Analistul politic Iulian Chifu remarcă într-un editorial pe deschide.md cum președintele Igor Dodon şi guvernarea de la Chişinău încearcă să diminueze importanța şi să blocheze vizibilitatea suportului UE, şi în special al României. „Cel mai important pentru Igor Dodon a părut să fie creditul din Rusia, care a fost prezentat și apărat în așa fel încât pare marea miză a momentului. Nu coronavirusul, nu relansarea economică, ci creditul de 200 milioane de euro, care miroase de la distanță a probleme și aranjament oneros, cu profituri doar ale Rusiei și ale lui Dodon”, notează analistul. După părerea lui postura ostentativă pro-rusă îmbrățișată de președintelui moldovean, care nici nu mai încearcă să mimeze echilibrul extern Est – Vest este una păguboasă în contextul crizei economice declanşată de pandemie. „Dodon are o singură sursă de finanțare a relansării – Occidentul, UE, SUA şi România. Altfel prăbușirea R. Moldova ca stat este definitivă”, concluzionează Iulian Chifu.
Expertul economic Roman Chirca constată, citat de unimedia.info, că situația cu finanțele publice se află în mare incertitudine, în contextul unui deficit bugetar fără precedent. „Chiar dacă rectificarea recentă a identificat sursele de acoperire, o eventuală decizie a Curții Constituționale de împiedicare a creditului rusesc va pune într-o dificultate severă executarea bugetare în anul curent”, afirmă expertul. El constată că împrumuturile de la FMI și cel din Rusia sunt salvatoare pentru bugetul public. „Sunt mijloacele care vin cel mai repede și contribuie imediat la executare bugetară din anul curent, constituind cumulativ peste 50 la sută din deficitul bugetar”, precizează Roman Chirca.
Radio Chişinău a solicitat opinia analiştilor Anatol Ţăranu şi Ion Tăbîrţă despre tensiunile din interiorul Partidului Democrat. Lupta în formaţiune se dă pentru interese de afaceri și scheme care existau pe vremea fostului șef al democraților, Vlad Plahotniuc, susține analistul Anatol Țăranu. „Este evident că lupta se dă între grupul de interese care e atașat schemelor gri acum revitalizate în condițiile guvernării împreună cu socialiștii. Cred că există o parte a PD care ar dori cu adevărat o reformă a partidului, dar deocamdată interesele obscure domină”, crede Ţăranu. Comentatorul politic Ion Tăbârță nu exclude noi plecări din PD. „Această situație tumultoasă creează anumite riscuri pentru coaliția de guvernare PRSM-PDM. Iar de această coaliție de guvernare cu democrații este interesat în acest moment în special Igor Dodon care are nevoie de o stabilitate a actului guvernării până la scrutinul prezidențial”, consideră Ion Tabîrţă.
Jurnalistul Alexandru Cozer notează în editorialul său pe cotidianul.md că încercarea eşuată a liderului PD Pavel Filip de a-l exclude din partid pe Eugeniu Nichiforciuc ar confirma că Filip nu mai poate fi considerat de facto lider al acestui partid și că Nichiforciuc, care încearcă să-i demonstreze lui Dodon cât de loial îi este, a devenit mai influent în partid. „Astăzi Filip are de ales între rolul de mascotă plasată în fruntea partidului pentru a-i asigura un confort parlamentar lui Dodon sau să lupte pentru propria-i demnitate și să contribuie astfel la stoparea apariției unui nou Plahotniuc în Moldova”, notează, între altele, Alexandru Cozer.
În analiza sa săptămânală pentru agenţia de presă IPN, politologul Dionis Cenuşă examinează modul în care Uniunea Euroasiatică gestionează criza pandemică. „Criza sanitară a evidențiat că interconectările din interiorul Uniunii Euroasiatice au o intensitate scăzută, iar structurile euroasiatice dispun de atribuții minime – reglementarea regimului vamal și coordonarea politicilor sectoriale. În totalitatea sa, integrarea euroasiatică este suficient de sudezvoltată pentru a fi la fel de paralizată de criza sanitară precum proiectul european”, notează autorul. În opinia politologului măsurile inițiate de UE pot servi ca sursă de inspirație pentru Moscova, doar că „în viziunea Uniunii Euroasiatice, unele acțiuni ale UE sunt inaplicabile, iar altele – indezirabile, deoarece Rusia se opune unei birocrații supranaționale la fel de robuste ca cea europeană”. Dionis Cenuşă concluzionează, între altele, că platforma euroasiatică este utilizată pentru a promova narațiuni pro-ruse pe arena internațională, printre care și urgența de a pune capăt sancțiunilor economice și financiare contra Rusiei.
Anticoruptie.md informează că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, nu a indicat în declarația de avere și interese personale veniturile soției sale care este proprietara și administratoarea unui salon de frumusețe din Chișinău. Stoianoglo a declarat că a avut anul trecut venituri salariale din funcția de procuror general de doar 1.659 de lei, deși a fost desemnat oficial la data de 29 noiembrie. Procurorul general susține că nu a comis nicio abatere la completarea declarației de avere și interese personale. „Declarația a fost completată în strictă comformitate cu legea, fapt care poate fi confirmat din surse oficiale”, a precizat Stoianoglo. Experta anticorupție, Cristina Țărnă, ex-director adjunct al Centrului Național Anticorupție, consideră că Stoianoglo a greșit că nu și-a declarat întreg salariul de procuror general pentru anul 2019 şi că acesta este pasibil de răspundere penală pentru completarea eronată a declarației de avere și interese personale.
Ziarul de Gardă publică declaraţia Avocatului Poporului care condamnă atacurile la adresa mass-mediei calificându-le drept atacuri împotriva democraţiei. „Tentativele de suprimare a vocilor critice sunt alarmante, iar faptul că acestea vin din partea unor înalți demnitari în stat este și mai alarmantă. Este la fel de îngrijorător și periculos faptul că mesajele cu caracter de intimidare incită la violență față de jurnaliști și generează ură și dezbinare între oameni. Un asemenea comportament este inacceptabil, contribuie la o atmosferă generală de intoleranță, frică și poate acționa ca stimulent pentru noi cazuri de violență și hărțuire a presei”, constată Avocatul Poporului Mihail Cotorobai. El îndeamnă autoritățile să înceteze denigrarea presei.
Agenţia de presă IPN informează că cele mai mari universități din țară vor organiza în acest an examenele de licență și master în regim online. După 15 mai, când va fi ridicată starea de urgență, nu este exclusă revenirea studenților în sălile de curs. Rectorul Academiei de Studii Economice (ASEM), Grigore Belostecinic, a declarat că ASEM examinează două posibile scenarii: organizarea sesiunii de examinare și susținerea tezelor de licență în condiții obișnuite, dacă studenții vor reveni în sălile de studii după 15 mai sau examinarea și susținerea tezelor în regim online. Rectorul admite și o alternativă de rezervă, care presupune o eventuală prelungire a anului universitar. Rectorul Universității Tehnice (UTM), Viorel Bostan, spune că susținerea tezelor de licență va fi în format online şi că deja au fost testate mai multe platforme care permit acest lucru. Cât privește admiterea, se ia în calcul admiterea online. Actualmente se lucrează la instrumentele necesare pentru acest lucru, dar depinde și de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, care trebuie să-și revadă regulamentul cu privire la admitere, a menționat rectorul UTM.
