Este de înțeles, spune ea, întrucât este un executiv care va lovi în corupție și în schemele de delapidare a banilor publici. Trei fracțiuni parlamentare au anunțat că nu vor vota pentru cabinetul Gavriliță. Este vorba de PAS, Platforma DA și PSRM. Potrivit Constituției, dacă Guvernul nu este învestit după cel puțin două încercări, Parlamentul urmează să fie dizolvat şi să fie organizate alegeri anticipate. Vicepreședintele Partidului Unității Naționale (PUN), Dorin Dușciac nu crede în sinceritatea unor parlamentari.
Europa Liberă: Este clar încotro se îndreaptă Republica Moldova?
Dorin Dușciac: „În ultimul timp asistăm la anumite procese care în mod inevitabil ridică anumite semne de întrebare, fiindcă nu există o claritate în privința viitorului apropiat care ne așteaptă și asta dă dovadă de faptul că avem totuși o clasă politică nu tocmai bine pregătită din toate punctele de vedere. Se vede clar că nu există un plan de acțiuni foarte bine elaborat și un așa-numit „plan B”, adică ce să facem în cazul în care prima opțiune eșuează. Asistăm la o serie întreagă de decizii care sunt luate într-un mod intempestiv și asta mă pune pe gânduri cu privire la soliditatea construcției politice actuale, atunci când avem o stângă foarte fărâmițată și în curs de dezagregare, o dreaptă politică...”
Europa Liberă: ...tot așa...
Dorin Dușciac: „...tot așa sau care încă nu este consolidată suficient de bine. Avem și anumite tendințe centrifuge pe flancul de dreapta sau de centru-dreapta în general, o fărâmițare care se continuă prin diferite mișcări mai mult sau mai puțin bruște, să le spunem așa. Deci, lucrurile nu sunt foarte clare.”
Europa Liberă: Dar încearcă să se limpezească totuși situația, pentru că majoritatea actorilor - mă refer la partidele din legislativ - anunță că vor alegeri parlamentare anticipate și chiar a fost și propusă o dată pentru aceste alegeri parlamentare anticipate – începutul lunii iunie.
Dorin Dușciac: „În politica Republicii Moldova anunțurile deseori nu corespund cu acțiunile care urmează. Chiar dacă declarativ aceste alegeri parlamentare anticipate sunt dorite practic de toate partidele din parlament, sunt și forțe care au tot interesul ca anticipatele să se întâmple cât mai târziu posibil.”
Europa Liberă: Care ar fi aceste forțe?
Dorin Dușciac: „Ar fi, de exemplu, forțele care au pierdut recent puterea în Republica Moldova. Mă refer la Partidul Socialiștilor...”
Europa Liberă: Igor Dodon, liderul socialiștilor, a anunțat cu text deschis că PSRM merge decisiv către anticipate.
Dorin Dușciac: „Igor Dodon nu este deputat în parlament, iar fracțiunea sa constă dintr-o serie de persoane care nu sunt cu toții siguri că mai ajung să prindă un loc în viitorul parlament. Anume din aceste considerente foarte egoiste, mulți dintre ei cred că ar ezita să joace în conformitate cu un scenariu care ar conduce Republica Moldova inevitabil înspre alegeri anticipate.”
Europa Liberă: Adică nu credeți în ceea ce spune Igor Dodon? El declară că în PSRM există o solidaritate și că nu poate fi vorba despre o dezbinare.
Suntem departe de a avea o majoritate de deputați care se conduc de interesele țării
Dorin Dușciac: „Bine, de-a lungul anilor, Igor Dodon a demonstrat că este priceput la declarații aleatorii, arbitrare și de multe ori după niște simple declarații nu urmează și acțiuni concrete. Este greu de spus, fiindcă în afară de Partidul Socialiștilor în parlament iarăși se regăsesc o serie de deputați, de exemplu, cei din Partidul Democrat sau cei de la „Pro Moldova”, sau cei de la partidul lui Șor, care din nou sunt conștienți de faptul că nu toate aceste formațiuni politice vor avea șanse reale să acceadă în viitorul parlament. Și atunci avem câteva partide politice, mai vechi sau mai noi, ai căror membri fiind astăzi deputați se confruntă cu o dilemă: fie că nu votează pentru guvern și atunci merg la anticipate, fie își păstrează în continuare fotoliul de deputat. Deci e o dilemă pentru fiecare dintre ei și știm foarte bine că, din păcate, suntem departe de a avea o majoritate de deputați care se conduc de interesele țării, ci mai degrabă de interesele personale sau de clan.”
Europa Liberă: Să vorbim despre interesele politicienilor de pe centru-dreapta. Eventual, dacă se ajunge la anticipate, cum merg ei la aceste alegeri?
Dorin Dușciac: „S-au discutat în ultimul timp mai multe scenarii în acest sens. Se pare că Partidul Acțiune și Solidaritate este decis definitiv să meargă de unul singur în aceste alegeri anticipate, este decizia lor.”
Europa Liberă: Sunteți fruntașul unui partid unionist, Partidul Unității Naționale, se schițează un scenariu pentru cum ați prefera să mergeți în anticipate, dacă se ajunge la ele?
Dorin Dușciac: „Partidul Unității Naționale și alte partide unioniste au înaintat în spațiul public diverse scenarii, inclusiv modalitatea prin care s-ar merge într-un bloc mare de centru-dreapta, care să includă și PAS, și Platforma DA, și partidele unioniste – mă refer acum la cele mai importante forțe politice de pe dreapta –, însă PAS a luat decizia despre care aminteam adineauri. Noi nu putem interfera în niciun fel cu această decizie și atunci vom proceda în conformitate cu situația pe care o vom considera cea mai prielnică pentru ca forțele unioniste de această dată să se regăsească în parlament.”
Europa Liberă: Mulți se întreabă - de ce nu se unesc unioniștii ca să formeze un bloc electoral pentru a participa la aceste alegeri anticipate, iarăși spun, dacă se ajunge la ele?
Dorin Dușciac: „Noi am avut anumite discuții formale și informale cu reprezentanți din Blocul „Unirea”, noi le-am transmis prin diferite metode anumite mesaje. Eu cred că primul pas pentru ca o unire a unioniștilor, cum spuneți Dvs., să se întâmple cu adevărat, este ca cele patru sau cinci formațiuni politice din Blocul „Unirea” să fuzioneze în una singură. Noi nu putem să discutăm despre un bloc atunci când toate cele cinci partide care formează Blocul „Unirea” au acumulat la ultimele alegeri prezidențiale în jur de 1%. Dacă este să facem un calcul matematic simplu, 1 la sută împărțit la 5 este egal cu 0,2 și atunci noi nu putem juca pe roluri egale cu aceste formațiuni politice, fiindcă candidatul Partidului Unității Naționale a acumulat peste 2 la sută. Este un scor onorabil, bun pentru un partid care există doar de câțiva ani și în aceste condiții noi așteptăm...”
Europa Liberă: Se zice că l-ar fi avantajat pe Octavian Țîcu și mandatul de deputat.
Dorin Dușciac: „Exact! Și tribuna parlamentară a jucat un rol pozitiv în acest sens, alte procese politice din preajma alegerilor l-au dezavantajat și nu am trecut acel prag psihologic de 3 la sută care ne-ar fi permis să ne stabilim în calitate de partid cu șanse absolut reale de a intra în parlament, însă noi considerăm că vom intra în parlament chiar și dacă mergem de unii singuri. Nu avem nimic împotriva unor discuții, unor negocieri cu Blocul „Unirea” cu condiția ca dânșii, la rândul lor, să demonstreze seriozitate și să își reunească cu adevărat forțele, fiindcă un bloc, chiar dacă este constituit în mod oficial, înregistrat la instanțele electorale, nu este un gaj al unei unități reale și de durată, pe când o singură formațiune politică înseamnă cu totul altceva, înseamnă ca ei între ei să demonstreze într-o primă etapă că sunt gata să renunțe la orgolii, să renunțe la posturi, la cheia de la sediul partidului, la ștampila partidului ș.a.m.d., fiindcă dacă este să vorbim despre unirea unioniștilor, de la asta trebuie să înceapă fiecare prin a arăta propriul exemplu.”
Europa Liberă: Pe moment, sondajele de opinie arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în forul legislativ ar accede, practic, aceiași actori politici, aceleași entități politice, poate cu excepția încă a unui partid extraparlamentar. Asta o spun și unii experți, că nu s-ar deosebi foarte mult viitorul legislativ de actualul. Dvs. ce credeți?
Sondajele nu pot guverna soarta unor alegeri parlamentare
Dorin Dușciac: „Sondajele nu pot guverna soarta unor alegeri parlamentare, foarte multe lucruri se decid în campania electorală și în acest sens orice sondaj în Republica Moldova, cu precădere cele care sunt efectuate înainte de campania electorală sunt cu o marjă de eroare foarte și foarte importantă, adică nu putem da crezare acestor sondaje. Pe de altă parte, în cadrul acelorași studii sociologice se vede foarte clar că, de exemplu, proporția unioniștilor în Republica Moldova este într-o continuă creștere. Și atunci, nu poate fi coerent, după părerea mea, un sondaj care, pe de o parte, afirmă că peste o treime din cetățeni susțin reunificarea Republicii Moldova cu România și, totodată, partidele unioniste să se afle la niște cote de popularitate atât de joase, este o discrepanță prea mare. Înțeleg că aceste două cifre, două indicatoare ar putea să fie oarecum diferite, dar ceea ce ne arată de multe ori sondajele este prea diferit. Și atunci se merge, probabil, pe o idee de manipulare, și anume se inoculează ideea că forțele unioniste sunt prea slabe și aceste partide pur și simplu nu au șanse. Intrăm într-un cerc vicios de discuții interminabile asupra șanselor, fiindcă și asta determină opțiunea electorală a multor alegători.”
Europa Liberă: Dar experții, observatorii scenei politice sunt de părere că și în următorul legislativ ar putea să existe probleme la crearea unei majorități.
Dorin Dușciac: „Așa este. Niciodată într-o democrație lucrurile nu sunt scrise dinainte, nu sunt foarte evidente dinainte, există unele surprize, ca la un meci de fotbal, nu întotdeauna echipa cea mai bine plasată este și echipa care câștigă fiecare meci. Altfel, dacă ar fi așa, nu s-ar organiza campionate naționale sau europene, sau mondiale, fiindcă ar fi clar de fiecare dată cine câștigă, fără competiție. Alegerile sunt o competiție politică și alegătorii vor decide cui să-și dea votul, căror dintre partide să-și dea votul și atunci doar în baza acestor rezultate putem să facem anumite concluzii și putem să vedem care va fi configurația viitorului parlament și a viitoarei guvernări. Experții nu reprezintă în niciun fel majoritatea populației Republicii Moldova, ei sunt niște comentatori, observatori ai scenei politice, dar nu mai mult decât atât, cu tot respectul pe care îl am pentru domniile lor.”
Europa Liberă: Dvs. reprezentați diaspora, pentru că de mai mulți ani sunteți stabilit la Paris. Credeți că votul de la alegerile prezidențiale va fi și votul pentru alegerile parlamentare, adică tot atât de multă lume va fi interesată să participe la scrutin și tot atât de hotărâtor rămâne votul celor aflați în străinătate?
Dorin Dușciac: „Ultimii 12 ani au demonstrat că votul în diasporă este destul de puțin previzibil. La unele scrutine prezența diasporei este una foarte importantă, la altele este, din contra, destul de scăzută. Dacă este să trasăm pe un grafic prezența la vot, numărul alegătorilor în diasporă, atunci vom obține mai degrabă un zigzag decât o curbă în creștere continuă și asta înseamnă că, de fapt, totul va depinde de energia sau energetica acestor alegeri parlamentare anticipate, care va fi miza alegerilor, care va fi prestația liderilor politici și a partidelor politice care se vor lansa în cursa electorală. În această situație este foarte dificil să prognozăm dacă recordul absolut stabilit la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 va fi atins, va fi depășit sau chiar, cine știe, poate să fie și spulberat, fiindcă avem în diasporă un rezervor foarte mare de voturi, sunt peste un milion de cetățeni plecați, dintre ei, probabil, mai mult de trei sferturi sunt persoane cu drept de vot și atunci, vă dați seama, atunci când vorbim de 800 sau 850 de mii de persoane cu drept de vot care se află în afară, chiar și acei 270 de mii care au votat în turul doi, pe 15 noiembrie 2020, nu reprezintă decât un sfert sau o treime din potențialul real pe care îl reprezintă diaspora. Și clasa politică din Republica Moldova trebuie să fie extrem de conștientă de forța și puterea pe care o reprezintă acești alegători aflați departe, dar care și-au păstrat conexiunea permanentă cu Republica Moldova. Și diaspora noastră este tânără nu doar în sensul fizic al acestui cuvânt, adică al vârstei lor, dar este tânără și din perspectiva plecării relativ recente din Republica Moldova. Marea majoritate a celor care se află astăzi în diasporă au plecat cu 10, 15, maximum 20 de ani în urmă.”
Europa Liberă: 20 de ani totuși sunt cinci cicluri electorale?
Dorin Dușciac: „Da, dar este o perioadă în care oamenii încă își mai păstrează legăturile sufletești cu cei de acasă, o bună parte din familiile lor rămân acasă, rudele apropiate, prietenii sunt de multe ori încă în Republica Moldova și atunci inevitabil toate punțile de legătură sunt păstrate și oamenii rămân atenți la procesele electorale din țara de origine și rămân foarte activi în situația în care acest lucru este cu adevărat necesar. Dacă miza alegerilor este una relativ scăzută, așa cum s-a demonstrat în alte rânduri în trecut, atunci participarea în diasporă poate fi una foarte și foarte scăzută.”
