Există mai multe falii conflictuale între președintele Klaus Iohannis și guvern. Prima dintre ele vizează Banca Națională a României, care a criticat de mai multe ori măsurile economice ale executivului și pe care șeful statului o sprijină explicit în acest diferend. O altă falie a fost deschisă recent de prim-ministra Viorica Dăncilă și liderul social-democrat Liviu Dragnea, care au făcut o vizită în Israel fără să se consulte cu președintele și care au vorbit cu înalții oficiali israelieni despre mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Această inițiativă încălcă mai multe rezoluții ale ONU, contravine deciziilor Uniunii Europene și schimbă politica Bucureștiului în Orientul Mijlociu. Pe agenda conflictelor dintre președinte și majoritatea care susține executivul se află, de asemenea, relaxarea legislației anticorupție, dorită de arcul guvernamental, dar criticată de șeful statului, revocarea procuroarei șefe anticorupție, Codruța Kovesi, cerută de ministrul Justiției și respinsă de Klaus Iohannis. Ideea referendumului pentru interzicerea căsătoriilor homosexuale prin Constituție este un alt subiect care adâncește falia dintre președinte și majoritatea guvernamentală. În acest sens, Parlamentul a schimbat la începutul lunii aprilie Legea privind referendumul și l-a eliminat pe șeful statului din circuitul organizării oricărei consultări populare.
Războiul dintre palate s-a accentuat în ultima lună, după o lungă perioadă de coabitare, în care președintele, provenit din rândul liberalilor aflați în opoziție, și-a menținut linia pro-occidentală și anticorupție, fără să intre însă în conflict deschis cu executivul susținut de PSD și ALDE.
Klaus Iohannis a răbufnit abia la finele săptămânii trecute după ce prim-ministra Viorica Dăncilă a refuzat o invitație la Palatul Cotroceni, sediul președinției române. La câteva minute după ce a aflat că șefa guvernului nu-l va onora cu prezența, Iohannis a declarat furios că îi cere demisia fiindcă „nu face față postului”. În România, președintele nu poate demite prim-ministrul și nici majoritatea parlamentară nu-l poate răsturna pe șeful statului. Acest echilibru prevăzut de cei care au scris în 1991 Constituția României a fost gândit pentru menținerea stabilității unei țări care abia ieșise din dictatură. De aceea, potrivit Constituției, cererea demisiei prim-ministrei de către președinte nu are niciun fel de urmări concrete.
Klaus Iohannis ar mai avea la îndemână cel puțin două mutări, după ce i-a cerut demisia prim-ministrei Viorica Dăncilă: sesizarea Curții Constituționale pentru definirea mai clară a prerogativelor prezidențiale, mai ales în ceea ce privește medierea și implicarea sa în politica externă. O soluție ajutătoare în acest sens a fost dată de Curte în 2012, dar atunci era vorba despre cooperarea dintre guvern și președinte în ceea ce privește afacerile europene.
Președintele ar mai avea la dispoziție și soluția juridică: acuzarea prim-ministrei de abuz în serviciu, fiindcă a refuzat să participe la medierea președintelui pe tema Băncii Naționale, dar și la discuțiile cerute de Klaus Iohannis referitoare la vizita șefei guvernului în Israel.
Ambele soluții scot la iveală un conflict care se accentuează și care probabil va fi alimentat de ambele părți, odată cu apropierea alegerilor prezidențiale de anul viitor.
