Doi din zece membri ai partidelor din Republica Moldova nu ar accepta să aibă alături, în cadrul formațiunii din care fac parte, o persoană de etnie romă. Aproape un sfert din membrii chestionați ai formațiunilor politice susțin că nu s-ar simți în siguranță dacă ar avea în echipa de partid o persoană de etnie romă, arată un studiu sociologic. Este un stidiu recent, nu unul realizat într-un trecut îndepăratat. Ce alimentează aceste fobii și cum pot fi atenuate? O discuție cu , cu Doina Bordeianu, președinta Centrului de Consultanță și Educație Civică.
Europa Liberă: Așadar, constatări ce nu pot să nu surprindă ale studiului sociologic realizat la comanda organizației Dvs., în cadrul unui proiect menit să încurajeze incluziunea politică din perspectiva etnică și de gen. Constatări ce dezvăluie laturi ale societății moldovenești, ale segmentului activ politic de care multă lume poate nu este conștientă în deplină măsură. Chiar dacă – ca să ne referim doar la unele dintre ele – chiar dacă 76% din membrii de partid chestionați consideră că imaginea partidului lor nu ar fi afectată de membri de partid de etnie romă, pentru restul prezența acestora n-ar fi binevenită sau chiar ar trebui exclusă. Cum credeți că poate fi explicată o astfel de atitudine?
Doina Bordeianu: „Există în legătură cu etnia romă, cel puțin, la noi în țară, există o serie de stereotipuri care probabil explică rezultatele cercetării sociologice pe care am făcut-o. Și așa cum ați menționat, chiar dacă teoretic nu ne deranjează să facă parte din același partid sau din societatea noastră persoane de o altă etnie, atunci când deja întrebăm: „Nu vă deranjează să lucrați cot la cot cu o persoană de etnie romă?”, atunci intervine o problemă, unii spun că nu sunt de acord să lucreze apropiat. Cred că cauza majoră se ascunde în stereotipuri și totodată în prezența slabă a persoanelor de etnie romă în spațiul public. Noi nu cunoaștem cum sunt ei în realitate și de aceea avem rezerve.”
Europa Liberă: Ce alte constatări la capătul cercetării sociologice efectuate v-au surprins sau credeți că trebuie cunoscute în primul rând pentru a înțelege subreprezentarea persoanelor de etnie romă în politică?
Doina Bordeianu: „Ceea ce am observat și am constatat este că subreprezentarea romilor are cauze atât în comportamentul însăși a comunității rome, cât și a populației majoritare sau restul populației. De ce? Pe de o parte, nici populația romă nu manifestă un interes sporit și o atitudine pro-activă, nu încearcă masiv să se implice, iar pe de altă parte, ceilalți nu-i încurajează nici într-un fel. De aceea, dacă se dorește o schimbare a situației, este nevoie de forțele conjugate.”
Europa Liberă: Am remarcat o întrebare, cu valoare de test aș spune, privind eventuala situație în care partidul ar avea de ales între a promova o femeie de etnie romă și o femeie de altă etnie minoritară (rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză)... Doar 6% dintre membrii de partid au acordat credit de încredere femeilor rome, iar 34% au spus că cel mai probabil femeia de altă etnie minoritară ar avea întâietate...
Doina Bordeianu: „Da, așa este. Știm că în general femeile sunt subreprezentate la nivel politic, dacă comparăm, evident, cu ponderea femeilor din totalul numărului de populație, ponderea femeilor la posturi de conducere sau la funcții elective este mult mai mică. Femeile rome sunt de două ori discriminate, de două ori mai puțin reprezentate. Parte a cauzei se ascunde și în tradiții. Studiul nostru a relevat că o parte dintre romi chiar dau vine pe cultura romilor, care nu-i motivează, încurajează sau dimpotrivă chiar îi descurajează de a participa la alegeri. Comunitatea romă este mai patriarhală chiar decât este populația Republicii Moldova per general, care cunoaștem că de asemenea este destul de patriarhală. Există tradiția ca femeile rome să se căsătorească foarte devreme, să aibă grijă de copii și știți că de obicei familiile rome sunt destul de numeroase. În aceste condiții dacă ele nu vor fi susținute suplimentar și nu li se vor acorda o serie de stimulente, este practic imposibil pentru ele de a se implica în politică.”
Europa Liberă: Înțelegem că cercetarea sociologică nu a vizat doar atitudinea celorlalți, ca să spunem așa, față de implicarea persoanelor de etnie romă în politic, în procesul decizional, dar și modul în care membrii comunității rome se văd sau nu se văd implicată în viața politică. Ce a dezvăluit studiul din acest punct de vedere?
