Potrivit ordinului Ministerului Sănătății, persoanele eligibile pentru asistența medicală stomatologică sub anestezie generală trebuie să îndeplinească două criterii:

• comportament „total necooperant” sau „parțial necooperant”, ce se manifestă în special la persoanele necomunicative, care se opun prin orice mijloc realizării tratamentului stomatologic, capacitatea lor de comunicare fiind absentă sau mult diminuată;
• risc anestezic ASA II și ASA III.

Riscul anestezic ASA II (Societatea Americană de Anestezie) reprezintă tulburări sistemice ușoare: cardiopatii ce afectează ușor activitatea fizica, diabet zaharat, anemie, vârsta 65-75 ani, obezitatea morbidă, bronșită cronica etc.

ASA 3 reprezintă tulburări sistemice severe: boli cardiace ce limitează activitatea, hipertensiune arterială, diabet zaharat cu complicații vasculare, boli pulmonare cronice care limitează activitatea, angină pectorală, vârsta 75-85 ani, etc.

După evaluarea pacienților cu nevoi speciale, stomatologii din raioane îi vor trimite către cele două instituții medicale. Serviciile stomatologice vor fi acoperite de polița de asigurare medicală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele trei state „s-au angajat să consolideze sectorul de securitate și de apărare al Moldovei, rezistența sa împotriva ingerințelor străine și să sprijine lupta Moldovei împotriva ofensivei hibride rusești”, se spune în declarația fială a miniștrilor de externe din Germania, Polonia și Franța, care s-au întâlnit miercuri, în orașul Weimar, din centrul Germaniei.

Țările din „Triunghiul de la Weimar” vor contribui, de asemenea, la mobilizarea fondurilor UE disponibile pentru inițiative locale și dezvoltare, pentru promovarea integrării europene și combaterea dezinformării, se arată în textul publicat pe site-ul ministerului german de Externe.

După revenirea la putere în Polonia a liberalilor pro-europeni, formatul numit „Triunghiul de la Weimar” a cunoscut un nou avânt, iar șefii diplomațiilor din cele trei țări au discutat despre cum să mențină acest impuls și să elaboreze o nouă agendă geopolitică pentru o UE mai puternică.

„Uniunea Europeană trebuie să devină un adevărat actor geopolitic și furnizor de securitate, capabil să răspundă provocărilor actuale de securitate și să consolideze ordinea internațională. (...) Obiectivul nostru este de a consolida suveranitatea și reziliența europeană”, se spune în declarația citată.

Totodată, miniștrii de externe din Germania, Polonia și Franța s-au angajat „să asigure succesul” procesului de extindere al UE cu Ucraina și Moldova, astfel încât acesta să contribuie la consolidarea stabilității și securității Europei.

„Acest lucru necesită un proces de aderare bazat pe merite și un sprijin puternic pentru eforturile Ucrainei și ale Republicii Moldova de a progresa în ceea ce privește reformele și de a îndeplini criteriile necesare pentru a lansa negocierile de aderare la UE până la sfârșitul președinției belgiene a Consiliului și pentru a deschide apoi grupul de negociere „fundamentală” cu ambele țări”, se mai spune în declarație.

La începutul lunii aprilie, ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a purtat discuții la Berlin cu șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, despre sprijinul oferit Republicii Moldova de trioul de la Weimar în contextul războiului din Ucraina.

Formatul de la Weimar a fost lansat în 1991 de miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Poloniei, având ca obiectiv un viitor european comun.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atacul a avariat infrastructura de transport și serviciile comunale, ca și o tipografie, provocând un incendiu.

Guvernatorul Oleh Sîniehubov a spus că rușii au lovit orașul cu cel puțin zece rachete. Au fost atacate de asemenea localitățile Zolociv și Liubotîn, din regiunea Harkov. În fiecare din cele două orașe au fost rănite cel puțin două persoane.

Poliția regională de la Harkov a spus că forțele rusești au folosit o bombă ghidată în atacul de la Zolociv, avariind o locuință privată și infrastructura civilă.

Rusia și-a întețit atacurile asupra regiunii de nord-est a Ucrainei în această primăvară, țintind mai ales infrastructura energetică și de transport cu bombe ghidate, rachete și drone.

• Te-ar putea interesa și: Norvegia nu mai primește turiști ruși, din solidaritate cu ucrainenii

Tot joi, guvernatorul Oleh Sîniehubov a spus că din regiunea Harkov au fost evacuați peste 10.900 de locuitori.

Alte evoluții din războiul din Ucraina:

• Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că speră că se vor face progrese în efortul de a folosi avuțiile rusești înghețate din Occident pentru a finanța înarmarea Ucrainei. Chestiunea urmează să fie discutată la un apropiat summit al celor mai industrializate puteri globale, din grupul G7;
• Rusia a calificat drept „discriminatorie” decizia Norvegiei de a nu mai primi turiști ruși ca răspuns la continuarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Norvegia a anunțat că de la 29 mai rușii vor putea fi întorși de la graniță chiar dacă au vize în regulă, cu anumite excepții umanitare;
• Suedia, țară recent intrată în NATO, a anunțat joi că va oferi Ucrainei încă 6.5 miliarde de euro ca ajutor militar, eșalonat pe durata a trei ani. „Cauza Ucrainei este cauza Suediei”, a spus la Stockholm premierul suedez Ulf Kristersson, anunțând ajutorul. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În vremuri instabile este nevoie de un curs clar și de o atitudine fermă. Nu sunt permise aproximările sau lașitatea”, se spune într-un apel comun, publicat joi și citat de Guardian.

