Președintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, a formulat un apel de constituire a unei Mișcări unioniste.
Întrunite într-o asemenea mișcare, în baza unui acord și a unor înțelegeri benevol asumate, formațiunile ce au Unirea cu România ca obiectiv programatic, dar atât de dispersate până acum, ar urma să participe, împreună, la scrutinele următoare și la toate acțiunile politice de anvergură în Republica Moldova. Mișcarea ar urma, de asemenea, să-și armonizeze acțiunile cu formațiunile centru-dreptei pro-europene. Cum vede liderul liberal realizarea practică a acestei idei, aparent imposibilă până acum?
Europa Liberă: Așadar, ați formulat, în numele formațiunii Dvs., un apel către formațiunile care se declară unioniste să se întrunească într-o mișcare, în cadrul căreia, fuzionate sau păstrându-și identitatea de partid, să acționeze împreună în vederea fructificării votului unionist și pro-european. Ideea pe care ați lansat-o, de nerealizat până acum, seamănă, dle Chirtoacă, cu povestea Oului lui Columb – o problemă aparent fără soluție, dar rezolvată simplu de tot. Ce vă face încrezător că acum va fi posibil, după ce atâta vreme nu a fost?
Dorin Chirtoacă: „Intuiția, speranța, dorința, angajamentul, sinceritatea, poate și naivitatea, buna intenție. Mă uit pe geam, dle Canțîr, și mă tem că degrabă planeta pământ își va suspenda activitatea din cauza încălzirii globale, iar noi, unioniștii, să nu găsim limbaj comun și în ceasul al 12-lea, când pe toate fronturile suntem atacați de imperiul răului, acum denumit Uniunea Euroasiatică, Rusia lui Putin ș.a.m.d., ar fi urât de tot. Am făcut un calcul matematic de la și până la și cred că am găsit formula care îi poate avantaja pe toți sau, cel puțin, nimeni nu va putea să reproșeze că ceva nu-i convine.”
Europa Liberă: Ideea sau propunerea constituirii unei Mișcări unioniste vă aparține în exclusivitate sau are la bază consultări sau chiar consimțirea unor anumite partide ce împărtășesc dezideratul Unirii?
Dorin Chirtoacă: „Despre acest lucru s-a discutat și anii trecuți, trebuie să recunoaștem. Chiar și vara trecută au fost purtate discuții, la care am participat și eu, doar că au fost o serie de condiții, chiar absurde, aș spune, puse din partea unora către alții de genul: „vin eu, dacă nu vine cutare” sau „eu nu mă așez la masă cu X”, spunea Y, de exemplu, sau „numai dacă cineva își dă demisia din funcția de președinte, atunci noi putem purta discuții”... Bariere puse mai degrabă intenționat pentru ca să nu aibă loc cu adevărat o unificare a unioniștilor.
Evident, noi ne-am dori o singură formațiune unionistă și am propus un congres al tuturor unioniștilor pe 1 decembrie, imediat după rezultatul alegerilor locale am făcut această propunere. Nu a fost să fie, am simțit că există aproximativ aceleași puncte de vedere ca și anul trecut. Și atunci am calculat o formulă mai largă care să nu creeze obstacole nimănui, să nu-i cadă nimănui coroana de pe cap, dacă are cineva, de fapt, o coroană, că nu mai are nimeni. Iar rezultatul alegerilor locale ne obligă pe noi să facem primul pas, pentru că totuși am luat acest 10 la sută pe municipiul Chișinău, care înseamnă nu doar apreciere din partea alegătorilor, dar și responsabilitate. Noi am fost votați, înseamnă că noi trebuie să găsim soluția.”
Europa Liberă: Vorbeați despre coroana de pe cap. Totuși, formațiunile acestea, dacă ne uităm la ele, nu au aceeași greutate, nu au aceeași audiență... Pentru unele ar putea fi avantajos să aibă un cuvânt egal de spus în cadrul unei mișcări largi, conduse prin rotație, pentru altele nu. Cum credeți că ar putea fi depășită această situație, pentru că cele cu pondere mai mare, probabil cu ambiții mai mari nu prea se vor avânta în această mișcare?
