Linkuri accesibilitate

Drepturile omului sub presiune în stânga Nistrului


O emisiune moderată de Lina Grâu.

Din sumarul ediţiei: Noi presiuni asupra opoziției din regiunea transnistreană. În paralel, experții de la Chişinău semnalează că, odată cu starea de urgență, în stânga Nistrului s-a agravat și situația la capitolul respectării drepturilor omului. Cum se descurcă părinții cu copii mici, din moment ce grădinițele sunt închise, iar ei trebuie să meargă la muncă? Și cum vede situația din Rusia și implicarea ei în conflictele înghețate din spațiul post-sovietic istoricul rus Valeri Solovei. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Drepturile omului sub presiune în stânga Nistrului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Miercuri, președintele Igor Dodon și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, au discutat la telefon despre facilitarea circulației locuitorilor din satele din raionul Dubăsari, care nu pot trece pe malul drept al Nistrului decât cu bacul, după ce Tiraspolul a închis circulația terestră pe motivul luptei cu epidemia de COVID-19. Un comunicat de la Președinție anunța că „oficialii au fost unanimi privind necesitatea simplificării reciproce a circulației locuitorilor între cele două maluri ale Nistrului”. S-a convenit ca locuitorii din satele respective să poată trece liber linia administrativă.

A doua zi după această discuție, patru locuitori din satul Cocieri, angajați ai unui agent economic din localitate, au fost opriți de către miliția transnistreană la unul din posturile instalate la mijlocul lunii martie, în timp ce deplasau pe teritoriul localității Cocieri pentru a ajunge la câteva terenuri amplasate până la șoseaua Râbnița – Tiraspol. Motivul invocat de miliție a fost că în mașină sunt mai mult de trei persoane. Incidentul a generat tensiuni, iar Biroul de reintegrare de la Chişinău a calificat acțiunile Tiraspolului drept „abuzive și destructive” și a făcut apel către Misiunea OSCE să ia atitudine. Co-președintele din partea transnistreană în Comisia Unificată de Control, Oleg Beliakov, a numit incidentul „o provocare primitivă a Chișinăului care încearcă să destabilizeze situația în zona de securitate”.

Spitalele de pe malul stâng al Nistrului au primit vineri dispozitive cu tablete integrate donate de Ambasada SUA în Republica Moldova. Spitalele din Tiraspol și Slobozia au primit câte două dispozitive fiecare, iar celelalte vor merge la spitale din Dubăsari, Bender și Rîbnița. Aceste tablete vor permite pacienților să comunice cu familiile lor, în timp ce sunt izolați și în terapie intensivă.

Numărul de îmbolnăviri cu Covid-19 rămâne ridicat în regiunea transnistreană. Duminică erau 1032 de cazuri, cu 50 mai multe decât cu o săptămână mai devreme, iar 39 de persoane au decedat.

Scăderea producției industriale în regiunea transnistreană generată de criza COVID-19 ar putea ajunge la 10% în acest an, anunță administrația de la Tiraspol. În lunile de primăvară consumul intern a scăzut cu 23%, potrivit responsabilului de domeniul economic din executivul transnistrean, Serghei Obolonnik. Una din sursele importante de venit pentru regiune este livrarea de curent electric către Republica Moldova, a anunțat responsabilul. Malul drept este alimentat 100% cu curent din regiunea transnistreană. Contractul de livrare expiră luna aceasta, însă autoritățile de la Chişinău nu au anunțat încă dacă și în ce condiții vor semna unul nou cu centrala electrică de la Cuciurgan, proprietate a companiei ruse RAO ES.

Ucraina a redeschis marți, 2 iunie, punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. De la mijlocul lunii martie Ucraina a închis toate punctele de trecere de pe segmentul transnistrean, ca măsură de combatere a extinderii epidemiei de COVID-19.