Printre semnatari se află Raphaël Glucksmann, liderul Partidului Socialist francez la alegerile din iunie, și Frans Timmermans, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, membru de frunte în Partidul Muncii din Olanda.

Alți semnatari sunt lideri de partide de stânga din Belgia, Spania, Germania, Polonia și Italia.

„Într-o vreme când extrema dreaptă face progrese în întreaga Europă, promitem solemn să nu renunțăm la principiile noastre democratice, umaniste și unite”, se spune în apel.

Formațiunile semnatare se obligă să nu intre în alianțe la nivel național sau european cu extrema-dreaptă și să excludă din „familia social-democrată” orice partid care se va abate de la acest principiu.

Apelul vine după ce actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat să excludă o eventuală colaborare a grupării sale de centru-dreapta cu grupări aflate mai spre dreapta, inclusiv Fratelli di Italia, PiS din Polonia sau Vox din Spania.

• Te-ar putea interesa și: Cehia a descoperit o rețea rusă ce dădea bani gheață la Praga politicienilor antisistem din Germania

Sondajele de opinie sugerează că social-democrații vor încheia alegerile europene din iunie din nou pe locul al doilea. Dar partidele de extremă-dreapta și ultraconservatoare și-ar putea mări semnificativ influența în legislativul UE, terminând pe locul întâi în nouă țări, inclusiv în Austria, Franța sau Olanda și pe locul al doilea sau al treilea în alte nouă țări, printre care Germania, Spania, Portugalia și Suedia.

Semnatarii apelului stângii spun că vor rămâne vigilenți indiferent de rezultatul scrutinului european. „Vom fi acolo. Când veți ataca drepturile femeilor sau persoanelor LGBTQI+, vom fi acolo”, promit politicienii europeni de stânga, atrăgând atenția că dacă un cetățean european este atacat sau umilit „pentru cine este”, atunci toată Europa este atacată sau umilită. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Țara nordică nemembră în UE, dar membră în Spațiul Schengen, a încetat, practic, să mai emită vize de intrare pentru ruși în primăvara anului 2022, după ce Rusia a invadat pe scară largă Ucraina.

Într-un anunț plasat la 23 mai pe pagina de net a ministerului de Externe de la Oslo, se spune că începând din 29 mai poliția de frontieră va putea trimite înapoi chiar și rușii care au vize „în regulă”, emise înainte de 2022 sau emise de alte țări din Spațiul Schengen, dacă scopul călătoriei lor este turismul sau alte activități „ne-esențiale”.

„Decizia de a înăspri regulile intrării este în conformitate cu poziția Norvegiei de a se plasa de partea aliaților și partenerilor ei în reacția față de războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat ministra norvegiană a Justiției și Securității Publice, Emilie Enger Mehl (Partidul de Centru).

În comunicat se spune că vor fi garantate excepții, de pildă pentru vizite la rude de gradul I cu reședința în Norvegia sau pentru cetățenii ruși care muncesc sau studiază în alte țări Schengen.

Țările din UE și Schengen au înăsprit în grade diferite politica acordării de vize cetățenilor ruși după invazia pe scară largă rusească din Ucraina, în 2022.

• Te-ar putea interesa și: Țările europene înăspresc regimul frontierelor

Unele țări ca Cehia sau statele baltice au oprit imediat eliberarea de vize Schengen pentru ruși, iar în unele cazuri restricțiile i-au vizat și pe cetățenii R. Belarus, care sprijină invazia rusă din Ucraina.

Norvegia, membră NATO și vecină cu Rusia în nordul extrem al Europei, se numără printre țările care sprijină cel mai mult Ucraina invadată de ruși, pe plan politic, umanitar și militar. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Oficialul britanic a făcut dezvăluirea la o conferință ținută la Londra, spunând că se bazează pe datele serviciilor de informații britanice și americane.

„Astăzi pot revela că avem dovezi că Rusia și China colaborează la echipamente de folosit în Ucraina”, a spus Shapps.

El a precizat că s-a hotărât să facă publică implicarea chineză împotriva Ucrainei ca să convingă guvernele occidentale care mai stau pe gânduri să trimită de urgență asistență militară țării invadate pe scară largă de Rusia.

DPA notează că declarația vine după ce președintele rus Vladimir Putin a vizitat China la începutul lunii mai, ridicând în slăvi starea relațiilor bilaterale.

Și mai recent, Julianne Smith, ambasadoarea SUA la NATO, a spus că China continuă să vândă rușilor tehnologie de drone și ingrediente pentru praf de pușcă, printre altele.

• Te-ar putea interesa și: Baerbock: Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană

Între timp, Rusia a anunțat miercuri o nouă victorie pe frontul din estul Ucrainei, recucerind Klișciivka, unul din cele câteva sate pe care Kievul le controla din nou după contraofensiva sa din 2023.

Klișciivka, recucerită de ucraineni în septembrie, se află în regiunea Donețk, unde armata ucraineană s-a găsit în ultimele două săptămâni sub presiune sporită, pe fondul ofensivei rusești de la Harkov.

AFP scrie că satul este aproape la marginea de sud a orașului distrus Bahmut, controlat acum de ruși, și avea 500 de locuitori înaintea războiului.