Doina Bordeianu: „Zicem și anterior, comunitatea romă nu se prea vede, 6% dintre cei chestionați au declarat că fac parte dintr-un partid, dar mai impresionantă este cifra de 60 la sută care au zis că nici nu și-au pus vreodată problema să participe. Totodată, am avut o serie de alte întrebări, privind implicarea în viața comunității, în general, nu doar în viața politică. Ce am observat acolo, că romii de asemenea au o prezență slabă sau ezită să se implice în activități de salubrizare sau în anumite activități gen proteste, semnarea unor petiții...”
Europa Liberă: Aveți în vedere chiar la scară locală, în comunități...
Doina Bordeianu: „Da, la scară locală.”
Europa Liberă: Și cum s-ar explica, chiar și sub acest aspect, un fel de reticență a persoanelor de etnie romă de a se implica în diferite acțiuni nu neapărat cu caracter politic, ce țin de comunitate.
Doina Bordeianu: „Păi, ce înseamnă implicarea aceasta. Înseamnă că tu ai deja satisfăcute toate nevoile primare și poți să te gândești la satisfacerea unor nevoi superioare, dacă luăm Piramida Maslow. Noi știm în general și studiul nostru de asemenea a confirmat acest lucru - unii romi s-au majoritatea romilor se confruntă cu probleme gen sărăcia, analfabetismul, lipsa actelor de identitate, lipsa unei locuințe încălzite. În aceste condiții, când tu nu ai satisfăcute nevoile primare, când tu trebuie să te gândești de unde să-ți procuri mâncarea și cu ce să-ți îmbraci copiii, este greu de conceput să poți să-ți faci griji, de exemplu, că parcul din localitate arată rău sau că trebuie puse băncuțe suplimentare, sau să încerci să donezi bani pentru o altă persoană care se află în nevoie, pentru că și asta e o formă de implicare civică.”
Europa Liberă: Ce abordare au partidele față de problema incluziunii romilor, față de problemele cu care se confruntă această comunitate. Poate, eventual, pornind chiar de la recentele alegeri. Ce putem constata privind un pic înapoi și judecând lucrurile din acest punct de vedere?
Doina Bordeianu: „Studiul nostru a pus accentul anume pe reprezentanții organizațiilor de partid și pe comunitatea de romi, pentru că am zis că cea mai rapidă cale de a ajunge la o reprezentare mai bună a romilor ar fi ca însăși partidele politice să se implice în acest lucru și să promoveze persoane de etnie romă. ce am observat la clasele politice este o anumită indiferență, atâta timp cât nu-i vizează direct, e ok să coexistăm în societate, dar nu mai mult de atât. Alegerile trecute și am avut pe parcursul campaniei electorale câteva rapoarte de monitorizare efectuate de colegi din organizațiile rome despre incluziunea romilor și am văzut că practic problematica romilor nu se găsește nici în programele electorale ale partidelor politice și romii lipsesc practic în totalitate din listele de candidați. Dar și statistica referitoare la funcțiile elective ocupate de romi este grăitoare de la sine. La moment., există o singură consilieră de etnie romă. mandatul căreia va expira în curând, și în sfârșit, în toată istoria independenței Republicii Moldova vom avea în Parlament un deputat de etnie romă. E puțin, dar e ceva.”
Europa Liberă: Ați elaborat un set de recomandări pentru partidele politice, comunitățile rome, precum și pentru autoritățile publice locale din zonele compact locuite de persoane de etnie romă. Pe care le-ați remarca înainte de toate?
Doina Bordeianu: „Dintre cele referitoare la partide politice aș menționa că am recomandat în primul rând să se facă o statistică la nivelul membrilor de partid ca însăși partidul să cunoască dacă au persoane de etnie romă, statistică pe criterii etnice și de gen, pentru că vorbim nu doar de etnie romă, dar în general de toate etniile care sunt în R. Moldova. De asemenea, am recomandat și ținem mult la această recomandare ca cel puțin în localitățile compact locuite de romi să fie desemnate persoane de etnie romă la funcția de consilier și primar în alegerile care iată se vor desfășura anul acesta. Pentru comunitatea de romi ziceam noi că ar fi cazul să se colaboreze mai strâns cu populația majoritară. De exemplu, organizațiile specializate pe romi să colaboreze cu ONG-urile de non-romi, pentru că împreună am putea realiza mai multe. Iar pentru instituțiile statului - să-i încurajeze să devină funcționari publici la nivel local... Dar cea mia importantă recomandare pentru instituțiile statului ar fi să creeze și să încurajeze condiții de trai decente pentru comunitatea de romi. Odată satisfăcute nevoile primare, poți deja să te gândești la implicarea în comunitate și la auto-realizare.”