Dorin Chirtoacă: „Păi haideți să ne raportăm la Mișcarea de renaștere națională, pe care am avut-o acum 30 de ani. Atunci a fost o situație similară, nu a existat un lider unic al Mișcării de renaștere națională, au fost mai mulți, au fost cred că mai bine de 10 sau chiar 20 de personalități marcante din acea perioadă, care cu toții împreună formau fruntea și fața Mișcării de eliberare națională. Același lucru îl vom face și acum, pentru că scopul nu este să se manifeste fiecare și atât, scopul este să ajungem în parlament, să avem o reprezentare în parlament, să putem avea împreună cu pro-europenii 50, 50+1 la sută, 60 la sută și în parlament să putem vota Unirea exact cum s-a făcut în 1918, atunci când a votat Sfatul Țării.
Dacă există obiectivul acesta, pe lângă împărtășirea dezideratului firesc, sincer al Unirii, atunci fiecare trebuie să pună capul în mișcare și să înțeleagă că avem nevoie de o formulă politică rezultativă în acest sens. Iar ceea ce ați spus Dvs., o mișcare largă, care să permită fiecăruia să-și păstreze identitatea, să acționeze, să se manifeste ș.a.m.d., dimpotrivă îl avantajează să ajungă în parlament și, respectiv, să poată să promoveze Unirea și în parlament, nu doar din stradă.
Când ajungem în 2039-2040 să putem înfăptui Unirea în una din cele câteva forme posibile.
Deci, propunem o soluție care să însemne încheierea perioadei când lucrurile se întâmplă haotic și începerea unei perioade de 5-10 ani, cel puțin, când lucrurile se fac organizat, duc la un rezultat conform așteptărilor cetățenilor. Mai mult decât atât, în mod normal, în 10-20 de ani ar trebui să lichidăm complet consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și atunci când ajungem în 2039-2040 să putem înfăptui Unirea în una din cele câteva forme posibile, fie direct Unirea cu România, fie integrarea europeană și în cadrul Uniunii Europene Unirea cu România, fie o altă soluție care să însemne că nu mai trăim după regulile lui Hitler și ale lui Stalin.”
Europa Liberă: Să precizăm niște lucruri acum, dle Chirtoacă. Pe cine ați reușit să convingeți, pentru că din ce s-a văzut, de exemplu, Octavian Țîcu, Vlad Țurcanu, care conduc alte două formațiuni unioniste, rămân rezervați cumva față de această intenție?
Dorin Chirtoacă: „Am discutat cu dl Munteanu de la Uniunea Salvați Basarabia. Bine, în mare parte majoritatea au fost tot la noi, la Partidul Liberal. Și aici e o încercare, în primul rând, să ne regăsim cu toții, dacă nu în cadrul Partidului Liberal, atunci în cadrul unei mișcări unioniste și să ne dăm mână cu mână cei cu inima română, cum se spune. Am vorbit cu dl Deliu de la PLDM, am vorbit cu dl Costiuc de la PDA, am mai vorbit cu Vlad Bilețchi de la ODIP și discuțiile continuă. Asta am vorbit eu personal, pe lângă asta au vorbit colegii mei din Biroul politic cu celelalte formațiuni, inclusiv cu cei menționați de Dvs.
Pe lângă asta, o să le transmitem și în scris invitații să participe la înființare sau să adere la mișcare, pentru că inevitabil ea va fi creată. Înțelegeți, nu vor putea invoca niciun fel de motive pentru a refuza.”
Europa Liberă: Dar de ce n-ați început cu ei?
Dorin Chirtoacă: „Cu cine „ei”?
Europa Liberă: Cu Țîcu, Țurcanu...