Ucraina nu a comentat de îndată anunțul rusesc, dar președintele Volodimir Zelensky a recunoscut în adresarea sa video de marți că situația de pe linia frontului este „extrem de dificilă”. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fiecare stat va calcula și va achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională, precizează Casa Națională de Asigurări Sociale.

Cetățenii moldoveni vor putea solicita de la autoritățile spaniole pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii şi indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, precum și pensii de urmaș.

De aceleași drepturi vor beneficia și cetățenii Spaniei care muncesc sau au muncit în Republica Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Moldovenii stabiliți în Spania își vor putea converti permisele de conducere auto

Solicitanții de pensii și alte prestații sociale prevăzute de noul acord vor putea să depună o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale din Chișinău sau la instituția competentă din Spania.

Acordul în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Spania a fost semnat la Madrid pe 21 iulie 2022.

În prezent, CNAS aplică prevederile a 16 acorduri în domeniul securității sociale semnate cu următoarele state: România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia, Belarus, Elenă și Italia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a semnat marți, la Bruxelles, un acord cu Uniunea Europeană pentru participarea Republicii Moldova la componenta privind ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a Fondului social european (FSE+).

Acordul ar avea menirea să crească oportunitățile de angajare și promovarea inovării sociale în Republica Moldova.

„Este un pas extrem de important pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru continuarea reformelor începute, în special în domeniul ocupării forței de muncă și inspecția muncii”, a declarat ministrul Alexei Buzu, citat de serviciul său de presă.

Fondul social european își propune să sprijine asigurarea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, a unei protecții sociale echitabile și a unei forțe de muncă calificate și reziliente, pregătite pentru piața muncii din viitor, precum și a unor societăți favorabile incluziunii și bazate pe coeziune, ce urmăresc să eradicheze sărăcia și să pună în aplicare principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale, potrivit sursei citate.

• Te-ar putea interesa și: Ce prevede parteneriatul de securitate cu UE semnat astăzi de R. Moldova

Totodată, acordul ar permite Republicii Moldova să participe la diverse inițiative și proiecte europene, menite să sprijine reformele în domeniul muncii și protecției sociale.

Cu ocazia semnării acordului cu UE, autoritățile de la Chișinău și-au reafirmat angajamentul de a promova incluziunea socială, de a îmbunătăți condițiile de muncă și de a crea oportunități egale pentru toți cetățenii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În toamna trecută, parlamentarul de 57 de ani a intrat în comă din cauza sepsisului (o formă agravată a septicemiei), iar doctorii au fost nevoiți să-i amputeze mâinile și picioarele.

„De obicei nu permitem aplauzele”, a spus miercuri spicherul Lindsay Hoyle, în vreme ce soția și fetița de patru ani a lui Mackinlay priveau de la galerie întoarcerea lui la serviciu. „Dar asta este o excepție”.

Mackinlay a spus că vrea să fie cunoscut de acum ca „parlamentarul bionic” și că va face campanie pentru depistarea timpurie a simptomelor septicemiei și sepsisului. El a mai promis să facă eforturi să convingă sistemul național de sănătate NHS, care l-a tratat, salvându-i viața, să ofere tratament și proteze încă și mai bune oamenilor care și-au pierdut mai mult de un membru.

Associated Press relatează că parlamentarul a povestit într-o serie de interviuri cum a fost dus la spital pe 28 septembrie după ce i s-a făcut rău. La spital, a spus el, s-a colorat în „albastru aprins” odată ce sepsisul a blocat circulația sângelui înspre membrele sale.

Atunci, doctorii i-au spus soției lui Mackinlay că șansele lui de supraviețuire sunt de 5%. La 1 decembrie i-au fost amputate mâinile și picioarele. „Am avut noroc că mi-au salvat destul deasupra coatelor și genunchilor”, a spus parlamentarul.

Mackinlay, care reprezintă în parlament, din 2015, un district din sudul Angliei, spune că vrea să candideze din nou, anul acesta.

„Oamenii habar n-au cât de vesel pot să fiu”, a declarat el în Daily Telegraph. „Nu prea am avut motive de bucurie în ultima vreme, dar asta este firea mea. Dar, pe de altă parte, când nu poți face mare lucru într-o anume chestiune, nu are rost să te consumi prea tare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„În special, văd interes din partea companiilor din România, care sunt fie companii românești, fie companii cu capital din Uniunea Europeană, dar care se uită acum cu mai mult interes să treacă Prutul şi să-şi extindă operațiunile în Republica Moldova”, a spus Anca Dragu.

Guvernatoarea a declarat că BNM urmărește să îmbunătățească rating-ul de țară și să extindă agențiile de rating care evaluează riscul în cazul Moldovei, ceea ce ar atrage mai mulți investitori. „Desigur, un rating mare atrage și nevoia unor randamente mai ridicate, pentru că vorbim de apetitul pentru risc pe care investitorii îl au”, a menționat Anca Dragu, la conferința „Piaţa financiar-bancară”, citată de Agerpres.

Inflația la nivel scăzut și o rată a dobânzii de politică monetară de 3,6% - sunt elemente care „dau încredere” şi „perspective bune” unor investiții în Republica Moldova, a spus guvernatoarea.

„Economia Moldovei în acest moment arată bine, aș putea spune. Indicatorii macroeconomici sunt pe o traiectorie pozitivă. M-aș referi în primul rând la rata inflației, variabilă care este mai mult în curtea BNM. Avem rata inflației de 3,51% pentru luna aprilie, ceea ce ne-a permis să reducem rata de politică monetară până la 3,6%”, a menționat Anca Dragu.