De vineri, 5 iunie, s-au redeschis total granițele între Austria, Cehia, Slovacia și Ungaria, în baza unor înțelegeri bilaterale. Cetăţenii celor patru țări vor putea trece graniţele fără a prezenta dovada unui test negativ la coronavirus şi fără a fi supuşi carantinei. Totodată, Cehia a anunțat că de vineri deschide total și granița cu Germania. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că frontierele interne ale Uniunii Europene ar trebui să fie redeschise până la sfârșitul lunii iunie.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a actualizat recomandările privind purtarea măștilor de protecție, spunând că acestea trebuie purtate în locurile unde noul coronavirus este răspândit pe larg, iar păstrarea distanței fizice este dificilă.

OMS subliniază totuși că purtarea măștilor nu ar trebui să ofere un „fals sentiment de securitate”, pentru că ele nu pot înlocui alte măsuri igienice, ca spălatul des al mâinilor sau păstrarea distanței fizice. La scară globală, au fost înregistrate peste 400 de mii de decese cauzate de noul coronavirus, iar numărul cazurilor confirmate de contaminare se apropie de 7 milioane.

***

Chiar dacă numărul îmbolnăvirilor continuă să fie unul destul de mare, în regiunea transnistreană măsurile de carantină sunt în continuare relaxate. Asta, chiar dacă starea de urgență, care nu permite locuitorilor să părăsească regiunea, a fost prelungită până pe 15 iunie.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că de joi au fost deschise terasele localurilor, cu păstrarea distanței de trei metri între mese și dezinfectarea obligatorie a suprafețelor. Terasele vor putea fi deschise până la ora 22.00.

De vineri, s-au deschis și bisericile. Credincioșii trebuie să poarte măști și să-și dezinfecteze mâinile la intrare și se pot saluta între ei doar înclinând capul.

De sâmbătă au fost puse în funcțiune parcurile de distracții pentru copii, dar și aici purtarea măștilor și mănușilor este obligatorie.

De luni, 8 iunie, este reluată circulația microbuzelor, dar numărul de pasageri va fi limitat la locurile de pe scaune.

Se discută chiar posibilitatea de a organiza baluri pentru absolvenți, care să aibă loc în spații deschise, de exemplu în parcuri.

***

La Chişinău săptămâna trecută Asociația „Părinți solidari” a depus la Guvern o petiție, semnată de 2.600 de părinţi, în care se solicită redeschiderea grădinițelor. Ministerul Educației atrage însă atenția că majoritatea grădinițelor nu sunt pregătite, sanitar, să se redeschidă în condițiile pandemiei de coronavirus. Autorii petiției susţin că familiile cu copii preșcolari s-au pomenit acum între ciocan şi nicovală: pe de o parte, părinţii trebuie să meargă la serviciu, pe de altă parte, nu ştiu ce să facă cu copiii, pe care nu-i pot lăsa în siguranță.

Grupul de părinţi cere autorităţilor redeschiderea grădinițelor în condiții de siguranță pentru copii și angajați sau adoptarea unor măsuri de protecție socială pentru familiile cu copii preșcolari, cum ar fi indemnizație de cel puțin 50 la sută din salariu şi garanţii pentru păstrarea locurilor de muncă. Ministerul Educaţiei susţine, pe de altă parte, că redeschiderea grădiniţelor este inoportună atâta timp cât curba COVID-19 urcă în trepte.

Și în regiunea transnistreană, unde starea de urgență a fost prelungită până pe 15 iunie, grădinițele continuă să rămână închise și nu este foarte clar ce se va întâmpla după această dată.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba părinții cu copii mici cum se descurcă și dacă și-ar da acum copilul la grădiniță.

Eu cred că grădinițele trebuie deschise, pentru că oricum copii comunică – pe terenurile de joacă…

Vox:

- Carantina este până pe 15 iunie și sperăm că apoi vor fi deschise grădinițele. Partea bună în această perioadă a fost că părinții au stat acasă, s-au jucat cu copiii, au stat mai mult cu ei și i-au cunoscut mai bine. Copiii desigur că vor comunicare cu cei de vârsta lor și în aceste luni au reușit să se dezobișnuiască de grădiniță.

