurile neobișnuit de mari, inclusiv redirecționarea unor transporturi de gaze spre piețele asiatice și reparații tehnice, dar unii experți arătat cu degetul și spre gigantul rus de gaz Gazprom, care este principalul furnizor de gaze către Europa. Gazprom spune că-și îndeplinește integral obligațiile contractuale. Gazprom aproape a finalizat a doua conductă submarină Nord Stream 2, care va crește cantitatea de gaz rusesc transportată direct în Germania, ocolind Ucraina. Autoritățile germane examinează documentele finale înainte de a-i da undă verde pentru ca această conductă să fie funcțională.

***

Sheriff Tiraspol a câștigat 19 din ultimele 21 de titluri de campioană a Republicii Moldova, dar nimeni nu se aștepta la victoria de marți seară împotriva Real Madrid. Real Madrid a fost bătută chiar la ea acasă pe stadionul Santiago Bernabeu, cu 2-1, cu un gol în minutul 89 al lui Sebastien Thill. De altfel, Sheriff este la a doua victorie obținută consecutiv de la debutul meciurilor în grupă.

Champions League. Jucător de la Sheriff atacând pe Bernabeu
Champions League. Jucător de la Sheriff atacând pe Bernabeu

Corespondenții noștri în stânga Nistrului au stat de vorbă cu oamenii întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender, întrebându-i cum au văzut ei victoria Sheriffului asupra Real Madrid.

- Dacă sincer, eu am fost șocat. Dar altfel, e foarte bine, pentru că așa va afla mai multă lume de noi.

- Desigur că e rău că acest lucru s-a produs sub drapel moldovenesc, dar noi toți sperăm că noi vom fi înțeleși, auziți, se va afla de noi și vom fi înțeleși. Eu tare sper că atunci când comunitatea internațională va vedea că există o astfel de republică acest lucru ne va ajuta ca să fim acceptați.

Dacă ei vor continua să arate rezultate bune, sper că și Transnistria va deveni mai cunoscută...

- Acum atenția centrală este îndreptată către Sheriff, dar dacă ei vor continua să arate rezultate bune, sper că și Transnistria va deveni mai cunoscută.

- Sigur că oamenii, în lume, se vor întreba despre ce este Transnistria, dar cred că ei ne vor percepe în primul rând ca ținând de Moldova, pentru ca se ține cont în primul rând de drapel. Iar nuanțele politice nu le aprofundează prea multă lume…

- Mie mi se pare că fotbalul este fotbal, iar sportul este sport. Politica este cu totul altceva.

- Noi tot auzim „echipă moldovenească, echipă moldovenească”, dar noi trebuie să vorbim despre locul în care trăim și de unde este originară această echipă. Și ce a făcut republica Transnistria și proprietarii echipei Sheriff pentru această performanță.

***

Fondat în 1997, Sheriff joacă în liga moldoveană, dar este bazat la Tiraspol, în regiunea separatistă transnistreană. Aparține companiei controversate cu același nume, Sheriff, care mai deține, în afară de echipa de fotbal, cele mai profitabile afaceri din stânga Nistrului, de la supermarketuri la o renumită fabrică de coniac. Așa încât victoria în grupele Ligii Campionilor a fost primită la Chișinău cu sentimente amestecate, după cum relatează Sergiu Culeac.

Este o premieră absolută accederea fotbaliștilor din Republica Moldova în grupele UEFA Champions League, numai că echipa care a cucerit acest drept are o dublă apartenență. Chișinăul și-o atribuie pe motiv că evoluează în campionatul Moldovei, iar în meciurile internaționale se prezintă sub tricolorul moldovenesc, în timp ce Tiraspolul o revendică, mai cu seamă după recentele meciuri spectaculoase, pe motiv că a crescut pe pământ transnistrean sprijinită cu fonduri locale.

Fluierul de final al meciului încheiat cu scorul de 2 la 1, în favoarea reprezentantei Moldovei, a pornit la miez de noapte o avanlanșă de mesaje în spațiul online – de la ovații până la incursiuni politice.

De altfel, opinii asemănătoare le-am reauzit și în stradă de la trecătorii ocazionali întâlniți.

- Au susținut echipa Sheriff, pentru că este Moldova. Nu e echipă națională, dar face parte din Moldova, pentru că face parte.

- Vreau să spun că am simțit mândrie. Ok, e stânga Nistrului, da, dar pentru istorie este o secundă ceea ce s-a întâmplat acum 20-30 de ani, așa că eu nu ne văd atât de distanțați unii de alții. Este un sentiment mai degrabă emoțional decât rațional, dar din punct de vedere rațional sunt mai multe întrebări. Este o istorie, este un moment frumos, dar ne îmbătăm cu apă rece.

- Da, e bucurie, dar nu văd pe străzi pe nimeni cu drapele să sărbătorească, așa cum se întâmplă, de pildă, în Anglia sau în Franța.

- De ce nu există o bucurie generală? Depinde de fiecare om în parte. Noi pur și simplu trebuie să ne bucurăm pentru țara noastră, pentru faptul că ea a câștigat în competiție cu un adversar atât de puternic precum Real.

Mă miră că cei care înainte îi numeau separatiști pe cei din regiunea transnistreană îi numesc acum frați...

- Mă miră că cei care înainte îi numeau separatiști pe cei din regiunea transnistreană îi numesc acum frați. Bravo! Pe mine asta mă amuză.

- Ce are separatismul cu sportul? Sporul este sport.

- Eu personal mă bucur. Oricum sunt ai noștri, au jucat pentru noi, pentru țara noastră. Dacă ai noștri nu vor să se implice, măcar alții pentru noi.

- E foarte tare, e super! Chiar dacă nu mă interesează absolut deloc fotbalul și nu urmăresc deloc, mi-a făcut plăcere să aud că am câștigat. Da, sunt din Transnistria, dar oricum duc imaginea noastră în lume, așa află toată lumea că există Moldova.

- Sheriff, dar cum n-ar fi, se adaugă acolo cuvântul „din Republica Moldova”

Europa Liberă: Mulți spun că acest club este finanțat din bani obscuri și așa mai departe.

- Astea sunt problemele interne ale Republicii Moldova care trebuie rezolvate neapărat.

Vox populi: victoria Sheriff Tiraspol asupra Real Madrid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:05 0:00

- Sunt alte persoane care trebuie să verifice și să ia măsuri cu toate istoriile astea cu găuri negre, cu corupția și tot așa. Fanii fotbalului nu se gândesc la asta, ei se gândesc la faptul că au obținut victorie.

- Aici mai mult joacă banul, pentru că până să fie talente locale, de pe loc, clubul mai bogat mai multe șanse are de a se promova mai departe.

- Trebuie să ne bucurăm cu toată țara împreună de această victorie, dar nu să spunem că este Tiraspolul, că este Transnistria. Trebuie să ne bucurăm cu toții.

- Pot să vă spun doar că este o minune. Atât. Pentru că așa ceva pentru fotbalul moldovenesc era aproape imposibil.

- În orice domeniu ar câștiga țara noastră noi trebuie să ne bucurăm. Iar cei care îi fac pe ei separatiști cred eu că nu gândesc corect – noi toți suntem o țară și trebuie să ne mândrim cu fiecare victorie.

- Avem restanțe foarte mari la capitolul istorie. Când vorbim despre Sheriff trebuie să luăm în considerație că aceasta este o gaură neagră unde se spală bani. Este o echipă din Tiraspol, de pe teritoriul necontrolat și teritoriu ocupat de o armată străină.

Europa Liberă: Dar face parte echipa din divizia națională.

- Trebuie să întrebăm și cum a ajuns să facă parte. E o slăbiciune a autorităților de la Chişinău. În mod normal, trebuia să fie condiționat de Federația Moldovenească de Fotbal.

Europa Liberă: Dar până la urmă merg sub drapelul Republicii Moldova.

- Nu știu dacă merg chiar așa. Pentru că cei mai mulți caută unde este Transnistria și Tiraspolul pe Google, nu unde este Moldova.

Pentru fotbalul autohton orice succes al unei echipe afiliate Federației Moldovenești de Fotbal (FMF) este un pas înainte, ne-a spus Ion Buga, ofițer de presă la FMF.

Orice victorie este doar un pas înainte pentru fotbalul moldovenesc...

„Sheriff Tiraspol este un club de fotbal afiliat federației, la fel ca și alte cluburi care participă la campionate. Nu noi ne ocupăm de organizare. Cluburile de sine stătător participă la competițiile europene și tot ce câștigă este câștigul care le aparține. Iar orice victorie este doar un pas înainte pentru fotbalul moldovenesc și de ce nu poate să fie și un exemplu pentru alte echipe care își doresc să ajungă la un astfel de nivel”.

De cealaltă parte, într-un interviu cu Radio Europa Liberă, jurnalistul de investigație Mădălin Necșuțu a atras atenția asupra existenței unei lupte inegale față de alte echipe locale de fotbal.

„Atunci când vorbim de clubul Sheriff, vorbim automat de oligarhii Victor Gușan și Ilia Kazmalî, care controlează efectiv toată economia. Este o luptă inegală prin prisma faptului că cluburile din Republica Moldova sunt foarte sărace, de-abia reușesc să se mențină pe linia de plutire. În timp ce Sheriff Tiraspol își permite să aducă nu știm cu ce bani, pentru că cei de la Sheriff nu raportează cifrele către Chișinău, nu știm cu ce bani sunt plătiți niște jucători profesioniști din America de Sud și Africa, niște jucători, de altfel, foarte buni. Și vreau să mai spun un lucru: cele peste 17 milioane de euro care vor veni de la forurile internaționale fotbalistice nu vor ajunge în vistieria Federației Moldovenești de Fotbal, vor ajunge direct la clubul Sheriff Tiraspol. Deci, banii aceștia vor intra direct în buzunarele unor personaje controversate”, a menționat jurnalistul de investigație Mădălin Necșuțu.

Următorul meci pe care îl va disputa Sheriff-Tiraspol este programat pentru 19 octombrie cu Inter Milano (Italia) pe stadionul San Siro din Milano.

***

Totuși, o victorie istorică sau o lovitură de imagine pentru regiunea separatistă a Republicii Moldova? Am discutat subiectul cu colegul meu Iulian Ciocan, autorul rubricii Realitatea cu amânuntul de la Europa Liberă.

Europa Liberă: Iulian Ciocan, mă bucur să avem această discuție, în afară de faptul că ești un foarte bun observator al vieții cotidiene din Republica Moldova, de multe ori am discutat în redacție despre sport și fotbal și cred că acum este o ocazie foarte bună de a puncta anumite lucruri care mi se par sau ți se par ție importante în legătură cu victoria lui Sheriff Tiraspol. Mulți o consideră o victorie istorică, a fost una din temele centrale ale discuțiilor săptămâna trecută la Chișinău. Punctele de vedere sunt diferite, unii spun că este o victorie istorică, alții atrag atenția și asupra aspectelor controversate ale acestei istorii – în ce măsură un club ca Sheriff Tiraspol este, într-adevăr, un club moldovenesc, în ce măsură aduce imagine Republicii Moldova sau poate totuși, în felul acesta, mult mai mulți, probabil, vor afla despre Transnistria și unde se află aceasta pe hartă? Tu cum ai perceput aceste discuții?

Iulian Ciocan: „Păi, într-adevăr, este o victorie istorică, pentru că niciodată o echipă reprezentând Republica Moldova nu a jucat în grupele Champions League, Sheriff este prima și, cu atât mai mult, niciodată o echipă moldovenească n-a câștigat la Real Madrid. Deci, îți dai seama că este, într-adevăr, din punctul acesta de vedere, strict sportiv, o performanță, dar problema este așa cum ai punctat și tu – în ce măsură Sheriff Tiraspol reprezintă Republica Moldova? Și da, și nu. Deci, o reprezintă pentru că, într-adevăr, joacă sub auspiciile Federației Moldovenești de Fotbal, dar, în același timp, este o echipă care vine cumva dintr-o regiune secesionistă și care, din punctul meu de vedere, este impusă de circumstanțe să joace în campionatul Moldovei.”

Europa Liberă: Dacă n-ar fi fost impusă, n-ar fi făcut-o de bunăvoie, să zicem așa?

Iulian Ciocan: „Problema este că UEFA nu recunoaște așa-zisa „Republică Moldovenească Nistreană” și dacă Sheriff Tiraspol n-ar juca în campionatul Moldovei, n-ar putea să participe în grupele europene. În al doilea rând, aș spune că, de fapt, această izbândă a Sheriff-ului nu prea are de-a face cu starea lucrurilor din fotbalul moldovenesc, care este destul de deplorabilă. Și aici o să spun doar câteva lucruri. Primul este acela că celelalte echipe moldovenești au fost eliminate rușinos din toate competițiile europene, iar selecționata Republicii Moldova la fotbal a ajuns pe locul 180 în ratingul FIFA în spatele Cambogiei și pierde la Insulele Feroe. Deci, da, avem această performanță a Sheriff-ului, dar, pe de altă parte, când ne uităm în jurul lui vedem un teren arid în care nimic nu se întâmplă și nu știu în ce măsură aceste victorii ale Sheriff-ului pot influența în bine starea celorlalte echipe, pentru că celelalte echipe nu au asemenea bani pe care îi are Sheriff-ul pentru a cumpăra niște jucători buni din străinătate. Iar pentru că în spatele Sheriff-ului se întrezărește acest holding controversat, dirijat de Gușan și de nu mai știu încă un om de afaceri, despre care presa a scris că este implicat în tot felul de scheme dubioase, eu aș fi foarte rezervat și mi-aș nițel reprima bucuria. Adică, lucrurile sunt destul de complicate și nesigure, din punctul meu de vedere, și eu nu m-aș bucura foarte tare.”

Europa Liberă: O lovitură de imagine pentru Transnistria, am auzit și asemenea opinie că ar fi un lucru pe care administrația transnistreană a reușit prin echipa Sheriff mult mai eficient decât a reușit-o cu toate eforturile de a se face vizibili pe plan internațional din ultimii ani folosind alte mijloace – politice sau negocieri ș.a.m.d.?

Echipa Sheriff este un fel de poveste de succes a Transnistriei...

Iulian Ciocan: „Păi, da, eu chiar acum două zile am citit un editorial într-un ziar de sport rusesc destul de important – sportexpress.ru –, unde un editorialist, Igor Rabiner spunea că, de fapt, această performanță a Sheriff-ului este cea mai mare realizare a Transnistriei din ultimii 30 de ani de zile. El spunea că, de fapt, echipa Sheriff nu este o echipă moldovenească, ci mai curând o echipă transnistreană, iar ceea ce a realizat ea este, de fapt, cea mai mare realizare a Transnistriei. Și, da, eu înclin să-i dau dreptate. Într-adevăr, ei au avut de la bun început această dorință de a obține rezultate cu această echipă de fotbal și, probabil, implicit de a arăta lumii faptul că ei pot realiza ceva în acest spațiu pe care îl controlează. Și iată că echipa Sheriff este un fel de poveste de succes a Transnistriei.”

Europa Liberă: Iulian, dar cum îți explici tu ambiția aceasta a administrației transnistrene, a acestui holding Sheriff mai degrabă de a investi foarte mult în fotbal pe fundalul exact a ceea ce spuneai tu – acest teren arid care există de jur-împrejurul fotbalului moldovenesc? Deci, ei de ani de zile investesc în fotbal, au construit un stadion foarte mare, la standarde europene, în apropierea Tiraspolului, deci a fost un lucru în care s-a investit dincolo de alte priorități care existau în regiune?

Iulian Ciocan: „Noi știm foarte bine că în multe țări în care cumva lucrurile merg prost și în care există multă sărăcie, guvernanții deseori recurgeau la tot soiul de distracții. Există și un soi de zicală – poporului care o duce greu trebuie să-i organizezi distracții și atunci el uită cumva de problemele pe care le are. S-ar putea să fie și în spatele acestui proiect grandios Sheriff această dorință cumva de a le oferi oamenilor de acolo care o duc destul de greu, mulți dintre ei, acest show, acest entertainment și atunci cumva să le abată, să le distragă atenția de la problemele cotidiene. Pe de altă parte, eu cred că, într-adevăr, acest holding chiar își dorea să facă bani și să obțină glorie prin acest proiect fotbalistic. Și au reușit în final. Îți dai seama că o victorie în Liga Campionilor costă milioane de euro, probabil. Simpla participare în grupele Champions League înseamnă 15 milioane de euro, deci niște sume care nu i-ar strica niciunei echipe moldovenești, dar câte dintre ele pot să obțină acești bani?”

Europa Liberă: Iulian, există și aspectul acesta care s-a comentat foarte mult al componenței echipei Sheriff Tiraspol, practic nu există jucători moldoveni sau dintre cei care au jucat pe teren în meciul care a avut loc.

Iulian Ciocan: „În meciul cu Real Madrid au fost patru jucători moldoveni care au stat însă pe banca de rezervă, deci n-a jucat niciun meci și, de fapt, mulți înclină să creadă că această performanță ar fi fost imposibilă dacă nu li se permitea echipelor din Republica Moldova să bage într-un meci numai jucători stranieri. Deci, asta a generat performanța Sheriff-ului.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, bine că i-a dus mintea să găsească acești jucători și să-i coopteze.

Iulian Ciocan: „Da, jucătorii aceștia știu să joace fotbal, și lucrul acesta trebuie spus, sunt niște jucători care nu sunt niște staturi. Iată, bunăoară, acest luxemburghez care a marcat golul victoriei, el a jucat mai mulți ani în Tambov, în Federația Rusă, unde n-a arătat mare lucru, n-a marcat niciun gol. Venind însă la Tiraspol, fiind antrenat de acest antrenor ucrainean, Iuri Vernidub, a reușit cumva să joace mai bine și iată deja marchează goluri în poarta Realului, iar Vernidub este un antrenor iarăși foarte bun, care a fost jucător al Zenitului din Federația Rusă. E adevărat, s-a supărat pe ruși după ce a fost invadată Crimeea și a spus de mai multe ori că nu va mai antrena niciodată în Federația Rusă, totuși asta nu-l împiedică să antreneze într-o regiune separatiste sprijinite de către Federația Rusă și nu vede o contradicție aici pe care au remarcat-o mai mulți.”

Europa Liberă: Iulian, care sunt etapele următoare? Ar urma să vină alte echipe care să joace în Republica Moldova? Probabil vor juca pe stadionul Sheriff, probabil se vor caza la Tiraspol, probabil vor veni și mulți jurnaliști, se vor interesa de...

Iulian Ciocan: „Dacă, deocamdată, Sheriff este lider în grupă, are 6 puncte după două meciuri, mai sunt încă patru meciuri în grupe, două cu Inter și altele două cu Real Madrid returul și Șahtar Donețk, dacă Sheriff se califică, vor urma două meciuri în optimi. Deci pentru acele meciuri se dau sume și mai mari.”

Europa Liberă: Vorbeai de bani, de imagine, de faptul că Sheriff funcționează acum pe un teren care este arid și inexistent pentru alte echipe de fotbal, acest aspect al banilor morali, al unui spirit de competiție sănătos în care să existe concurență ș.a.m.d., în ce măsură sunt importante aceste aspecte, în sport în general, discutăm ca și cu moralitatea în politică, în ce măsură această moralitate este valabilă pentru sport și, în special, pentru fotbal?

Iulian Ciocan: „Bineînțeles, că ar fi bine să existe moralitate peste tot, în toate competițiile de sport, însă sunt multe chestii imorale în diferite zone ale sportului. În cazul Sheriff-ului, lucrurile, din punctul meu de vedere, ar trebui lămurite în ceea ce privește finanțarea de către acest holding Sheriff. Deci, ce reprezintă până la urmă acest holding Sheriff? Cum face el banii pe care îi are? Plătește impozite undeva în Republica Moldova sau nu? Pentru că, repet, în presă s-au scris ani de zile tot felul de articole destul de îngrijorătoare cu privire la activitatea acestui holding. Deci, până la urmă, în cazul Sheriff-ului asta e problema – cine e în spatele acestei performanțe sportive? Cum a făcut banii? Există acolo moralitate, totul este OK, totul este legal? Eu nu știu, eu nu pot răspunde la întrebarea aceasta.”

***

Cercetătorul de la Berlin, Dumitru Mînzărari, expert asociat al Diviziei Europa de Est și Eurasia a Institutului German de Afaceri Internaționale și Securitate, crede că în reglementarea transnistreană, noile autorități moldovene au preluat o strategie greșită de la vechile guvernări, cea de a se feri de acțiuni mai ferme pentru a nu supăra Rusia. Într-un interviu cu Europa Liberă, expertul descrie ce crede el că ar trebui să întreprindă Chișinăul la ora actuală în această problemă. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie:

Europa Liberă: Miza Chișinăului s-a profilat deja de mai multă vreme, miza ar fi reglementarea politică a conflictului transnistrean, dar, pe de altă parte, totodată, Chișinăul zice așa: problemele astea generale, sensibile, politice nu le discutăm acum, rezolvăm cu contrabanda, cu schemele, după asta malurile s-ar putea apropia. Cum vi se pare Dvs. această strategie?

Dumitru Mânzărari
Dumitru Mânzărari

Dumitru Mînzărari: „Din cele observate în spațiul public nu văd o schimbare radicală a strategiei Chișinăului față de procesul de reglementare a conflictului în comparație cu administrațiile precedente de la Chișinău.

La nivel strategic, intențiile sunt punctate și nu văd o problemă mare cu aceste intenții la acest nivel...

Problema pe care totuși o văd și este un fel de transfer de meteahnă de la administrație la administrație și care este prezentă și la etapa incipientă, pentru că noi avem doar puțin timp ca să observăm acțiunile noii administrații, dar problema este de implementare. Deci, foarte des, având o strategie foarte bună, dacă capacitățile de implementare sunt slabe sau planul de implementare nu este bine gândit, am putea ajunge la eșec. Și vreau să punctez unele goluri. În primul rând, pentru a soluționa conflictul transnistrean în mod eficient, adică pentru ca o soluție să fie fezabilă trebuie să înțelegem logica acestui conflict. Cu alte cuvinte, trebuie să înțelegem care sunt factorii care au contribuit la separarea regiunii transnistrene de restul teritoriului Republicii Moldova și care sunt obstacolele care nu ne permit să reintegrăm administrativ și politic acest spațiu.

Și dacă ne uităm, dacă analizăm acești factori, atunci ideile de a crea o situație economică, politică favorabilă, atrăgătoare pe malul drept ca prin aceasta să atragem cetățenii de pe malul stâng, această abordare este una greșită, fiindcă conflictul transnistrean nu este unul care este ghidat de factori etnici. În pofida faptului că Rusia de la bun început a încercat să-l prezinte ca un conflict interetnic, fiindcă asta îi permitea să formeze o legitimitate a intervenției sale militare și această imagine falsă de conflict interetnic, într-un fel, este vârful suliței strategiei ruse față de conflictul transnistrean, însă în realitate acest lucru este fals, conflictul a fost promovat simplu de o intervenție militară rusă de natură proxy, adică s-au folosit actori locali sau actori pseudo-locali, Rusia a preluat controlul fizic asupra acestui teritoriu.”

Europa Liberă: Vreți să spuneți că la mijloc e interesul Rusiei? Deci, acolo trebuie căutată strategia?

Dumitru Mînzărari: „Nu neapărat. Ceea ce vreau să spun este că nu populația din stânga Nistrului decide, are puterea de a decide asupra întrebării de a reintegra regiunea în Republica Moldova sau nu, fiindcă dacă era un conflict interetnic, cum a fost cel din Kosovo și altele, atunci, da, strategia pe care Guvernul de la Chișinău pare să o promoveze pe moment ar fi fost corectă. Creezi condiții bune aici, populația de pe partea cealaltă vede că e mai atractiv și încetul cu încetul acea traumă a războiului se diminuează și atunci devine atrăgător pentru ei să se reintegreze, în plus mai adăugăm măsuri de consolidare a încrederii și toate aceste lucruri în ansamblu ridică șansa de a soluționa un conflict interetnic.

Din motivul că este un conflict proxy, noi putem face 2.000 de ani diverse măsuri de încredere, putem crea o Elveție din Republica Moldova și, chiar dacă toată populația de pe partea stângă a Nistrului și-ar dori reintegrarea, acest fapt nu se va împlini, fiindcă decidentul, așa-numitul „jucător veto”, care decide dacă reintegrarea va avea loc sau nu este Federația Rusă și ea își menține această capacitate de a decide prin prezența militară pe teritoriul transnistrean.”

Europa Liberă: De ce Chișinăul face această eroare logică în strategie?

Dumitru Mînzărari: „Abstract, teoretic există două explicații: una este incompetența, că nu înțeleg, pur și simplu sincer cred că strategia pe care o promovează e una corectă și nu acceptă ideea că un război de tip proxy trebuie abordat prin măsuri diferite.

Explicația secundară este că, da, se înțelege acest lucru, dar se percepe fezabilitatea unor strategii alternative de adresare a unui conflict de tip proxy fiind reduse, poate nu reușesc să obțină sprijin de la partenerii europeni și din cauza aceasta s-au înrădăcinat percepția și decizia că hai să facem cel puțin unele activități, să menținem contacte, să menținem o vizibilitate a unor întrevederi, interacțiuni și acest lucru chiar dacă nu ne avansează reglementarea, totuși este unul pozitiv. Cred că foarte probabil a doua explicație este cea care reflectă realitatea.”

Europa Liberă: În aceste condiții, ce le-ați sugera autorităților?

Dumitru Mînzărari: „E nevoie de câțiva factori. Unul din ei este ca factorii de decizie politică să-și asume responsabilitatea, să construiască curajul de a schimba situația. Există două obstacole în calea creării unui astfel de curaj – primul este unul de pură inerție, întrucât cunoaștem bine faptul că atunci când politicile sunt înrădăcinate este foarte dificil de a le schimba, în special dacă ele trebuie schimbate radical, fiindcă sunt foarte mulți actori care deja au interese de la politicile care sunt înrădăcinate, iar actorii care le implementează trebuie să genereze noi politici, să depună efort și în sisteme autoritare precum a fost cel de până acum în Republica Moldova capacitatea de a genera noi politici e încă slabă. Deci, acesta ar fi unul din obstacole, unul de inerție birocratică, să zicem.

Al doilea este de cultură strategică, curajul de a schimba, de a merge pe o politică de risc mai înalt...

Am văzut unii oficiali de rang înalt în guvernarea actuală care poate nu direct, dar indirect au reflectat ideea că este teama ca nu cumva să escaladeze conflictul în violențe, dacă se schimbă abordarea Chișinăului. În principiu, ca decidenți politici trebuie să ia în considerare și aceste riscuri, dar analiza nu este completă, fiindcă riscul de escaladare, chiar dacă există, el ar impune costuri foarte mari pentru Rusia, unde Rusia ar pierde pe alte dimensiuni – în relațiile sale cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite ale Americii, ar atrage mai mult atenția Occidentului în regiune, ceea ce Rusia disperat încearcă să evite, la fel ar reduce șansele Rusiei să slăbească, să scoată sancțiunile pe care le-a primit în urma escaladării din Ucraina. Rusia poartă un șir de negocieri cu diferite țări din Uniunea Europeană, iar o astfel de escaladare le-ar putea tergiversa aceste negocieri. Și nu în ultimul rând, iarăși ne uităm la aspectul practic, pentru ruși e foarte dificil să escaladeze, fiindcă nu au frontieră directă cu regiunea transnistreană așa cum au cu Donbasul, de asemenea, alimentarea logistică ar fi dificilă și Rusia nu ar putea susține un conflict de durată, chiar dacă ar dori să-l înceapă, dacă e să vorbim în termeni militari.

Și mai este încă un factor: dacă rușii ar dori să escaladeze conflictul, există șanse foarte mari ca forțele de ordine și Armata Națională a Republicii Moldova, cel puțin să poată controla această escaladare, s-o mențină restrânsă și în acest caz Rusia și-ar crea o mulțime de probleme, fiindcă toate acele mesaje neoficiale, indirecte pe care le trimitem cu anii către partenerii occidentali că Rusia este în spatele conflictului, nu este un conflict de tip interetnic, nu e un conflict politic, Rusia este actorul din spatele conflictului, deci, Rusia ar sprijini practic aceste acuzații. Și atunci, Rusiei îi va fi mult mai dificil să se prezinte ca mediator într-un nou format, fiindcă orice escaladare presupune că pe urmă au loc negocieri și se discută un nou format.”

Europa Liberă: Da, dar să revenim și să formulăm exact propunerea Dvs., sugestia Dvs., de fapt.

Dumitru Mînzărari: „Guvernarea trebuie să analizeze mai bine factorii conflictului, să vadă care sunt ei și să-i abordeze la direct, nu să meargă pe politicile curente de inerție care nu comportă niciun risc, dar la fel nu generează niciun rezultat. Deci să-și asume puțin risc față de problema transnistreană și să nu se teamă să înfrunte Rusia, fiindcă orișice ar genera Rusia ca răspuns nu va fi mai mult în detrimentul nostru decât măsurile pe care Rusia deja le-a inițiat împotriva Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Președintele Germaniei a fost la Chișinău zilele trecute și a spus următorul lucru: „Avem totală încredere la Berlin că autoritățile de la Chișinău fac pașii necesari în această chestiune, în discuțiile legate de regiunea transnistreană”.

Dumitru Mînzărari: „Înțeleg subtextul întrebării Dvs. Deci, eu personal consider că politica germană față de conflictele din spațiul post-sovietic este una greșită. Greșeala vine din faptul că Germania este un actor care se străduie să minimizeze riscul, oricât de mic ar fi acesta. Și al doilea moment este că Germania are niște mize înalte de la relațiile bune cu Rusia și atunci dacă pune pe talere și compară o posibilă înrăutățire a relațiilor cu Rusia și, să zicem, un sprijin mai amplu către Republica Moldova în domeniul soluționării conflictului, cred că aceste lucruri sunt analizate foarte serios la Berlin.”

Europa Liberă: S-ar putea spune că Chișinăul împărtășește o viziune mai degrabă similară cu ceea ce crede Germania?

Dumitru Mînzărari: „Nu cred că Chișinăul împărtășește această viziune, însă această percepție care s-a creat și pe care o are Germania, și nu doar Germania, câteva țări, cum ar fi Franța, adică țările din așa-numita Europa de Vest, ele au o percepție față de conflict care e mai aproape de înțelegerea conflictului ca fiind unul poate nu ghidat de factori etnici, însă nu unul în care Rusia ar fi agresorul principal.

Nu cred că Chișinăul împărtășește această viziune...

Parțial este greșeala Republicii Moldova, întrucât pe parcursul ultimelor trei decenii nu s-a dus o acțiune de comunicare strategică cu partenerii occidentali, să li se explice cu evidențe...”

Europa Liberă: Și acum ar fi mult mai greu să schimbe...

Dumitru Mînzărari: „Da, într-adevăr, acum este foarte dificil să convingă diplomațiile din aceste țări că situația de facto este diferită, însă cu mult efort, cu acțiuni diplomatice intensive la diferite niveluri și iarăși conținutul prezentării acestor clarificări trebuie să fie foarte bine pregătit, trebuie să fie serios și cu evidență colectată și analizată sistematic, care iarăși nu s-a prea făcut în Republica Moldova. Și când această discuție se duce pe o perioadă de câțiva ani și parțial apare și în spațiul public va deveni mult mai dificil pentru partenerii occidentali să ignore aceste fapte și atunci va fi mai ușor să atragem sprijinul lor pentru o schimbare de politică față de reglementarea transnistreană.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG