Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cel care s-a opus deschiderii unei misiuni NATO la Chișinău, a scos drapelul european din birourile sale și a vrut să anuleze Acordul de Asociere cu UE, s-a aflat joi 5 septembrie în a doua sa vizită la Bruxelles, pentru scurte întâlniri cu oficiali europeni, dar și cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
Vizita a fost tratată expeditiv la UE, unde Comisia a difuzat, de la întâlnirea cu Dodon cu șefa diplomației europene Federica Mogherini, doar 39 de secunde de imagini fără sunet. La fel, de la întâlnirea cu David Sassoli, președintele Parlamentului European, au fost difuzate doar imagini cu o strângere de mână și o semnătură, însă tot fără sunet și fără o întâlnire cu presa.
Doar primirea la NATO a fost ceva mai elaborată, secretarul general Jens Stoltenberg făcând o declarație de presă în prezența lui Dodon:
„Republica Moldova este un partener apropiat al NATO. Parteneriatul s-a extins în acești peste 25 de ani. Am fost încurajat să aud de la premierul Maia Sandu, în timpul întâlnirii noastre recente, că Moldova dorește să continue cooperarea. Vă mulțumesc pentru contribuția solidă a Moldovei la misiunea noastră KFOR din Kosovo în sprijinul păcii și stabilității în Balcanii de Vest. Asta dă trupelor moldovene experiență prețioasă pentru a-și apăra propria lor țară”, a spus secretarul general NATO.
Stoltenberg l-a mai felicitat pe Dodon și pentru tranziția pașnică a puterii în Moldova. De asemenea, a spus Stoltenberg, NATO respectă decizia constituțională a Moldovei de a fi o țară neutră.
„Știm că Moldova nu dorește să adere la NATO și respectăm în totalitate această decizie. Considerăm că fiecare națiune are dreptul să-și decidă calea. Asta include a decide o alianță cu noi sau de a nu se alia cu nimeni. Dar neutralitatea nu înseamnă izolare și nici aceea că nu am putea lucra împreună. NATO lucrează îndeaproape cu alte țări neutre cum sunt Elveția și Austria”.
Stoltenberg i-a cerut însă lui Dodon ca Moldova să continue lupta împotriva corupției și eforturile pentru consolidarea justiției și a amintit că NATO mai ajută Moldova și împotriva atacurilor cibernetice, dar și pentru distrugerea substanțelor chimice periculoase și a pesticidelor interzise.
„Misiunea de legătură a NATO din Chișinău ne-a ajutat în mod activ să implementăm sprijinul adus Moldovei, aducând și transparență sporită în legătură cu ceea ce este NATO și cum cooperăm cu Moldova”, a mai spus Stoltenberg.
Menționarea de către Stoltenberg a misiunii NATO din Chișinău nu este anodină. Dodon e cel care în februarie 2017 își exprima insistent dezacordul în legătură cu deschiderea biroului NATO de la Chișinău. Dodon a insistat atunci că deschiderea unui birou NATO ar fi o provocare, dată fiind situația din Transnistria, și a repetat că dacă biroul va fi deschis, atunci, a spus el, „noi pe viitor vom reveni asupra lui”.
Tot la sediul NATO, Dodon a subliniat atunci insistent că nu e de acord cu „prezența unor militari străini pe teritoriul Moldovei", deși adjuncta secretarului general NATO, Rose Gottemoeller, aflată lângă el, insista că va fi doar un birou pur civil, de informare.
Biroul NATO de la Chișinău este în realitate o mică misiune diplomatică, ce constă doar din civili, inclusiv cetățeni moldoveni, genul de misiune diplomatică cum NATO are deja în Kiev și Tbilisi, ba chiar și în Moscova.
Insistența lui Stoltenberg asupra importanței misiunii NATO din Chișinău a fost însă umbrită de faptul că nici acum, după atâția ani în fruntea Alianței, Stoltenberg (ca de altfel, la UE, nici comisarul european pentru politica de vecinătate și extindere, Johannes Hahn, omul care se ocupă de relațiile Moldovei cu Europa și care e comisar UE de 8 ani de zile) nu știe să pronunțe corect numele capitalei Moldovei: Chișinău. Și unul, și celălalt pronunță: [Cișneu], cu același ciș- ca în cișmea.
În trei ani de mandat, președintele Igor Dodon a făcut peste 30 de vizite în Federația Rusă și doar două vizite de lucru la Bruxelles, în februarie 2017 și cea actuală. Dodon nu a fost însă până acum în nicio vizită oficială în România și Ucraina. Dodon rămâne în schimb omul politic, străin sau rus, care l-a vizitat cel mai mult pe Putin în ultimii doi ani: de mai bine de zece ori!