- La noi deocamdată e simplu – eu sunt în concediul de întreținere a copilului și copilul meu stă cu mine. Desigur că am vrea să se deschidă grădinițele, dar cu respectarea tuturor măsurilor de protecție și să nu fie grupe de câte 25-30 de copii, ci mult mai mici. Plus că toți copii trebuie să treacă triajul medical în fiecare zi, să li se măsoare temperatura, să fie monitorizate aceste lucruri. Sigur că pentru orice mamă ar fi o mare ușurare ca măcar pentru jumătate de zi copilul să poată merge la grădiniță.

- Ne descurcăm singuri, nu avem încotro. Bunicii și bunicile la noi lucrează și sunt ocupați, așa că ne descurcăm singuri.

- Ne salvează bunica – vine și ia copilul și stă cu el cât mama și tata lucrează. Nu mi-aș da acum copilul la grădiniță – poate să vină unul bolnav și toată lumea să aibă apoi probleme. Așa că preferăm să ținem copilul acasă în această perioadă.

- Este bună experiența Ucrainei sau a Rusiei, nu mai știu unde s-a făcut așa: dacă ambii părinți lucrează să fie deschise grupe doar pentru copii care au ambii părinți la muncă. Și ar fi bine ca în fiecare grupă să existe o lampă de cuarț și să fie dezinfectat spațiul atunci când copiii sunt afară. Și un control strict al sănătății, fără copii cărora le curge nasul de exemplu…

Virusul oricum rămâne activ și îmi fac griji. La grădiniță grupele sunt mari – de ce să riscăm?...

- Eu cred că grădinițele trebuie deschise pentru că oricum copii comunică – pe terenurile de joacă, în parcurile de distracții. Eu de exemplu nu consider că deschiderea teraselor este o chestie foarte importantă pentru familii. În schimb atunci când mama și tata trebuie să meargă la muncă și trebuie să angajeze o bonă pe care nu ai cu ce o plăti – aceasta, da, este o problemă. Iată de ce cred că trebuie deja deschise grădinițele, să fie aerisite mai des spațiile, să fie învățați copiii să-și spele mâinile mai des. Copiii suportă ușor acest virus, plus că copiii mici de obicei au părinți tineri.Vor trebui pur și simplu să nu meargă la bunici.

- Eu cred că nu trebuie deschise grădinițele acum. În orice caz, copilul meu nu l-aș da după data de 15 iunie. Pentru că virusul oricum rămâne activ și îmi fac griji. La grădiniță grupele sunt mari, pot fi 25-30 de copii – de ce să riscăm?

***

În ultimii doi ani administrația de la Tiraspol a adoptat o politică restrictivă împotriva opoziției, a organizațiilor societății civile și a persoanelor incomode, iar aceste presiuni s-au acutizat în perioada stării de urgență.

Oleg Horjan
Oleg Horjan

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că săptămâna trecută angajații KGB-ului, ai serviciului de securitate transnistrean, au făcut o percheziție la sediul Partidului Comuniștilor, de opoziție, din regiunea transnistreană și au ridicat toate calculatoarele de acolo. Susținătorii acestei formațiuni au interpretat gestul drept intenție de a distruge definitiv Partidul Comuniștilor, după ce liderul acestuia, Oleg Horjan, a fost condamnat la cinci ani și jumătate de detenție pentru organizarea unui protest pașnic împotriva actualei conduceri de la Tiraspol. În ultimul an apropiații lui Horjan au semnalat de mai multe ori că acesta are probleme grave de sănătate și că este deținut în condiții foarte proaste.

Comitetul de anchetă, la indicația căruia a avut loc această percheziție, acuză comuniștii transnistreni de extremism.

Din informațiile pe care le avem, este acuzat de extremism…

Activistul de la Tiraspol Ghenadi Ciorba, care în trecut a fost șef adjunct al departamentului de comunicații al executivului transnistrean, dar după schimbarea puterii a trecut în opoziție, scrie pe pagina sa de Facebook că s-au făcut percheziții și acasă la deputatul comunist din Consiliului orășenesc Tiraspol, Alexandr Samonia. „Cel mai interesat este, scrie Ghenadi Ciorba, că deputații Consiliului orășenesc Tiraspol au respins cererea de ridicare a imunității lui Alexandr Samonia. Din informațiile pe care le avem, i se incriminează extremismul”, mai scrie activistul pe pagina sa.

Marți la Tiraspol va avea loc o nouă ședință a Consiliului orășenesc unde se va pune la vot din nou ridicarea imunității lui Alexandr Samonia. Acesta este tată a trei copii, cel mai mic are 7 luni.

Articolul cu privire la „extremism”, introdus după modelul rusesc, este tot mai des invocat de administrația de la Tiraspol în lupta cu opoziția sau chiar cu vocile incomode din societate.

Unul dintre cele mai recente cazuri a fost deschiderea unui dosar pe numele tinerei scriitoare Larisa Calic, care a scris o carte despre realitățile din armata transnistreană. Cartea se numește „Anul Tinereții” și conține mărturiile a 12 tineri care au făcut armata în regiunea transnistreană. Din cauza presiunilor, Larisa Calic a fost nevoită să plece din stânga Nistrului. Ea a continuat însă să se simtă urmărită și la Chişinău, ceea ce a făcut-o să plece în străinătate.

Utilizatorii de rețele de socializare semnalează că prevederile legii cu privire la extremism pot fi tratate atât de larg și impropriu, încât se poate ajunge și la condamnarea oricărui critic al puterii.

***

Și experții de la Chişinău semnalează că în perioada stării de urgență situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a înregistrat regrese, iar consecințele negative vor agrava unele probleme ignorate și nerezolvate în trecut. Un studiu realizate de asociația Promo-LEX semnalează că prin măsurile de autoizolare administrația de la Tiraspol a încălcat flagrant libertatea de circulație și libertatea de exprimare a locuitorilor din stânga Nistrului, iar printre cele mai afectate de blocajele impuse au fost și cele opt instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Exponenții Tiraspolului încearcă să traseze o „frontieră” în Zona de Securitate…
(Raportul PromoLex)

Raportul semnalează că numărul de posturi de control și bariere instalate de administrația de la Tiraspol în Zona de Securitate a ajuns la 37, toate puse fără acordul Comisiei Unificate de Control, organism responsabil de menținerea securității în zona cu regim special de pe Nistru. Asta, în timp ce Misiunea OSCE din Republica Moldova susținea într-un comunicat recent că ar fi vorba despre 18 posturi. Delegația Republicii Moldova în CUC a evidențiat că, sub pretextul gestionării regimului stării de urgență, exponenții Tiraspolului încearcă să traseze o „frontieră” în Zona de Securitate și pentru asta recurg la blocarea activității observatorilor militari. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că aceste posturi noi vor fi menținute pe toată durata epidemiei.

Peste 100 de cadre medicale care locuiesc în regiunea transnistreană, dar lucrează în localitățile subordonate Chişinăului, s-au plâns că nu au fost lăsate să ajungă la locul de muncă, motiv pentru care o parte dintre medici au fost cazați în localitățile unde lucrează, cu sprijinul Uniunii Europene.

Diana Răileanu are mai multe detalii:

Juriștii de la asociația Promo-Lex susțin că în perioada crizei sanitare provocate de COVID-19, pretinsa frontieră de la Nistru a fost sistematic blocată, fiind instalate câteva zeci de posturi și bariere sub pretextul limitării fluxului de oameni. Juristul asociației, Pavel Cazacu, constată că situația a forțat autoritățile de la Chișinău să întocmească liste cu oameni care ar fi putut să treacă de posturile instalate de regimul de la Tiraspol:

„Nu toate categoriile de persoane s-au putut bucura de aceste acorduri între Chișinău și Tiraspol. Până astăzi, problema medicilor este nerezolvată. Cu ajutorul partenerilor externi, a Uniunii Europene, medicii sunt cazați pe malul drept și în bază de principii benevole ei activează astăzi în instituțiile de pe malul drept.”