Dorin Chirtoacă: „Păi am început și cu ei, am început cu toți odată, doar că nu personal am vorbit eu cu toți, pentru că e fizic imposibil, adică ne-am împărțit în cadrul biroului partidului și fiecare discută cu cineva. Deși cu dl Țîcu am avut o discuție prin intermediul unei emisiuni la TVR, dar o să discutăm și personal, nu este nicio problemă, adică așa a avut loc înțelegerea în cadrul biroului partidului cine cu cine să discute. Nu este o problemă chiar deloc din acest punct de vedere.
Important este să avem un angajament serios în ceea ce privește alegerile ...
Până la urmă, nimeni nu se dorește a fi liderul autoproclamat sau liderul permanent, sau liderul unic al unei asemenea mișcări, dimpotrivă, fiecare. Important este să avem un angajament serios în ceea ce privește indiferent alegerile parlamentare anticipate acum pe circumscripția nr. 38, alegerile prezidențiale sau alegerile parlamentare următoare.
Și anume, dacă vrem să participăm, este bine să identificăm un candidat comun; dacă nu identificăm un candidat comun, nicio problemă – participăm cu toții, însă la finalul chiar turului întâi al alegerilor, fie acum pe circumscripția nr. 38, fie în alegerile prezidențiale, luăm măsurători obiective, de exemplu, sondaje de opinie publică făcute IRI, partenerii noștri americani. Și rămâne în cursă numai candidatul cel mai bine plasat, ca să nu creăm stângii oportunitatea de a fi învingătoare, fie din primul tur, fie din al doilea tur ca urmare a unei mai bune mobilizări, pentru că vor vedea dispersarea pe dreapta. Iar această retragere și, respectiv, îndemnare din mers pentru a fi votat cel mai bine plasat candidat mobilizează mai bine și alegătorii. Nu este vorba doar despre noi, unioniștii, este vorba și de pro-europeni, adică este vorba despre consolidarea frontului politic centru-dreapta și dreapta din Moldova în două etape.
Prima dată: unificarea unioniștilor în cadrul unei asemenea mișcări și a doua etapă: colaborarea și susținerea reciprocă cu pro-europenii, pentru că doar împreună putem avea 50+1, 50-60 la sută, cum am spus. Noi putem miza pe un scor de 20-30 la sută și ei la fel. Și asta urmează să aplicăm, din punctul meu de vedere, și acum la anticipatele din circumscripția nr. 38 și la prezidențiale pentru prima dată.
După aceea, la parlamentare e mai simplu, este bloc, pe listă se regăsesc toți – de la 1 la 10, la 1 la 15, la 1 la 20 –, mai puțin de 10 nu pot intra în parlament. Și atunci, cu siguranță sunt toți cei menționați de Dvs. care pe 1 loc, care pe 10, cred că contează mai puțin.”
Europa Liberă: Acționarea mână-n mână a formațiunilor unioniste cu cele de centru-dreapta pro-europeană s-a mai întâmplat, chiar Dvs. ați remarcat că așa ceva s-a întâmplat din zece în zece ani... De fiecare dată însă deznodământul a fost dezamăgitor, chiar cu efecte deprimante, uneori. Pe ce se bazează încrederea Dvs. că acum lucrurile vor evolua altfel?
Dorin Chirtoacă: „Aveți și nu aveți dreptate. Da, am avut trei momente până acum și acesta ar putea fi al patrulea în istoria noastră recentă, și anume: ‘89, ’99, 2009 și, iată, 2019. În ‘89, Mișcarea de renaștere națională (Frontul Popular) a avut doar o treime din mandate în parlament, Guvernul Druc a fost minoritar și aici nu putem vorbi despre faptul că ar fi fost la putere la modul real dreapta atunci, decât prin conjunctura situației, ținând cont de tot ce se întâmpla în republicile unionale, de tot ce era în Europa de Est, însă în momentul în care temperatura, să spunem așa, din societate a scăzut, imediat a fost debarcat Guvernul Druc și s-a instaurat guvernarea democrat-agrară cu forțe comuniste etc.
În ’99, această guvernare democratică prin Guvernul Sturza a fost posibilă printr-un amestec al dreptei pro-europene și unioniste din Moldova cu centru-stânga, Partidul Democrat, condus pe atunci de Dumitru Diacov, după care au urmat deja conflictele lor interne, problema și cu Iurie Roșca de la PPCD și, respectiv, guvernul a fost dat jos și în 2001 a venit Voronin la putere.
În 2009, centru-dreapta și unioniștii, noi și cu PLDM-ul am obținut nu de unii singuri majoritatea, dar împreună din nou cu PD-ul, condus deja de Lupu, Diacov și Plahotniuc. Deci, doar cu ei, or, noi ne propunem fără ei. Asta este diferența – fără centru-stânga, fără Partidul Democrat, fără oricare reprezentant al fostei nomenclaturi comuniste, sovietice, pentru că ei ne-au adus la acele rezultate deprimante, despre care spuneți Dvs., fie în 2009, fie în ’99.”
Europa Liberă: Curentul unionist, în Republica Moldova, este eterogen. Mulți unioniști sunt văzuți sau, cel puțin, sau portretizați ca având convingeri ce contrazic principiile și valorile europene. Vorbesc aici de acuzații de ultranaționalism, xenofobie ș.a.m.d.
Dorin Chirtoacă: „Aveți dreptate.”
Europa Liberă: Vedeți necesitatea ca în procesul de constituire a Mișcării unioniste să se găsească soluții pentru a vă distanța de asemenea fenomene?
Dorin Chirtoacă: „Nu e vorba să ne distanțăm, cred că mai curând va fi... Aveți dreptate, există o asemenea problemă, dar aici cred că este și o sarcină a noastră, a liderilor partidelor unioniste să explicăm societății că radicalizarea noastră nu va duce la nimic bun. Și ce folos dacă ne vom radicaliza la maximum și vom lua, să admitem, 7 la sută, cât este pragul pentru un bloc electoral? Sau 10 la sută chiar să luăm, bucurându-ne că iată cât de bine am reușit, radicalizând totul în jurul nostru, să obținem un asemenea procent. Dar ce facem cu acest procent?
Noi nu putem în felul acesta controla nimic, nici opoziție nu putem fi la propriu, așa cum trebuie, ca să putem influența procesele politice. Deci, doar printr-o abordare calculată, moderată, gândită pe termen lung și împreună cu pro-europenii, care și ei acceptă, de fapt, Unirea așa, între paranteze cumva sau cel puțin la referendum ar vota pentru. Iată, ei vor vota la referendum pentru, dar noi s-o promovăm, însă s-o promovăm în așa fel încât să obținem și o majoritate în parlament.
Treptat, nu dintr-odată, n-ai cum. Și deja după aceea în consiliile raionale, consiliile locale. Nu vedeți că 80 la sută din consiliile raionale și consiliile locale sunt conduse de socialiști și de democrați?”
Europa Liberă: Ce le-ați spune celor care au convingerea că ceea ce a împiedicat sau un motiv care a împiedicat unioniștii să se unească era și faptul că unii dintre ei erau considerați a fi „în buzunarul lui Plahotniuc”? Vă amintiți despre această expresie?
Dorin Chirtoacă: „Da, da. Simplu: în fața pericolului care vine din nou de la Federația Rusă cu Putin, care reia tezele staliniste, neunificarea noastră, neconsolidarea în cadrul unei mișcări unioniste poate avea la bază trei motive: 1. Prostia; 2. Orgoliile; 3. Implementarea agendei Federației Ruse. Respectiv, fiecare își va alege rolul într-o asemenea situație, pentru că va fi clar pentru toată lumea. Și din nou, vorba veche românească: „Unde-i unu nu-i putere, unde-s doi puterea crește și dușmanul nu sporește”. Mai mult decât atât, unde-s 3, 4, 5, 7 avem toate șansele și sunt convins că vom câștiga.”