Ea a relevat că BNM a redus şi rezervele minime obligatorii, iar pe piață există acum, pe termen scurt, lichidități în exces. „Tocmai de aceea, ne uităm la posibilități de a extinde maturitățile şi de a forma o curbă a randamentelor care să ne ajute în toate procesele de finanțare, atât pe plan intern, cât şi pentru finanțările care vin din exterior şi pentru investitorii străini”, a adăugat guvernatoarea BNM.

Vorbind despre sectoarele în care există oportunități de investiții, Anca Dragu a menționat, în primul rând, domeniul IT.

„Cadrul macroeconomic este unul prietenos cu investițiile, iar zone multe din economie sunt extrem de prietenoase cu investitorii - şi m-aş referi aici la zona de IT. (...) Deci, posibilități de investiții sunt în multe domenii: IT, servicii şi producție, bineînțeles, iar cadrul macroeconomic şi politicile generale ale statului sunt foarte pro-investiții şi susţin mediul privat”, a adăugat guvernatoarea Anca Dragu.

La aceeași conferință, organizată de Ziarul Bursa, reprezentanți ai ministerului român de finanțe au declarat că oferă suport colegilor din Republica Moldova în ceea ce priveşte emisiunea de obligațiuni pentru persoane fizice, un proces care devine din ce în ce mai important pentru cele două țări.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor de la București, Alin Marius Andrieş, a spus că, în perioada următoare, va fi creată infrastructura care să permită achiziția online a obligațiunilor de către românii din diaspora, iar de acest cadru ar fi „foarte interesați” şi reprezentanți din Republica Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Magistrații au decis marți să-i aplice bărbatului o pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității de 150 de ore, întrucât cauza penală a fost examinată prin prisma acordului de recunoaștere a vinovăției, semnat de inculpat.

Totodată, judecătorii au inclus în termenul pedepsei perioadele de aflare a acestuia în stare de reținere, arest preventiv și arest la domiciliu, din perioada 17 martie – 6 mai, adică 50 zile, calculându-se o zi de arest preventiv pentru 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Astfel, magistrații au considerat că pedeapsa aplicată sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore a fost deja executată.

Sentința este definitivă, dar poate fi atacată în decurs de 15 zile.

Anterior, autoritățile ruse au cerut Chișinăului să aplice pedepse severe atacatorului.

Pe 17 martie, un bărbat a aruncat două cocktailuri Molotov peste gardul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, perturbând pentru scurt timp procesul votării în timpul alegerilor prezidențiale ruse. Europa Liberă a filmat incidentul.

Poliția l-a reținut imediat după incident, spunând că suspectul are cetățenie dublă moldoveană și rusă. Potrivit autorităților, bărbatul și-a motivat gestul prin „unele nemulțumiri care le are în raport cu acțiunile autorităților ruse”.

Secția de votare de la Ambasada Federației Ruse la Chișinău a fost singura deschisă cu acordul autorităților moldovene, dar Rusia a mai deschis șase secții de votare în regiunea transnistreană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agențiile de presă rusești și internaționale au relatat miercuri că ministerul rus al Apărării a propus o revizuire a granițelor apelor teritoriale rusești în Marea Baltică, potrivit unui proiect de decret guvernamental.

Decretul rusesc citat de Reuters, datat 21 mai, prevedea ajustarea granițelor în jurul insulelor rusești din partea estică a Golfului Finlandei și al Kaliningradului.

„Trecerea frontierei de stat a Federației Ruse pe mare se va modifica”, se spunea într-un sumar al decretului.

Din text nu reieșea limpede de ce trebuie modificate granițele, nici cum anume vor arăta ele și dacă s-a ținut vreo consultare prealabilă cu țările din jurul Mării Baltice, care sunt toate membre în NATO.

Ministra de Externe a Finlandei, Elina Valtonen, a reacționat spunând că Rusia ar trebui să se supună Convenției ONU privind Legea Mărilor.

Lituania a spus că anunțul rusesc este o ilustrare a „războiului hibrid” pe care îl poartă Moscova împotriva lumii democratice și mai ales a vecinelor sale.

• Te-ar putea interesa și: MAI: Finnair suspendă zborurile spre Tartu, Estonia, din cauza bruiajului GPS rusesc

Dar după puțin timp, agențiile de știri rusești au venit cu o nouă relatare pe aceeași temă, citând o sursă din Apărarea rusă cu declarația că nu există vreun plan de retrasare a frontierelor rusești din Marea Baltică.

Confuzia stârnită de relatările contradictorii ilustrează relațiile extrem de tensionate ale Rusiei cu vecinele sale europene.

Incidentul vine la numai o zi după ce Finlanda a cerut ajutorul Uniunii Europene, a cărei membră este, pentru contracararea fluxului de migranți din țări ca Siria sau Somalia pe care Moscova i-ar „împinge” spre granița ruso-finlandeză.

Rusia neagă că ar face asta.

Anterior, mai multe țări de la Marea Baltică s-au plâns că în spațiile lor aeriene s-au semnalat bruiaje ale sistemului de navigație GPS. Țările baltice au dat vina direct pe Rusia, acuzând-o că pune în pericol siguranța aviației civile. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful diplomației moldovene va purta discuții cu ministrul român de externe, Luminița Odobescu, și va participa la un forum dedicat securității de la Marea Neagră - Black Sea and Balkans Security Forum.

În cadrul panelului de discuții „Importanța strategică a Mării Negre. De ce avem nevoie de o Marea Neagră liberă și deschisă?”, ministrul Popșoi se va referi la importanța strategică și economică a regiunii Mării Negre, precizează un comunicat al ministerului de Externe.

• Te-ar putea interesa și: Ministrul de Externe moldovean la Washington: R. Moldova este gata să se implice în reconstrucția Ucrainei

Temele principale ale ediției din acest an ale forumului sunt războiul din Ucraina și impactul acestuia asupra securității în regiunea Mării Negre; integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova și susținerea acestui proces în actualul context european. Pe agendă se mai află chestiuni legate de securitatea energetică și alimentară în regiunea Mării Negre.

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, s-a aflat ultima dată la București în luna februarie, la scurt timp după numirea în această funcție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Oslo, premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a spus că, recunoscând Palestina la 28 mai, țara sa vrea să dea un impuls nou „forțelor moderate” din Orientul Mijlociu, care „au pierdut teren” în conflictul „brutal și prelungit” din Gaza.

Spania și Irlanda au venit aproape în același timp cu anunțuri similare.

Alte țări europene care se pregătesc să recunoască statul palestinian sunt Belgia, Slovenia și Malta.

Din 1988, statalitatea palestiniană a fost recunoscută de 139 din cele 193 de țări membre în ONU.

• Te-ar putea interesa și: Poliția germană pune capăt unui protest pro-palestinian. Demonstrațiile se extind în Europa

În Europa, statul palestinian este recunoscut mai ales de țările din est, care au moștenit această relație de la fostele lor regimuri comuniste, în general pro-palestiniene și ostile față de Israel.

Moldova și țările baltice sunt singurele foste republici sovietice care nu recunosc statul palestinian.

Actuala guvernare israeliană, de dreapta, condamnă orice nouă recunoaștere a statului palestinian, văzând-o ca pe o formă de sprijin pentru mișcarea Hamas, considerată teroristă inclusiv de UE.

Ministrul israelian de Externe Israel Katz a anunțat miercuri rechemarea ambasadorilor țării sale în Norvegia și Irlanda, spunând că mesajul lor către Hamas ar fi că „merită să fii terorist”.

Anunțurile celor trei țări europene au fost salutate în schimb de Organizația pentru Eliberarea Palestinei și gruparea rivală ei, Hamas. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zborul Londra-Singapore a fost deviat spre aeroportul din Bangkok, unde răniții au primit îngrijiri medicale.

Autorități citate de Associated Press au spus că bărbatul ar fi putut deceda din cauza unui atac de cord, dar informația nu a fost confirmată.

Avionul de tip Boeing 777-300ER, plecat de la Heathrow, avea la bord 211 pasageri și 19 membri ai echipajului.

Un pasager citat de Reuters a spus că avionul a început să se ridice cu partea din față, după care a părut să cadă brusc, iar mulți pasageri s-au izbit cu capetele de locurile pentru bagaje. Cel mai rău s-au rănit cei care nu erau legați cu centura de siguranță, și cei aflați în spații comune, a mai spus martorul ocular.

La Bangkok, după aterizare, în avion au intrat echipe medicale despre care același pasager a spus că au părut surprinse de amploarea impactului.

Datele site-ului FlightRadar24, analizate de AP, arată zborul SG321 mai întâi la o altitudine de croazieră de 11.300 m, apoi căzând la 9.400 m, în numai trei minute. Aeronava a rămas apoi la 9.400 de metri, aterizând la Bangkok la mai puțin de o jumătate de oră după incident. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorul CPI Karim Khan a cerut deocamdată emiterea unor mandate pe numele liderilor israelieni și ai mișcării Hamas, considerată teroristă inclusiv în SUA și UE, dar nu este sigur că judecătorii instanței internaționale vor decide să le emită.

Procurorul îi acuză pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe ministrul Apărării Yoav Gallant de crime de război, prin atacarea și înfometarea deliberată a civililor din Gaza, de la începerea războiului cu Hamas, în toamna trecută.

Liderii Hamas sunt acuzați la rândul lor că au ordonat uciderea, violarea și răpirea civililor, la 7 octombrie.

Israelul, secondat de principalul său aliat, SUA, a condamnat inițiativa procurorului Khan, calificând-o drept o încercare de amestec în campania sa militară împotriva terorismului.

Demersul procurorului a fost apreciat pozitiv doar de câteva țări occidentale, ca Belgia sau Franța.

• Te-ar putea interesa și: Procurorul șef CPI vrea mandate de arestare pentru Netanyahu și liderii Hamas

Teoretic, țările care recunosc CPI ar fi datoare să-i aresteze pe Netanyahu, Gallant sau pe liderii Hamas, odată ce intră pe teritoriul lor.

Întrebat marți dacă liderii israelieni vor evita călătoriile, în eventualitatea emiterii mandatelor, un purtător de cuvânt al guvernului din Israel a spus: „Haideți să nu anticipăm”.

Un expert în CPI contactat de Europa Liberă, profesorul David Bosco de la Universitatea Bloomington, a declarat că vede șanse mai mari ca judecătorii să aprobe eliberarea de mandate pentru liderii Hamas, ale căror acțiuni sunt mai ușor de încadrat penal.

El a mai anticipat că vor fi presiuni politice asupra instanței inclusiv pentru că demersul lui Khan ar putea influența negativ șansele ajungerii la armistițiu în Gaza.

În urmă cu un an, CPI a emis mandate pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al unei funcționare ruse de rang înalt, în legătură cu deportarea și adoptarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Măsura aprobată marți de Consiliul European este puternic sprijinită de Ucraina. Rusia a condamnat-o încă atunci când s-a aflat în fază de ipoteză, numind-o „furt” și avertizând cu represalii.

Planul prevede ca 90% din profiturile confiscate să fie vărsate într-un fond de ajutorare militară a Ucrainei, iar restul de 10% să fie date Ucrainei pentru alte proiecte, inclusiv de reconstrucție.

Europenii speră ca avuțiile rusești înghețate în 2022 să genereze 15 până la 20 de miliarde de euro până în 2027, cu un profit de 3 miliarde deja anul acesta, din care un miliard să ajungă la Kiev în iulie.

• Te-ar putea interesa și: Josep Borrell propune UE să utilizeze veniturile generate de activele rusești înghețate pentru a cumpăra arme Ucrainei

Între timp, cum relatează AFP, Statele Unite și Marea Britanie propun un plan similar, mult mai ambițios, în cadrul G7 – grupul celor mai dezvoltate țări din lume.

Planul anglo-american prevede un credit G7 de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu viitoare profituri din avuțiile rusești înghețate în lume.

Dacă va fi aprobat, poate luna viitoare, la un summit G7, scrie AFP, acest plan va fi mai profitabil decât al europenilor.

Măsurile vin pe fondul răspândirii temerilor că Ucraina ar putea fi copleșită de o nouă ofensivă rusească, în vreme ce ajutoarele militare promise de guvernele occidentale întârzie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La ședința CSP din 21 mai, membra consiliului, Aliona Nesterov, a prezentat demersul comisiei de evaluare a procurorilor. Ea a explicat că vor fi verificați toți procurorii anticorupție, inclusiv cei delegați acolo din alte procuraturi între 1 ianuarie 2017 și 22 august 2023.

„Consiliul este obligat în termen de cinci zile să trimită comisiei lista procurorilor care urmează să fie evaluați”, a spus Nesterov, precizând că Procuratura Generală deja a întocmit această listă.

Membrii CSP au admis demersul comisiei vetting.

Conform legii, cei care nu vor să fie evaluați își pot da demisia în decurs de 20 de zile după ce au primit notificarea comisiei despre începutul evaluării.

Scrisoarea Veronicăi Dragalin și demisia Tatianei Răducanu

Pe 14 mai, în presă a apărut o scrisoare a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care scria că o membră a două comisii de evaluare a procurorilor și judecătorilor, Tatiana Răducanu, ar fi avut legături cu oamenii de afaceri controversați Veaceslav Platon și Ilan Șor și că există un proces penal pe acest caz.

Răducanu a negat informația, dar și-a dat demisia din comisiile vetting și pre-vetting la câteva ore după publicarea scrisorii. Parlamentul i-a acceptat demisiile pe 16 mai.

Spicherul Igor Grosu a spus Europei Libere că nu crede întâmplător momentul apariției scrisorii. „Noi cunoaștem nervozitatea, tensiunea unora (...) care au mari probleme să-și justifice averile”, a spus Grosu.

La rândul său, Procuratura Anticorupție a spus, într-un comunicat, că „nu are scopul să discrediteze procedura de pre-vetting și vetting”.

Anterior, Veronica Dragalin declarase că este sceptică față de evaluarea procurorilor.

• Te-ar putea interesa și: Veronica Dragalin, sceptică în privința vetting-ului procurorilor: „Fiecare dintre noi va avea opțiunea să-și dea demisia”

La începutul lunii mai, ea a spus la o emisiune televizată că a primit deja cereri de demisie de la câțiva procurori care nu vor să treacă prin vetting, însă i-a convins să rămână.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Situația din Ucraina s-a înrăutățit din nou, odată cu atacurile aeriene masive rusești asupra infrastructurii civile și cu ofensiva rusească brutală din regiunea Harkovului”, a spus Baerbock marți, în cea de a opta vizită pe care o face la Kiev de la invazia rusească pe scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022.

„Sprijinul nostru se bazează pe convingerea că Ucraina va câștiga acest război”, a mai spus șefa diplomației germane.

AFP amintește că săptămâna trecută președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că ofensiva lansată luna aceasta de Rusia ar putea fi doar un „prim val” și că rușii ar urmări să cucerească orașul Harkov.

El a cerut repetat Occidentului să dea Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană – cel puțin șapte, dintre care două să fie amplasate tocmai la Harkov.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski, la Harkov: Situația este foarte dificilă, dar „în general sub control”

Associated Press notează că Germania a promis recent să dea Ucrainei încă o baterie Patriot, a treia, dar oficialii de la Kiev spun că tot nu este destul.

În vizita ei de marți de la Kiev, ministra germană Annalena Baerbock a mai spus că președintele rus, Vladimir Putin speră, probabil, că Ucraina și aliații ei își vor pierde la un moment-dat avântul, dar se înșeală. „Noi suntem rezistenți”, a asigurat ea.

Înaintea sosirii lui Baerbock la Kiev, forțele aeriene ucrainene au spus că au interceptat 28 din cele 29 de drone de atac de fabricație iraniană lansate de Rusia peste noapte, mai ales în zonele de sud și de est ale țării.

Autoritățile orașului Harkov au spus că un bărbat de 53 de ani a fost rănit de o rachetă rusească lansată asupra infrastructurii de transport.

AP scrie că ministra Annalena Baerbock urma să viziteze chiar Harkovul, marți, dar plecarea într-acolo a fost anulată din motive de securitate. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

AFP a relatat că participanții purtau portrete ale fostului șef de stat și steaguri naționale când au plecat în marș dintr-o piață centrală a Tabrizului – orașul din nord-estul Iranului spre care se îndrepta președintele în vârstă de 63 de ani când elicopterul s-a prăbușit.

Și-a pierdut viața de asemenea ministrul de Externe, Hossein Amir-Abdollahian, membri ai administrației locale din provincia Azerbaidjanul de Est și ai echipei de pază prezidențiale.

Armata iraniană a pornit o anchetă pentru a stabili cauza prăbușirii elicopterului, ale cărui resturi au fost găsite într-o zonă muntoasă.

Liderul suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, a declarat cinci zile de doliu național și l-a numit ca președinte interimar pe vicepreședintele Mohammad Mokhber, de 68 de ani.

Presa de stat din Iran a anunțat că alegerile prezidențiale vor avea loc la 28 iunie.

• Te-ar putea interesa și: Ebrahim Raisi ar fi putut fi următorul lider suprem al Iranului

După procesiunea solemnă de marți, trupul lui Raisi va fi dus în provincia Khorasan de Sud joi dimineață, iar apoi în orașul lui natal Mashhad, unde va fi înmormântat joi seară.

O ceremonie funerară cu mii de participanți în onoarea președintelui ultraconservator a fost organizată marți și într-una din piețele centrale ale capitalei Teheran - ca și în mai toate localitățile importante ale țării.

Agențiile de presă notează că la toate adunările, steagul palestinian a fost arborat alături de cel iranian. Iranul este dușmanul declarat al Israelului, pe care vrea să-l distrugă, și sprijină mișcările radicale palestiniene. Milițiile Hamas, angajate de mai multe luni în războiul din Gaza cu Israelul, au fost printre primele care au trimis condoleanțe după moartea lui Raisi. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autorii sesizării consideră că, prin legea adoptată de majoritatea parlamentară în aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai, guvernarea PAS mai încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Legea spune că, la alegerile prezidențiale și la referendumul despre aderarea la UE, din 20 octombrie, vor putea vota prin poștă, în premieră, cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Autoritățile spun că vor să aplice inițial votul prin poștă pentru moldoveni din țări unde distanțele până la secțiile de votare sunt mari, dar că vor extinde ulterior procedura și pentru alte țări.

• Te-ar putea interesa și: Legea votului prin corespondență, contestată la Curtea Constituțională

Anunțând contestația la Curtea Constituțională, președintele fracțiunii BCS, Vlad Batrîncea, a spus însă că votul prin corespondență în forma actuală poate avantaja puterea, pentru că se aplică acolo unde președinta Maia Sandu a obținut scoruri mari la alegerile din 2020, dar nu și în Rusia, unde a învins, în 2020, Igor Dodon.

Președinta Maia Sandu a spus recent, într-un interviu pentru jurnalistul rus, Yuri Dudi, că țările au fost selectate de către parlament conform „unor criterii clare” și a sugerat că nu are încredere că poșta din Rusia poate asigura că alegerile vor fi corecte.

Legea votului prin corespondență a mai fost contestată la Curtea Constituțională, cu aceleași critici, de aliații din parlament ai oligarhului fugar, Ilan Șor, reuniți într-o mișcare nouă, „Pobeda”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 20 mai, comisia parlamentară pentru politică externă și integrare europeană și-a dat avizul consultativ prin care sprijină ideea de aderare la ISA. Autoritățile spun că aderarea „va facilita atragerea investițiilor în producția de energie din resurse regenerabile și va contribui la promovarea tehnologiilor inovatoare de producere a energiei solare”.

Țările membre ISA își propun ca, până în 2030, să mobilizeze 1000 de miliarde de dolari ca investiții în soluții de energie solară, inclusiv pentru activități de inovare, cercetare și dezvoltare.

• Te-ar putea interesa și: 30% din electricitatea produsă în lume a ajuns să fie din surse regenerabile

Guvernul de la Chișinău vrea să crească până la 30% din consum ponderea energiei regenerabile până în 2025, față de 10% în prezent, energia solară fiind una dintre aceste surse alături de cea eoliană, hidroelectrică și altele.

ISA a fost creată la inițiativa Franței și Indiei, în anul 2015, având inițial 16 țări-membre. Începând cu anul 2020, organizația și-a deschis ușile pentru toate statele membre ale ONU. În prezent, ISA are 98 de membri cu drepturi depline.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vicepreședintele PAS, Radu Marian, a scris într-o postare pe rețelele de socializare luni că participanții la întâlnire ar „lupta cu propria țară”.

O fotografie publicată duminică de fosta jurnalistă Natalia Morari o înfățișează pe aceasta și alți politicieni, între care se mai aflau Ion Chicu, Vlad Filat, Tudor Ulianovschi și reprezentanți ai primarului capitalei, Ion Ceban, la o întâlnire la care participanții spun că discutat o strategie comună pentru alegeri. Morari se află într-o relație cu Veaceslav Platon, om de afaceri fugar căutat pentru presupuse crime financiare.

Fostul președinte Igor Dodon a spus și el într-un video online că participanții și-au propus fie să găsească un candidat comun la prezidențiale, fie să nu se atace reciproc înainte de primul tur de scrutin și să se unească în jurul unui singur contra-candidat al Maiei Sandu în turul doi, dacă acesta va avea loc.

• Te-ar mai putea interesa și: Ce se știe despre candidați, cu jumătate de an înainte de prezidențiale

Radu Marian, primul reprezentant al guvernării care a comentat public întâlnirea, a descris-o drept „o adunare a corupților și trădătorilor”. Cei vizați nu au răspuns imediat.

Dodon se confruntă cu mai multe anchete de corupție, despre care spune că sunt motivate politic, iar un alt participant la întrevedere, fostul premier Vlad Filat, a fost condamnat într-un proces de corupție și și-a ispășit pedeapsa cu închisoarea.

Guvernarea a folosit un limbaj la fel de aspru contra altei formațiuni a opoziției pro-ruse, „Pobeda”, înființate la Moscova la sfârșitul lunii aprilie de oligarhul fugar, Ilan Șor, care se ascunde în străinătate pentru a evita o pedeapsă de 15 ani de detenție la care a fost condamnat pentru rolul său în „furtul miliardului”, în 2014.

Schimbul de replici are loc la câteva zile după ce majoritatea parlamentară a stabilit pentru 20 octombrie data alegerilor prezidențiale, care vor avea loc concomitent cu un referendum despre aderarea Republicii Moldova la UE. Președinta Maia Sandu a spus că va cere alegătorilor un nou mandat și sprijin pentru integrarea europeană.

A mai anunțat că va avea un candidat comun la prezidențiale cel puțin încă un bloc al opoziției pro-europene, blocul „Împreună”, dar și Partidul Social Democrat European condus de Ion Sula.

(Editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Procurorul Karim Khan a spus că printre acuzațiile împotriva liderilor israelieni se numără „înfometarea civililor ca metodă de a purta război” și „lansarea intenționată de atacuri împotriva unei populații civile”.

De partea israeliană este vizat și ministrul Apărării, Yoav Gallant. Dintre liderii Hamas, sunt vizați Yehya al-Sinwar, liderul din Gaza al organizației, Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, șeful aripii militare a grupării, și Ismail Haniyeh, șeful biroului politic.

La 7 octombrie, Hamas a ucis într-un raid fără precedent 1.200 de israelieni, luând 250 de ostatici. De atunci, Israelul bombardează Gaza, omorând - potrivit celor mai recente date palestiniene - peste 35.500 de oameni.

Acuzațiile procurorului CPI adresa Hamas sunt: omorul, violul, luarea de ostatici, tortura și alte acte inumane. Hamas a respins luni acuzațiile și în general demersul CPI spunând că el pune semnul egalității între victimele palestiniene și „călăul” Israel.

Israelul, care nu recunoaște CPI, a respins și el de îndată acuzațiile procurorului șef Khan, spunând că ele însele ar fi „crime împotriva umanității”.

• Te-ar putea interesa și:Autoritățile ruse l-au dat în urmărire pe procurorul care a emis mandatul de arestare pe numele lui Putin

DPA amintește că în aprilie premierul Netanyahu a numit perspectiva emiterii unui mandat CPI pe numele său drept „un delict fără precedent, antisemit, bazat pe ură”, și a invocat dreptul Israelului de a se apăra în Gaza.

Persoanele pe numele cărora s-au emis mandate de arestare CPI ar trebui să fie arestate odată ce sunt depistate pe teritoriile țărilor semnatare ale tratatului de înființare a instanței internaționale.

În urmă cu un an, CPI a emis mandate pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al unei funcționare ruse de rang înalt, în legătură cu deportarea și adoptarea forțată a copiilor ucraineni în Rusia. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Înalta Curte a Marii Britanii a spus luni că asigurările primite de la SUA în cazul lui Assange sunt nesatisfăcătoare și că el va fi audiat pe larg, în apel.

În martie, Înalta Curte i-a dat provizoriu lui Assange permisiunea de a face apel în trei chestiuni. Tot atunci, Statelor Unite li s-a solicitat să aducă dovezi satisfăcătoare că nu vor cere pedeapsa cu moartea și că îi vor da lui Assange dreptul de a-și construi apărarea pe dreptul la liberă exprimare garantat de Primul Amendament al Constituției SUA.

Luni, într-un verdict succint, doi judecători londonezi de rang înalt au spus că asigurările primite din SUA nu sunt suficiente și vor permite, de aceea, ca apelul lui Assange să meargă înainte.

Numeroși suporteri ai lui Assange au așteptat decizia curții în fața clădirii, purtând pancarte de sprijin.

Australianul de 52 de ani se confruntă în SUA cu 17 acuzări de spionaj și una de utilizare frauduloasă a computerului în legătură cu publicarea în urmă cu 15 ani a unor informații secrete referitoare la politica externă americană.

Washingtonul susține că Assange a pus astfel în pericol vieți de americani, dar suporterii lui spun că nu a făcut decât să informeze publicul, în calitate de jurnalist și expert în tehnologie informațională.

Assange se află de cinci ani într-o închisoare britanică cu grad înalt de securitate, după ce s-a refugiat vreme de șapte ani în ambasada Ecuadorului de la Londra.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te