Din cauza restricțiilor de circulație impuse de structurile de la Tiraspol, satele situate în stânga Nistrului sunt practic inaccesibile pe cale terestră. Locuitorii și agenții economici din zonă sunt nevoiți să traverseze pe malul drept al Nistrului cu feribotul dintre localitățile Molovata și Molovata nouă. De asemenea, după ce administrația de la Tiraspol a impus restricții speciale de circulație, sătenii din zona de securitate riscau să fie trimiși în carantină dacă treceau așa numita frontieră mergând, de fapt, la muncă sau la rude. Primarul de Cocieri, Raisa Spinovschi, spune că îngrijorarea cea mare e ca după criza sanitară, Tiraspolul să nu-și mai retragă cele câteva zeci de puncte de control instalate ad-hoc:

„Noi avem foarte mulți cetățeni care au viză de reședință în alte localități și, practic, considerăm că aceste persoane astăzi sunt izolate. Cerem încă o dată necondiționat să fie scoase toate posturile care sunt pe perimetrul satului Cocieri”.

Din cauza pandemiei, activitatea primăriilor din zona de securitate a fost practic paralizată spune edilul de Corjova, Sergiu Oprea, comună din stânga Nistrului aflată sub administrația Chișinăului, dar controlată „de facto” de autoritățile separatiste transnistrene. Aproape două luni angajații instituției nu au făcut decât să se ocupe de livrarea medicamentelor, pensiilor și altor plăți sociale sătenilor blocați în localitate.

„În comuna Corjova, practic 70 % din oameni au cetățenia Republicii Moldova, dar sunt uitați de țară, Parlament și de stat. Niciunul dintre ei nu a venit pe loc, în comuna Corjova, să vadă ce probleme sunt”.

Primarii satelor aflate în Zona de securitate consideră că blocajul în care se află localitățile demonstrează cu elocvență randamentul negocierilor de reglementare a diferendului transnistrean. Situația ar trebui să dea de gândit demnitarilor de la centru, or, spun edilii, trecerea anilor și lipsa unor măsuri concrete nu fac decât să îndepărteze șansa reîntregirii teritoriale a Republicii Moldova.

***

„Rusia este în pragul unor schimbări cardinale și rapide, care vor începe pe neașteptate și vor duce la schimbarea radicală a clasei politice de la Moscova”, declară istoricul rus Valeri Solovei, fost profesor la Universitatea de relații internaționale de la Moscova MGIMO.

Valeri Solovei spune că și Transnistria, și Abhazia sunt necesare Federaţiei Ruse doar pentru ca Moldova și Georgia să nu adere la NATO. Am discutat cu istoricul rus despre cum vede el prezentul și viitorul Rusiei, despre ce au însemnat cei 20 de ani de aflare la putere a lui Vladimir Putin și ce perspective de soluționare au conflictele înghețate din post-sovietic întreținute de Rusia.

Europa Liberă: Ați spus la un moment dat că regimul lui Putin va cădea mai repede decât ne-am putea aștepta. Ce vă face să credeți asta?

Valeri Solovei: „Eu am în vedere convergența factorilor de criză care în această perioadă se transformă în criză politică. Factorii de la suprafață țin de creșterea numărului de proteste în Federaţia Rusă, extinderea geografiei protestelor, extinderea temelor. Și eu știu că la Kremlin pericolul unor proteste la scară națională este perceput ca fiind foarte real. Și Kremlinul se pregătește de un astfel de scenariu.

Cei de la putere evaluează situația ca fiind „foarte periculoasă”. Se folosește chiar termenul de „catastrofă”…

Mai ales că pe interior această putere este foarte nesigură pe ea. Adică oamenii care lucrează acolo încearcă să dea impresia că totul este bine, dar de facto ei evaluează situația ca fiind „foarte periculoasă”. Și ei chiar spun acest lucru. Nu în public, dar o spun. Se folosește chiar termenul de „catastrofă”. M-a surprins foarte mult acest lucru, pentru că am auzit aceste termen de la oamenii care fac parte din cercul apropiat al lui Putin. Așa și au spus – catastrofa.”

Europa Liberă: Vladimir Putin este la putere de 20 de ani. Ce a adus asta Rusiei? În ce direcție a dus-o?

