Linkuri accesibilitate

Dreptul de a gândi și a vorbi liber nu este egal cu a spune orice


Ilan Shor

Mai mulți experți despre limbajul primarului de Orhei, Ilan Shor, figurant în frauda bancară, care a ameninţat săptămâna trecută presa

Dreptul de a gândi și a vorbi liber nu este egal cu a spune orice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:52 0:00
Link direct


Dreptul la opinii și liberă exprimare ne aparține tuturor, în egală măsură. Numai că acest drept, deși este vital pentru sănătatea unei societăți democratice, se oprește acolo unde încep alte drepturi, la fel de legitime, cum ar fi dreptul la demnitate, la reputație și onoare, dreptul la propria imagine sau siguranță publică. Convențiile internaționale spun clar că incitările la violenţă sau afirmaţiile care sunt de natură să creeze sentimente de ură împotriva unor persoane sau comunităţi nu se încadrează în limitele acceptabile ale libertății de exprimare. O persoană responsabilă, mai cu seamă una publică, își drămăluiește opiniile, pentru că și cuvântul poate dăuna, nu doar acțiunile.

Discursul primarului de Orhei, Ilan Shor, care este și lider al unui partid politic cu același nume, la un miting de protest, organizat săptămâna trecută, a bulversat opinia publică. Dovada stau reacţiile de pe reţelele de socializare. Omul de afaceri si politicianul, condamnat de o instanță de fond în dosarul devalizării premeditate a trei bănci moldovenești, i-a atacat dur, ameninţându-i cu răfuială fizică pe reprezentanții opoziției Maia Sandu și Andrei Năstase, dar și pe jurnaliștii care îl critică. Am încercat să aflu din discuții cu mai mulți experți cum poate fi calificat din punct de vedere juridic un astfel de limbaj.

Dumitru Sliusarenco de la Promo-LEX spune că actualul cadru normativ al Republicii Moldova nu este în măsură să sancționeze cu duritate discursurile care incită la violență, bazate pe criterii politice:

Dumitru Sliusarenco
Dumitru Sliusarenco

„Acest tip de discurs este foarte periculos și el trebuie abordat nu doar prin prisma sancționării directe a cazurilor care apar, dar și a elaborării unor politici care să prevină astfel de situații pe viitor. Impactul poate fi diferit de la concentrarea atenției publice și dividendele politice pe care le are politicianul care utilizează un astfel de discurs, pentru că el șochează și atrage atenția publicului larg, până la înrăirea și promovarea unui grand mare de intoleranță în societatea, care ulterior se revarsă asupra unor grupuri sociale…”

Prima cale ar fi inițierea unei cauze penale, procedură care, în opinia lui Sliusarenco, durează mult în timp și care, chiar dacă va stabili un prejudiciu, nu va avea un impact prea mare la nivel de sistem și nici asupra politicianului vizat. O a doua cale ar fi sesizarea Consiliului Nediscriminării, care ar oferi recomandări și ar cere politicianului să prezinte public scuze.

Avocata Doina Străisteanu susține că în acest caz ar trebui să se sesizeze Procuratura, care să cerceteze declarațiile lui Shor sub aspectul de injurii, pentru care sunt prevăzute pedepse cu amenda. Avocata consideră că procurorii ar trebui să ia în calcul și faptul că îndemnurile omului politic la răfuială fizică ar putea fi puse în practică de unii dintre susținătorii săi.

Doina-Ioana Străisteanu
Doina-Ioana Străisteanu

„Este grav că unii dintre susținătorii lui Shor, el se bucură de popularitate printre anumite categorii de persoane, ar putea să îndeplinească îndemnurile la răfuială fizică. Mai văd problemă în discursul său adresat către sursele mass-media, către jurnalişti, persoane active din societatea civilă, iata față de aceste persoane nu există nicio justificare pentru un politician care amenință ca dacă va veni el putere, va aplica violenţa şi-i va pune pe toţi la loc, ignorând legislația, Codul Penal. Iată aceasta este alarmant”.

Avocata precizează că pentru injurii este răspundere contravențională în baza articolului 69, iar pentru „ațâțarea vrajbei” este articolul 346 din Codului Penal, care stabilește că: „Acţiunile intenţionate îndreptate spre aţâţarea vrajbei, diferenţierii sau dezbinării naţionale, etnice, rasiale sau religioase, inclusiv prin intermediul mass-media, scrise şi electronice, îndreptate spre înjosirea onoarei şi demnităţii naţionale, precum şi limitarea, directă sau indirectă, a drepturilor ori stabilirea de avantaje, directe sau indirecte, cetăţenilor în funcţie de apartenenţa lor naţională, etnică, rasială sau religioasă, se pedepsesc cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani”.

Egalitatea în societate, justiția socială, echitatea socială sunt premise necesare ale dreptului la libera exprimare, dar a gândi și a vorbi liber nu este însă egal cu a spune orice, susține un alt expert Sergiu Bozianu, care precizează că o persoană cu demnitare publică, cum ar fi Ilan Shor, trebuie să poarte răspundere pentru atacurile asupra presei, bunăoară, care, la fel, cad sub incidența Codului Penal:

​În acest context am putea reliefa două norme de bază care incriminează aceste fapte. În special articolul 180 prim din Codul Penal, care stabilește că intimidarea presei sau a jurnalistului pentru critică se pedepsește cu de la 500 până la 650 de unități convenționale, cu sau fără privarea de a deține anumite funcții publice pe un termen de doi ani”.

Mai multi experți consideră ca Ilan Shor după ce aplică premeditat un limbaj agresiv care să-i aducă o mai mare aderență preelectorală, încearcă să exploateze ipostaza de victimă, căreia pretinsa legitimă apărare îi dezleagă mâinile dar și limba.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG