Contrar practicilor anterioare, datoriile la serviciile comunale, amenzile neachitate și alte restanțe către stat nu mai constituie motiv de interdicție de ieșire din țară sau pentru eliberarea pașapoartelor biometrice. Aceasta după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o prevedere din Codul de Executare, care anterior periclita dreptul la libera circulație a cetățenilor.
Totuși, în anumite situații, statul este în drept să impună interdicții și pentru anumite datorii, dar aceste măsuri trebuie să fie proporționale cu fapta socială comisă de către cetățean, susține Teodor Cârnaț, unul din membrii Consiliului Superior al Magistraturii:
„Atunci când persoana are anumite probleme cu legea: este bănuită, inculpată, învinuită, i se ia recipisă de a nu părăsi localitatea, ceea ce înseamnă că ea nu va părăsi Republica Moldova. Dacă îi pemitem să plece, noi compromitem urmărirea penală. Tot așa avem și cazuri legate de aspecte pecuniare, când unele persoane care au datorii față de stat, plecând din R.Moldovsa, s-ar putea să pună în pericol executarea aceastor datorii. Și pentru ca să nu se întâmple acest lucru, statul este în dreprt, nu este obligat, dar este în drept ca pentru această categorie de subiecți să limiteze libertatea circulației. Din punctul meu de vederea aceasta nu merge la îngrădirea drepturilor omului, însă marja de interpretare foarte mult contează, fie că e caz civil sau e caz penal. Eu pledez ca iterdicția să țină doar de cazuri penale.”
În luna mai curent, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională interdicția privind eliberarea actelor de stare civilă, a bulentinelor de identitate, a pașapoartelor și a permiselor de conducere, după ce un magistrat de la Judecătoria Bălți a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate din Codul de executare, acesta având pe rol un caz în care un executor judecătoresc a cerut pedepsirea unui cetățean pentru o datorie de 7.000 de lei. .
Anterior, mai mulți cetățeni, cărora le-a fost refuzată eliberarea pașaportului biometric, pe motiv că ar avea datorii la stat, au obținut câștig de cauză în instanță. Oamenii însă nu au putut pleca în afara țării și au fost nevoiți să piardă timp și resurse în căutarea dreptății.
Experți în protecția drepturilor omului spun că urmare a deciziei Curții Constituționale autoritățile de la frontieră nu ar trebui să aplice interdicția de nepărăsire a țării pentru anumite datorii față de stat, aceste măsuri periclitând dreptul la liberă circulație a persoanei.
Experta de la Centrul de Resurse Juridice Nadejda Hriptievschi susține că interdicția este justificată doar în cazuri penale, expres prevăzute de lege și doar în cazul exeistenței unei decizii judecătorești. Anumite interdicții, în opinia expertei, ar fi justificate în cazul părinților care pleacă peste hotare și își lasă fără supraveghere copiii minori, măsură prevăzută de lege, dar care nu este aplicată:
„Avem, spre exemplu, obligația părinților de a asigura că dacă pleacă din țară își lasă copii la cineva în grijă. Această măsură nu se prea aplică și avem mulți copii lăsați fără grijă părintească. Și poate că în cazul în care e un fenomen grav poate fi justificată și aplicarea unor măsuri restrictive, să fie informată Poliția de frontieră să se solicite de fiecare dată prezentarea unor documente confirmatorii. Și aici at putea să coopereze Protecția Socială și Poliția de Frontieră, ca să combată acest fenomen.”
Recent, Poliția de Fronieră a făcut publice pe internet un șir de reguli pe care trebuie să le respecte cetățenii la traversarea hotarului și lista documentelor necesare la controlul de frontieră. Acestea pot fi consultate pe pagina web, dar și la Linia verde a Poliției de Frontieră: +373(22)259-717.
În lista de reguli nu se regăsesc, bunăoară, interdicțiile pentru datorii sau amenzi neachitate.
Cât privește valabilitatea şi statutul documentului de călătorie, aceasta poate fi verificată accesând pagina web a Î.S. Registru la rubrica €Verifică date personale”.
Poliția de Frontieră a înregistrat de la începutul perioadei estivale aproape două milioane de traversări ale frontierei Republicii Moldova, fiecare a doua traversare fiind efectuată de cetățeni moldoveni.
