În România, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat pe 15 ianuarie 2026, de Ziua Culturii Naționale și ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, file din dosarul întocmit de Securitatea comunistă în iunie 1989. „Oaspeți străini” erau invitați atunci la București, Iași sau alte orașe pentru comemorarea a 100 de ani de la moartea poetului, printr-o serie de evenimente comemorative desfășurate de Republica Socialistă România.
„Ceea ce ne-a determinat să prezentăm acest episod au fost entuziasmul și curajul delegației din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) – actuala Republica Moldova, așa cum au rămas ele consemnate în dosarele Securității”, se spune într-o declarație a CNSAS, care continuă cu explicația: „Chiar dacă în politica URSS - internă și externă - exista la acea vreme un curent reformator, acțiunile delegației moldovenești depășeau chiar și această deschidere. Creația poetică a lui Mihai Eminescu și comemorarea poetului național au fost catalizatorul unei întâlniri emoționante româno-moldovenești, cu manifestări patriotice sincere și de-a dreptul curajoase, ținând seama de epoca în care se petreceau”.
Din arhiva Securității: Cum au mers scriitori din RSSM în România, de Zilele Eminescu, în 1989
1
În numărul 24 din 8 iunie1989, săptămânalul «Literatura și Arta», revistă a Uniunii Scriitorilor și Ministerului Culturii din RSSM, publica pe prima pagină o scrisoare în care cetățeni din Moldova cereau „consimțămîntul să fie pus la dispoziție un tren turistic cu care să plece toți doritorii din Moldova pentru a depune flori la mormîntul lui Eminescu în ziua de omagiere a poetului”.
Scrisoarea se încheia cu mesajul „Dorim sa fim înțeleși just, căci un așa eveniment are loc o dată in viață. Rugăm să nu ne lipsiți de acest drept”.
Și este semnată: un grup de salariați de la Direcția de Construcții nr. 3 a Combinatului de Construcții nr. 1, din orașul Chișinău.
Scrisoarea se încheia cu mesajul „Dorim sa fim înțeleși just, căci un așa eveniment are loc o dată in viață. Rugăm să nu ne lipsiți de acest drept”.
Și este semnată: un grup de salariați de la Direcția de Construcții nr. 3 a Combinatului de Construcții nr. 1, din orașul Chișinău.
2
Scriitori români și străini au participat la evenimentele din iunie 1989.
Ceea ce a însemnat și că Securitatea comunistă a avut, la rândul ei, foarte mult de lucru.
„Dacă politica partidului interzicea orice «legături neoficiale» cu cetățeni străini (sub sancțiunea pedepsei penale), iată că un eveniment cultural de amploare aducea împreună oameni din mai multe țări, atât comuniste, cât și capitaliste. Și nu orice oameni, ci pe unii de care regimul comunist se simțea amenințat: scriitorii. Astfel că măsurile pentru control din partea Securității au fost pe măsura amplorii evenimentului”, scrie CNSAS.
Ceea ce a însemnat și că Securitatea comunistă a avut, la rândul ei, foarte mult de lucru.
„Dacă politica partidului interzicea orice «legături neoficiale» cu cetățeni străini (sub sancțiunea pedepsei penale), iată că un eveniment cultural de amploare aducea împreună oameni din mai multe țări, atât comuniste, cât și capitaliste. Și nu orice oameni, ci pe unii de care regimul comunist se simțea amenințat: scriitorii. Astfel că măsurile pentru control din partea Securității au fost pe măsura amplorii evenimentului”, scrie CNSAS.
3
Documentele publicate de CNSAS arată cum a tratat Securitatea evenimentele dedicate lui Mihai Eminescu ca pe un risc de securitate, și cum au fost mobilizate diferitele direcții.
Direcția I (Informații interne) – coordonatorul principal al întregii acțiuni, verifica participanții români și străini, organiza controlul informativ la evenimente, cazare și deplasări. A trimis ofițeri în teritoriu și a gestionat măsurile de prevenire a „atitudinilor necorespunzătoare”.
Direcția a III-a (Contraspionaj) – implicată în verificarea invitaților străini, a colaborat la controlul informativ al specialiștilor veniți din exterior, a participat la selecția și instruirea translatorilor.
Direcția a V-a (Protecția conducerii PCR) – se ocupa de siguranță la întâlnirile la care participau lideri comuniști.
Direcția I (Informații interne) – coordonatorul principal al întregii acțiuni, verifica participanții români și străini, organiza controlul informativ la evenimente, cazare și deplasări. A trimis ofițeri în teritoriu și a gestionat măsurile de prevenire a „atitudinilor necorespunzătoare”.
Direcția a III-a (Contraspionaj) – implicată în verificarea invitaților străini, a colaborat la controlul informativ al specialiștilor veniți din exterior, a participat la selecția și instruirea translatorilor.
Direcția a V-a (Protecția conducerii PCR) – se ocupa de siguranță la întâlnirile la care participau lideri comuniști.
4
Serviciul independent „D” (Dezinformare) – implicat în acțiuni de dezinformare și influență, a fost folosit pentru și manipularea percepțiilor invitaților străini.
Securitatea Municipiului București – a aplicat măsurile operative pe teren, a supravegheat participanții români.
Securitățile județene (Botoșani, Iași, Suceava, Râmnicu Vâlcea) – au supravegheat manifestările locale, au monitorizat scriitorii, invitații și delegațiile pentru a previ orice formă de „solidaritate necontrolată”.
Miliția – a asigurat ordinea publică, controlul ceremoniilor (ex. Cimitirul Bellu).
Securitatea Municipiului București – a aplicat măsurile operative pe teren, a supravegheat participanții români.
Securitățile județene (Botoșani, Iași, Suceava, Râmnicu Vâlcea) – au supravegheat manifestările locale, au monitorizat scriitorii, invitații și delegațiile pentru a previ orice formă de „solidaritate necontrolată”.
Miliția – a asigurat ordinea publică, controlul ceremoniilor (ex. Cimitirul Bellu).