Președintele Partidului Popular European, formațiune de centru-dreapta cu cea mai largă reprezentare în Parlamentul European, l-a criticat aspru pe premierul de dreapta al Ungariei, Viktor Orban, spunând că viziunea „democrației neliberale” promovată de acesta duce, în realitate, la crearea unei „democrații degenerate”.
Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European, a vorbit într-un interviu pentru Europa Liberă, în care a mai lăudat mișcarea pașnică de protest din Republica Belarus, despre care a spus că se află „foarte aproape” de alungarea lui Alexandr Lukașenka de la putere.
Originar din Polonia, Tusk a spus cu regret că observă și în țara sa natală tendințe asemănătoare cu cele din Ungaria, unde premierul naționalist Orban încearcă să construiască o „nouă ideologie”. „În cuvinte simple, democrația nu este democrație fără supremația legii și libertatea cuvântului”, a spus Tusk.
Din luna mai 2019, partidul Fidesz al lui Orban este parțial suspendat din calitatea sa de membru al Partidului Popular European, din cauza încălcării statului de drept în Ungaria și atacurilor împotriva Comisiei Europene. În septembrie, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a iritat Budapesta cu afirmația făcută în presa germană că Orban ar construi în Ungaria o „democrație bolnavă”. Premierul ungur, care s-a certat până acum cu mai mulți lideri europeni, i-a cerut, fără succes, demisia. O procedură contra Ungariei lansată de Comisia Europeană pentru a investiga dacă țara subminează valorile democratice și legile europene este în curs de desfășurare.
În interviu pentru Europa Liberă, Tusk și-a mai exprimat încrederea că opoziția pașnică din Republica Belarus va câștiga lupta cu Alexandr Lukașenka. Opoziția protestează de două luni și jumătate față de victoria revendicată de Lukașenka la alegerile prezidențiale controversate din 9 august, avertizându-l cu proteste și mai intense după 25 octombrie.
„Aproape toți liderii cu care m-am întâlnit în ultimele câteva luni înțeleg că Lukașenka va pierde lupta. Dacă nu această bătălie, atunci, cu siguranță, războiul împotriva propriei țări și societății civile belaruse”, a spus Tusk, care a purtat propriile bătălii contra unui regim dictatorial, în tinerețe, ca fondator al unei aripi studențești a mișcării poloneze Solidaritatea.
Fost premier la Varșovia, Tusk a mai spus că intervenția Uniunii Europene în criza din Belarus ține „nu doar de o datorie morală, ci și de un calcul politic foarte rațional”.
Un alt politician polonez, însă, Radosław Sikorski, fostul ministru de externe al guvernului Tusk, actualmente europarlamentar, este mai puțin optimist în legătură cu șansele pe termen scurt ale opoziției din Belarus de a-și atinge ținta.
Sikorski a vorbit pe 23 octombrie, la un forum găzduit de Kennan Institute, o organizație a Centrului Internațional Woodrow Wilson care se ocupă de studii în fostul spațiu sovietic. El a spus că Solidarității poloneze i-au trebuit mulți ani să reușească în lupta cu regimul comunist și această reușită a fost posibilă datorită venirii la putere în Uniunea Sovietică a lui Mihail Gorbaciov. Președintele rus Vladimir Putin însă nu va lăsa să-i alunece din mână Republica Belarus pe care ar considera-o un coridor strategic către Europa de importanță mai mare chiar decât Ucraina. După Sikorski, Putin este bucuros să aibă la conducere la Minsk un Lukașenka slăbit sau un membru și mai pro-rus al elitei belaruse.
Protestele belaruse de până acum s-au soldat cu câțiva morți, sute de răniți, peste 10 mii de arestări și cu ceea ce organizația Reporterii Fără Frontiere a descris drept acțiuni de cenzură și atacuri împotriva jurnaliștilor fără precedent, dar Lukașenka nu a plecat de la putere.
Uniunea Europeană, la fel ca Statele Unite și alte câteva țări occidentale, nu i-au recunoscut victoria în alegerile din 9 august și au impus sancțiuni unui număr de 40 de oficiali belaruși pentru represiuni împotriva protestatarilor. Pe 12 octombrie, miniștrii europeni de externe au dat undă verde unui nou pachet de sancțiuni care îl vor viza și pe Lukașenka personal.
Vorbind și el la forumul recent de la Kennan Institute, fostul ambasador american la Minsk, Kenneth Yalowitz, a spus că prin simpla aplicare a unor sancțiuni economice este foarte greu să te impui în fața unui regim autoritar. Sancțiunile americane nu au adus schimbarea în țări ca Iran sau Venezuela. Forțele de securitate belaruse rămân de partea lui Lukașenka pentru că se tem de procese populare care pot urma în caz că regimul cade, a mai spus Yalowitz. Așa încât, fostul ambasador american crede că, deși într-o stare mult mai slăbită în urma protestelor actuale, Lukașenka o să supraviețuiască.
