Dosarul finanțării ilegale a PSRM
Pe 26 mai 2022 în casa fostului președinte Igor Dodon au avut loc percheziții. În aceeași zi, Dodon a fost reținut și, până în seară, șefa interimară a Procuraturii Anticorupție, Elena Cazacov, anunța că procurorii au pornit un dosar penal pornind de la înregistrările video în care fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc îi trasmitea lui Dodonun pachet negru. Fostul președinte este acuzat de trădare de patrie, îmbogățire ilicită și finanțarea ilegală a unui partid.
În toamnă, dosarul denumit generic „kuliok” a ajuns în instanță. Având în vedere că presupusa infracțiune a fost comisă de Dodon în perioada mandatului său prezidențial, cazul este examinat de Curtea Supremă de Justiție.
Procurorii continuă să investigheze celelalte episoade, inclusiv acuzațiile legate de finanțarea Partidului Socialiștilor (PSRM). În 2022, procurorii au înaintat acuzații mai multor deputați care fac parte din conducerea PSRM. În ultimele zile ale anului, pe lista acuzaților a ajuns și Vlad Bătrîncea.
Cazul deputaților transfugi
Dosarul deputaților transfugi a devenit unul dintre cazurile de rezonanță la începutul anului 2022. Pe 3 februarie 2022, procurorii au percheziționat 13 foști deputați comuniști. Este vorba despre deputații care, în 2015, au părăsit Partidul Comuniștilor, ca mai apoi să adere la Partidul Democrat. Cinci din 13 deputați au fost reținuți în ziua perchezițiilor. Politicienii au rămas în arest pentru câteva luni, iar apoi măsura preventivă a fost schimbată pe una mai blândă.
Pe 10 ianuarie 2023, Procuratura Anticorupție a comunicat Europei Libere că investigațiile sunt în desfășurare. În privința foștilor deputați Violeta Ivanov și Vladimir Vitiuc, Agenţia pentru recuperarea bunurilor infracţionale (ARBI) desfășoară „investigații financiare paralele”, în urma cărora, procurorii vor decide dacă se impun acțiuni suplimentare de urmărire penală.
Dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor
Cazul finanțării ilegale a Partidului Șor a servit drept temei și pentru verificări interne la Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție. S-a constatat că membrii Partidului Șor știau din timp despre perchezițiile procurorilor. Liderul formațiunii, Ilan Șor, și deputata Marina Tauber au făcut declarații publice despre pregătirea perchezițiilor cu o săptămână înainte ca procurorii să le desfășoare și înainte ca procurorul general interimar, Dumitru Robu, să vină în Parlament pentru a cere ridicarea imunității Marinei Tauber.
Urmărirea penală a Marinei Tauber a devenit un argument în solicitarea Ministerului Justiției de lichidare a Partidului Șor, demers asupra căruia Curtea Constituțională urmează să se expună în acest an.
Pe 20 decembrie 2022, procurorii au desfășurat mai multe percheziții în legătură cu cazul finanțării ilegale a formațiunii lui Ilan Șor. Autoritățile au ridicat atunci peste 4 milioane de lei, bani care, potrivit procurorilor, urmau să fie folosiți pentru organizarea protestelor antiguvernamentale și remunerarea participanților la acele manifestații.
Tauber mai este acuzată într-un dosar legat de furtul miliardului, fiind lipsită de imunitate parlamentară în mai 2022. Procurorii n-au reținut-o atunci, dar i-au interzis să părăsească țara.
Întoarcerea lui Andronachi
Revenirea lui Andronachi în R. Moldova a provocat mai multe întrebări. Pe 2 noiembrie 2022 autoritățile au anunțat că Andronachi, aflat în căutare internațională, a fost reținut la frontiera dintre R. Moldova și Ucraina. Ulterior, s-a aflat că Andronachi a fost expulzat din Ucraina. Potrivit Veronicăi Drăgălin, procuroarea-șefă a Procuraturii Anticorupții, decizia autorităților ucrainene a avut la bază inclusiv sancțiunile impuse de SUA lui Vladimir Plahotniuc, cu care Andronachi a fost partener de afaceri.
În momentul reținerii, Andronachi era acuzat în dosarele privind furtul miliardului și Metalferos. Pe 14 noiembrie 2022, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale l-au acuzat și de tentativa de a deposeda statul de clădirea consulatului R. Moldova de la Odesa.
Dosarul prejudiciilor de la CFM
A doua zi, după extrădarea și reținerea lui Andronachi, a fost extrădat și fostul șef al întreprinderii Calea Ferată din Moldova, Iurie Topală. Cererea de extrădare a fost acceptată de autoritățile belgiene pe 19 octombrie 2022.
Un alt dosar, inițiat în 2022, a fost deschis pe numele fostului șef al Serviciului de Informații și Securitate Vasile Botnari. Procurorii susțin că, din 2014 până în 2019, Botnari a cumpărat bunuri pe care le-a înregistrat pe numele rudelor sale, pentru a ascunde veniturile nedeclarate. A fost pus sechestru pe bunurile inculpatului, în valoare de 24,5 milioane de lei, și mașini în valoare de peste 4 milioane de lei.
Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, este vizat în cinci dosare penale, deschise împotriva sa pe 5 octombrie 2021. În aceeași zi, el a fost suspendat din funcție și arestat. Câteva luni, a petrecut în arest la domiciliu, iar pe 9 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău l-a eliberat sub control judiciar.
În 2022, pe numele lui Stoianoglo a fost deschis un nou dosar penal, de data aceasta sub acuzația de îmbogățire ilicită.
Tot în 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunțat că verifică plângerea lui Stoianoglo împotriva acțiunilor autorităților moldovenești. CEDO a avut întrebări legate de motivele reținerii și suspendării lui. În septembrie 2022, Ministerul Justiției a notificat CEDO că, în opinia sa, drepturile lui Stoianoglo nu au fost încălcate.
Un alt dosar legat de „cumpărarea” deputaților a fost deschis în 2022, împotriva lui Eugeniu Nichiforciuc. Potrivit procuraturii, în 2016 acesta i-a promis unui deputat din PCRM 350.000 de euro (peste 7,7 milioane de lei) ca să părăsească fracțiunea comunistă și să voteze proiectele de legi ale Partidului Democrat.
***
Potrivit Codului de procedură penală, arestul se aplică pentru o perioadă de cel mult 30 de zile. În total, inculpatul poate fi ținut în arest cel mult 12 luni. Când se analizează o cerere de prelungire a arestului preventiv, judecătorul trebuie să decidă dacă aplicarea arestului preventiv este necesară pentru a elimina riscurile care au determinat aplicarea inițială arestului preventiv și dacă există motive suficiente și necesare pentru prelungirea arestării.