Valeri Solovei: „Există o regulă – totalurile activității oricărui politician , a oricărui om de stat, sunt făcute în funcție de felul în care acesta s-a retras din politică. Și eu cred că dacă Vladimir Vladimirovici ar fi plecat din politică în 2011 el a fi rămas pentru totdeauna în istoria Rusiei ca unul dintre cei mai mari oameni de stat.

Nu mai știu cine, Kant parcă, a spus că cel mai important în arta politicului este să pleci la timp. Așa că eu cred că el a comis o greșeală fatală și va intra în istoria Rusiei ca un conducător în perioada căruia au fost cele mai bune condiții din istoria națională – nu era nicio confruntare cu Occidentul, erau prețuri mari la petrol, totul a fost bine - și el nu a folosit acești 20 de ani. Niciodată în istoria noastră, începând cu Petru cel Mare, nu au existat condiții atât de favorabile. Și toate aceste șanse au fost ratate.”

Profesorul Valeri Solovei
Profesorul Valeri Solovei

Europa Liberă: Putin nu a plecat la timp, iar acum deja nu mai poate să plece?

Valeri Solovei: „Acum i-ar fi extrem de complicat să plece, sau chiar imposibil. Și printre variantele care se pregătesc la Kremlin, numite „transferul puterii”, nu există vreuna care să prevadă plecarea lui – el va rămâne, într-o formă sau alta.”

Europa Liberă: Cineva dintre experții ruși a spus că epoca lui Vladimir Putin se va încheia cu moartea lui Vladimir Putin, cel mai probabil de bătrânețe. Sunteți de acord?

Valeri Solovei: „Nu, nu cred că așa va fi. Repet – Rusia stă în pragul unor schimbări foarte serioase și rapide. Acestea vor începe pe neașteptate pentru multă lume, cum se întâmplă adesea, dar vor fi foarte cardinale.”

Europa Liberă: În Rusia a crescut o generație de tineri care îl țin minte doar pe Putin și numai pe Putin…

Valeri Solovei: „Da, și ei s-au săturat de el.”

Europa Liberă: Paradoxul este că, se pare, este una din generațiile cele mai libere pe care le-a a avut Rusia, pentru că acești tineri au crescut fără televizor, pe internet…

Îndrăznesc să cred că noua Rusie va avea voința politică de a schimba situația inclusiv în relațiile cu vecinii apropiați…

Valeri Solovei: „Ei au avut posibilitatea să primească altfel de hrană culturală și intelectuală. Este purul adevăr. Este așa-numita generație „ne-bătută”, care nu a fost supusă funcției social-regulative care exista în perioada sovietică și pe care mi-o amintesc foarte bine. Ei se deosebesc foarte mult de noi, pot vedea asta pe exemplul fiului meu, care are 17 ani și eu văd cum se manifestă ei.”

Europa Liberă: Ce însemnă aceste evoluții din Rusia pentru vecinătatea apropiată? Ați spus în cadrul prezentării Dvs. la Conferința de la Riga că Rusia vede vecinătatea pe propria gradină de zarzavaturi.

Valeri Solovei: „Da, așa este. Eu cred că într-o primă etapă nu vor fi careva schimbări, dar ulterior situația se poate schimba și în special în relațiile cu acele țări care au probleme teritoriale nesoluționate. Eu nu vreau să spun că aceste probleme teritoriale vor fi rapid soluționate – ar fi un neadevăr, pentru că ele există deja de mai bine de 30 de ani. Dar cel puțin va apărea speranța soluționării lor și cred că va începe procesul de soluționare – va fi unul destul de complicat, în multe etape, dar aceste conflicte vor putea fi soluționate. Pentru că îndrăznesc să cred că noua Rusie va avea voința politică de a schimba situația inclusiv în relațiile cu vecinii apropiați, adică să reevalueze strategic situația și să o schimbe. Altceva este ce se va reuși cu adevărat să facă și cât de repede – este o întrebare care rămâne deschisă.”

Acum scopul Rusiei este de a nu admite intrarea Moldovei și Ucrainei în NATO…

Europa Liberă: Mi se pare o teză perfect valabilă că Rusia, chiar dacă va fi de acord să soluționeze unele conflicte, o va face în baza propriilor reguli de joc pe care va vrea să le impună.

Valeri Solovei: „Da, este adevărat și firesc. Acum scopul Rusiei este de a nu admite intrarea Moldovei și Ucrainei în NATO. Și în acest sens cred că Rusia ar fi de acord – poftim, integrați Transnistria, dar în așa fel încât să fie blocată aderarea Republicii Moldova la NATO. Dar în momentul în care se va schimba situația politică din Rusia, ar putea să se schimbe și atitudinea față de NATO.

Dacă e să fim sinceri, NATO nu se prezintă ca o amenințare reală pentru Rusia, judecând după felul în care acest bloc s-a manifestat în ultimii cinci ani.”

Europa Liberă: Care credeți că a fost efectul sancțiunilor occidentale asupra Rusiei? Și-au atins acestea scopul? Și de unde pot veni schimbările în Rusia?

Valeri Solovei: „Sancțiunile au influențat nu zona politicului, ci starea de spirit a elitelor. Și au influențat foarte serios. De ce? Pentru că Rusia a rămas fără creditele occidentale ieftine acordate pe termen lung, Rusia a rămas fără tehnologiile de ultimă oră, foarte importante mai ales pentru sectorul militar, iar elita rusească s-a pomenit amenințată de sancțiuni personale, lucru care este foarte enervant pentru reprezentanții acesteia.

Și Putin trebuie să țină cont de asta. Și el simte deja asta, el are anumite tensiuni în relațiile cu elitele rusești. El se teme de un complot, inclusiv din partea elitelor, și face totul pentru a nu admite așa ceva. Nu cred că va exista un complot, dar elitele ar vrea totuși să revină la status-quo-ul de dinainte, la relațiile cu Occidentul care au existat înainte de anul 2014. Dar asta, fără să restituie Crimeea. Problema restituirii Crimeii nu se va pune niciodată, pot spune asta cu siguranță. Niciun guvern rus nu va merge la așa ceva. Donbasul – da; Transnistria – foarte probabil, poate nu imediat, dar foarte probabil; cu Abhazia și Osetia este mult mai complicat, dar și acolo se poate discuta. Dar în cazul Transnistriei chiar nu văd probleme deosebite.”

Putin se teme de un complot, inclusiv din partea elitelor, și face totul pentru a nu admite așa ceva…

Europa Liberă: Dar de ce ar avea nevoie Rusia de Transnistria? Mulți o compară cu un geamantan fără mâner.

Valeri Solovei: „Și Transnistria, și Abhazia sunt necesare doar pentru ca Moldova și Georgia să nu adere la NATO. Și imediat ce președintele georgian a început să vorbească despre intensificarea apropierii de NATO, de la Moscova i s-a spus: „Atunci vom primi Osetia de Sud în componența Federaţiei Ruse”. De Abhazia nu se pune problema, pentru că cei de acolo nu vor în componența Rusiei. Și președintele georgian a tăcut. Deci, este o pârghie de influență.”

Europa Liberă: Și atunci de ce ar renunța Rusia la această pârghie de influență?

Valeri Solovei: „Felul în care folosiți instrumentele și pârghiile depinde de viziunea pe care o aveți asupra lumii. Dacă considerați că NATO este o amenințare colosală, atunci veți face totul pentru ca Georgia să nu ajungă acolo. Dar putem aduce exemplul țărilor Baltice – cum a schimbat aderarea lor la NATO situația strategică a Rusiei? În niciun fel.

Până în 2014 acest lucru în general nu avea nicio importanță, relațiile economice se dezvoltau perfect, businessul creștea ca pe drojdii…

Eu în general cred că dacă Moldova va adera la NATO, asta va fi o problemă foarte mare pentru NATO, nu mă îndoiesc de asta. La fel cum aderarea la NATO a României și Bulgariei nu a contribuit la creșterea capacității de luptă a NATO.”

Europa Liberă: Dar Vladimir Putin nu înțelege lucrurile acestea sau el are probleme cu o percepere adecvată a lumii din jur?

Valeri Solovei: „Sigur că are. Este un om care s-a format în perioada sovietică și încă în calitate de ofițer al KGB-ului – oamenii aceștia au o viziune foarte specifică. Am comunicat destul de mult cu ei, știu cum gândesc. Ați putea crede la prima vedere că ei își bat joc de voi. Dar ei chiar cred la modul serios în amenințarea Occidentului, ei discută la modul serios despre felul în care Occidentul dinamitează stabilitatea, se amestecă peste tot. Și nu este o minciună cinică sau un truc din partea lor – este chiar viziunea lor asupra lumii și mentalitatea lor.

Și evident că în momentul în care ei vor pleca se vor schimbat foarte multe lucruri. Înțelegeți cum e? – în toată lumea ofițerii de spionaj sunt paranoici, doar că în Rusia ei au ajuns în fruntea statului. Aceasta este diferența principială.”

Europa Liberă: Plus că mai au și butonul nuclear…

Valeri Solovei: „Da. Cred că este singurul caz în istoria mondială. Și asta a schimbat totul.”

Europa Liberă: În general, este un pic înfricoșător…

În ce constă avantajul sistemului autoritar? În faptul că deciziile sunt adoptate rapid…

Valeri Solovei: „Este chiar foarte înfricoșător, mai ales pentru vecini. Dar cei care trăiesc în Rusia s-au obișnuit cu asta și percep aceste lucruri ca pe un dat. Iar când încerci să explici anumite lucruri interlocutorilor occidentali, majoritatea nu pot înțelege cum e posibil așa ceva. Dar iată că e posibil.”

Europa Liberă: În ce măsură semnalele pe care le trimite propaganda rusească, prin postirile de televiziune de exemplu, trebuie luate ca avertismente de țările cărora le sunt destinate? Despre Ucraina se spunea că înainte ca trupele ruse să intre în Donbas, încolo a intrat propaganda rusească…

Valeri Solovei: „Da. Și Ucraina a fost mereu deschisă pentru asta și Putin era extrem de popular – pot spune asta cu certitudine. Sunt născut în Donbas și mergeam des acolo, ultima oară am fost în ajunul războiului, în 2013. Și Putin era extrem de popular – în general în Ucraina, dar mai ales în această parte a țării. Așa că propaganda nici măcar nu trebuia să depună prea mult efort. ”

Europa Liberă: Dar și în Republica Moldova Vladimir Putin este printre cei mai populari politicieni, avea un rating de peste 80 la sută…

Valeri Solovei: „Nu mă îndoiesc de asta. Pot să vă spun chiar că mulți politicieni occidentali îl invidiază. Pentru că pe el nu-l ține în frâu nici Parlamentul, nici mass media – ce vrea, aia face. Este un model de eficiență maximă. În ce constă avantajul sistemului autoritar? În faptul că deciziile sunt adoptate rapid. În Europa, pentru a adopta o decizie este nevoie de săptămâni. Iar în Rusia se poate decide totul în 20 de minute – s-au adunat la Kremlin, au decis, au sunat la Guvern și le-au spus: „De acum încolo va fi așa”. Punct.”

Atunci se va constata că nu Rusia era piedica principală, că era mai degrabă o scuză pentru dorința de a nu schimba nimic…

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul regiunii noastre – Ucraina, Republica Moldova?

Valeri Solovei: „Ca pe o refacere treptată. Dar vreau să spun din start că în momentul în care Rusia își va slăbi presiunea asupra acestei regiuni, asupra Ucrainei în particular, se va constata că problema de fapt nu era doar Kremlinul. Și că problema consta de fapt în eficiența sau lipsa de eficiență a exponenților puterii de la Kiev. Sunt aceștia capabili să facă reformele și să construiască o țară nouă, sau nu? Și eu mă tem că ne așteaptă multe descoperiri neplăcute. Și în ceea ce privește Moldova situația este cam la fel. Atunci se va constata că nu Rusia era de fapt piedica principală, că Rusia era mai degrabă o scuză pentru dorința de a nu schimba nimic.”

Aici e Radio Europa Liberă.

Vezi comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG