Linkuri accesibilitate

Dispariția Bosniei și frontiere noi în Balcani: de ce se teme UE de imprevizibila Slovenie


Peste două luni, la sfârșitul lunii iunie, discreta Portugalie va preda președinția rotativă, de șase luni, a Uniunii Europene, Sloveniei, iar UE se teme deja de efectele viitoarei președinții asupra situației în continuare instabile din Balcani.

Începe să ia amploare scandalul declanșat de atitudinea ambiguă a conducerii slovene față de frontierele din Balcani și de existența însăși a Bosniei.

Slovenia are privilegiul rar de a prelua președinția UE la puțină vreme după precedenta, în 2008, când, iarăși lucru rar, ba chiar fără precedent, același Janez Janša de astăzi era premier.

Un „non-paper” care anunță dizolvarea Bosniei

Totul a pornit de la transcrierea scăpată în presă a unei discuții, luna trecută, între președintele sloven Borut Pahor și președinția tripartită a Bosniei, în care cel dintâi vorbea despre o posibilă „dizolvare” a Bosniei.

Borut Pahor
Borut Pahor

Pahor i-a întrebat pe cei trei dacă o "scindare pașnică" a Bosniei ar fi posibilă. Compusă din trei națiuni (care vorbesc practic aceeași limbă), Bosnia este împărțită administrativ în două entități: Republika Srpska și o federație croato-musulmană. E vorba de un mecanism administrativ complicat și labirintic, rezultatul negocierilor de la Dayton, în SUA, care în 1995 au pus capăt războiului.

Șeful etern din Republika Srpska, Milorad Dodik, este cel care își dorește cel mai mult dizolvarea federației, în speranța unirii ulterioare a entității sale administrative cu Serbia lui Aleksandar Vučić.

Aleksandar Vučić
Aleksandar Vučić

Apoi a venit șocul publicării, pe un site obscur din Bosnia (dar preluat imediat pe un site foarte citit în Slovenia), a unui articol care afirmă că premierul sloven Janez Janša i-ar fi trimis deja președintelui Consiliului European, Charles Michel, un document neoficial (numit în text „non-paper”) în care propune ca UE să se pregătească de mari schimbări ale frontierelor în Balcani.

Precedentul Serbia-Kosovo

O mare alarmă se stârnise deja în UE în 2018, când liderii din Serbia și Kosovo, Aleksandar Vučić și Hashim Thaçi, ajunseseră la o înțelegere teoretică în legătură cu un posibil schimb de teritorii. Planul a fost înghețat de atunci (iar Thaçi este acum la Haga, inculpat pentru crime de război), dar îngrijorarea a fost maximă, deoarece un asemenea plan ar putea duce direct la destabilizarea totală a Balcanilor.

Apoi, asta ar crea un precedent nedorit și în Ucraina, unde Rusia ocupă Crimeea și sprijină militar separatiștii din Donbas. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)

Alianța Slovenia-Serbia-Ungaria

Oficialii UE nu doresc să comenteze în niciun fel, mai ales că propunerile respective n-au fost prezentate public (se vorbește așadar de un „non-paper”), însă în culise se vorbește cu iritare despre o alianță nedeclarată între Janša al Sloveniei, Aleksandar Vučić al Serbiei și Viktor Orbán al Ungariei

Janez Janša
Janez Janša

Nu întâmplător, aceștia sunt și cei trei lideri europeni care își doreau cel mai mult victoria lui Donald Trump în SUA, iar slovenul Janša a fost sursa multor ironii și pentru aceea că l-a felicitat de îndată pe Trump pentru „victorie”, a doua zi după alegeri, fără a aștepta măcar rezultatul oficial (respectiv, în realitate – victoria lui Biden). Asta, spun unii diplomați europeni în culise, și pentru că Trump era la rândul lui favorabil unei modificări a frontierelor în Balcani, care ar duce la dispariția de facto a Bosniei.

Acum, însă, SUA a anunțat că respinge categoric ideea slovenă a modificării frontierelor în Balcani...

Spaima europenilor este însă că Slovenia, care preia președinția UE peste două luni, mai precis premierul Janša, va dori să prezinte o asemenea propunere la nivel oficial, pentru o discutare în cadrul instituțiilor europene.

În Germania, secretarul de stat pentru afaceri europene Michael Roth a reacționat deja spunând că „orice idee despre modificarea frontierelor în Balcanii de Vest este inacceptabilă, întrucât asta ar spori instabilitatea în regiune și ar duce la noi crize”.

Rezumatul scenariului

Așa încât, pentru a rezuma: nimeni în Bruxelles, niciun singur diplomat nu recunoaște că ar fi văzut acel “non-paper” al lui Janša, în care totuși premierul sloven nu pare a spune altceva decât ce tot repetă de câteva luni.

Sursa planului pare a fi sârbul Vučić. El se întâlnește în mod regulat într-un trio cu Janša și Orbán al Ungariei (cei trei care jubilau public la perspectiva victoriei lui Trump).

Oricum, scrisă sau nu, ideea modificării frontierelor în Balcani circulă de ceva vreme în cercuri înalte în Europa...

Fără a o recunoaște (încă) public, mulți politicieni sunt de părere că “a venit timpul să recunoaștem că actuala situație nu funcționează”.

De ce însă acum? Pentru că e posibil ca multă lume să se pregătească deja pentru era post-Merkel.

Rezultatul: Slovenia este pe cale de a pierde tot prestigiul pe care și l-a câștigat în ultimul sfert de secol ca “centrul stabil al Balcanilor de vest”. Tendința de a-l flata pe sârbul Vučić e vizibilă și la președintele sloven Pahor și la premierul Janša. Slovenii nu mai sunt văzuți în Balcani ca “cei mai pricepuți și occidentalizați”. Așa încât, nimeni nu așteaptă ceva bun de la mult anunțatul și trâmbițatul summit UE- Balcanii de Vest în timpul viitoarei președinții slovene (în noiembrie sau decembrie).

Pentru a calma situația, ar fi nevoie ca Janša să declare explicit că “frontierele în Balcani sunt inviolabile, iar Slovenia e categoric împotriva unor asemenea idei” (deocamdată doar Pahor a făcut-o, ieri, după ce a lăsat să dureze prea mult suspansul).

La fel, Slovenia nu a fost nici împotriva eșuatului proiect de schimb de teritorii între Kosovo și Serbia, în 2018. Toate celelalte țări din regiune: Croația, Macedonia, Montenegro și Bulgaria s-au declarat împotrivă, dar Slovenia a tăcut. La fel a tăcut atunci și Albania de asemenea datorită legăturilor personale ale premierului Edi Rama cu sârbul Vučić.

Deocamdată, Germania conduce grupul (majoritar) al țărilor europene care sunt total împotrivă, dar toată lumea așteaptă plecarea Angelei Merkel.

Cum mi-a rezumat-o un politician din Balcani: „Slovenul Janša, a cărui țară va prelua președinția UE pentru a doua oară, pare a continua politica lui Miloșevici cu mijloace pașnice”.

În mod ironic, în timpul precedentei președinții UE pe care a deținut-o Slovenia aceluiași inamovibil Janša, sloganul oficial a fost: „Slovenia – singura țară care are LOVE în nume.”

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG