Linkuri accesibilitate

Dosarul 10 august 2018: Cum a fost pus la punct premierul român de către Tribunalul București


Bucureşti, 10 august 2018.

Procurorii militari vor continua investigațiile cu privire la cazuri punctuale de purtare abuzivă.

Premierul Florin Citu a declarat într-un interviu pentru G4media ca i-a cerut ministrului justitiei, Stelian Ion, sa gaseasca rapid solutii pentru continuarea dosarului 10 august, dupa ce Tribunalul Bucuresti a respins definitiv cererea de redeschidere.

Tribunalul București a decis ieri că dosarul privind intervenția în forță a jandarmilor la protestul diasporei din 10 august 2018 rămâne clasat.

100.000 de oameni au protestat pe 10 august 2018 în Piața Victoriei din București cerând demisia guvernului condus atunci de prim-ministra Viorica Dăncilă din partea PSD. Protestatarii erau nemulțumiți de contra-reforma din justiție pe care social-democrații o tot extindeau, dar și de faptul că Liviu Dragnea era atunci foarte influent, conducea din umbra guvernul, era liderul PSD și șeful Camerei Deputaților. În iulie 2018, Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive. În loc să se retragă din funcție, Liviu Dragnea încerca tot mai mult să schimbe diferite legi pentru a scăpa de închisoare. Cei 100.000 de protestatari erau nemulțumiți și din acest motiv.

Mitingul, la care au venit și mulți români din diaspora a degenerat fiindcă printre protestatarii pașnici s-au infiltrat „grupuri violente și galerii ale unor echipe de fotbal”, iar forțele de ordine au intervenit cu gaz lacrimogen, chiar de la primele ore ale protestului. Aproape 500 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și 70 au fost spitalizate din cauza substanțelor folosite.

A ieșit la iveală că în noaptea protestului, că existau echipe pregătite special pentru reprimarea manifestației, echipe care au răspuns unor ordine politice.

În iulie anul trecut, la aproape 2 ani de la reprimarea violentă a protestului diasporei din Piața Victoriei, procurorul de caz a clasat parțial dosarul 10 august, care îi viza pe foștii șefi ai Jandarmeriei Române, respectiv pe fostul șef al Jandarmeriei Capitalei, cei care au coordonat intervenția în forță pentru dispersarea oamenilor care protestau în Piața Victoriei.

Astfel, au scăpat de urmărirea penală cei care au coordonat reprimarea (colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii).

În urma deciziei definitive a Tribunalului București de marți, 2 martie 2021, acuzațiile cu privire la modul în care a fost coordonată intervenția vor rămâne clasate, însă vor continua investigațiile cu privire la cazuri punctuale de purtare abuzivă. Ancheta urmează să fie preluată însă de procurorii militari pentru că faptele reprobabile întâmplate au legătură cu jandarmi și alți responsabili din Ministerul de Interne, persoane care au calitatea de militari.

Hotărârea luată s-a bazat pe probatoriu, nu pe „emoții și sentimente”...

Fiindcă mai mulți reprezentanți ai societății civile au anunțat că vor protesta în această seară în fața Tribunalului București, împotriva deciziei de clasare a faptelor întâmplate pe 10 august 2018, această instituție a trimis un comunicat de presă în care precizează că hotărârea luată ieri s-a bazat pe probatoriu, nu pe „emoții și sentimente”.

Protest organizat in fata Tribunalului Bucuresti fata de decizia instantei de a nu redeschide dosarul "10 August" in Bucuresti, 3 martie 2021. Inquam Photos / Octav Ganea
Protest organizat in fata Tribunalului Bucuresti fata de decizia instantei de a nu redeschide dosarul "10 August" in Bucuresti, 3 martie 2021. Inquam Photos / Octav Ganea

„Constatând că reacţiile manifestate provin preponderent din partea reprezentanţilor puterilor legislativă şi executivă, Tribunalul Bucureşti reaminteşte dispoziţiile constituţionale conform cărora în statul de drept şi în democraţie cele 3 puteri ale statului: legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi în echilibru, colaborează şi se respectă reciproc, independent dacă soluţiile adoptate de fiecare dintre acestea sunt sau nu în acord cu aşteptările exponenţilor lor”.

În acest fel, conducerea Tribunalului București a vrut să arate că intervenția primului-ministru în acest caz ar fi deplasată și că toate declarațiile din zona politică ar încălca standardele statului de drept.

XS
SM
MD
LG