„Biserica Tăcerii” - din istoria bisericii greco-catolice din România

Biserica Greco-Catolică s-a dezvoltat mai ales în provinciile estice ale fostului Imperiu Habsburgic, cu scopul păstrării identității într-o perioadă în care vorbitorii limbii române, de pildă, nu aveau drepturi egale cu celelalte națiuni din imperiu. După 1918, odată cu alipirea Transilvaniei la România, această biserică isorică a cărei misiune a fost uitată sau hulită de o parte a ortodocșilor a fost marginalizată, chiar înainte de desființarea executată de comuniști.

„Să mergem împreună” - acesta este deviza sub care Papa Francisc vizitează România timp de 3 zile, fiindcă înaltul pontif crede că toleranța și iubirea ar putea învinge prejudecățile, că oamenii, indiferent de credința lor pot înțelege suferința, pot încerca să se pună în pielea martirilor greco-catolici morți în închisori, după chinuri greu de imaginat. Papa Francisc va beatifica șapte dintre acești martiri pe Câmpia Libertății de la Blaj, un moment de grație pentru greco-catolicii români.

Cine sunt cei șapte? Cum aui-au trait viețile, cum au suportat schingiurile pieri pierderea bisericii pe care o slujiseră? Cum de Biserica ortodocaélésista suferință mai mult de partea călăilor decît de partea victimelor? Ce se ascunde în spatele zidurilor de la Sighet? Care mai e rostul greco catolicilor dei de papa francis vrea să le redea martirilor o nouă existență.