Începute pe 23 martie, cu un atac cu drone asupra portului baltic Primorsk, atacurile au continuat două zile mai târziu cu lovituri asupra unui alt terminal cheie de export de petrol, cel din Ust-Luga, înainte de a ținti una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, din districtul Kiriși, pe 26 martie.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a comentat în mod constant atacurile pe canalul său de Telegram, documentând incendiile din primele două zile și „distrugerile din zona industrială” a districtului Kiriși în cadrul ultimului incident.
Analiștii independenți sugerează că Ucraina a dat o lovitură majoră exporturilor de petrol ale Rusiei într-un moment în care Rusia urmărea să beneficieze de creșterea prețurilor globale la petrol și de o derogare parțială și temporară de la sancțiunile SUA din cauza războiului cu Iranul.
„Aceasta este cea mai gravă amenințare la adresa exporturilor de petrol și produse petroliere rusești de la începutul războiului”, a declarat analistul energetic Boris Aronstein pentru Current Time (televiziune care face parte din RFE/RL) pe 26 martie.
„Planificarea, amploarea și direcția atacurilor, precum și momentul în care au fost executate – toate acestea împreună au produs un efect pe care, personal, nu mi-l pot aminti în cei peste patru ani de război”, a adăugat el.
Perturbări severe
O analiză Reuters din 25 martie, înainte de ultimul atac baltic al ucrainenilor, estima că 40% din capacitatea de export a Rusiei a fost blocată, descriind situația drept „cea mai severă perturbare a aprovizionării cu petrol din istoria modernă a Rusiei”.
Aronstein a spus că - după el - cifra s-ar apropia mai mult de 50%.
Estimările iau în calcul nu doar pagubele cauzate de atacurile din nordul Rusiei, ci și traficul redus de export pe alte rute, precum portul Novorosisk de la Marea Neagră și conductele Drujba, care traversează Ucraina, precum și perturbările cauzate de confiscarea petrolierelor rusești din așa-numita flotă fantomă.
Oleoductul Drujba este inactiv de când a fost avariat într-un atac rus în ianuarie, potrivit autorităților ucrainene. Acesta era folosit pentru a furniza petrol Ungariei și Slovaciei.
De asemenea, o serie de petroliere din flota fantomă rusă au fost confiscate în ultimele luni.
Pe 25 martie, premierul britanic Keir Starmer a declarat că navele Marinei Regale le vor confisca și ele, odată ce le vor întâlni, în urma interceptărilor efectuate de Statele Unite, Franța, Finlanda, Suedia și Estonia.
„Ar trebui să urmărim flota fantomă și mai intens”, a declarat Starmer la o reuniune diplomatică la Helsinki. Într-un discurs video adresat aceleiași reuniuni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut și el apel la națiunile europene să confiște petrolul de pe petrolierele rusești.
Alte petroliere au fost atacate de drone ucrainene în Marea Neagră. Cel mai nou incident a avut loc pe 26 martie, când un petrolier cu țiței rusesc a fost atacat de o dronă în apele din apropierea Istanbulului.
„A fost semnalată o explozie în sala motoarelor unei nave operate de turci, sub pavilion străin, care părăsise recent Rusia. Bănuim că explozia a fost provocată de un vehicul subacvatic fără pilot”, a declarat ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, pentru postul local de televiziune 24TV.
Daune pe termen lung?
Nu este clar cât timp valul recent de atacuri din regiunea Leningrad va pune în imposibilitate de funcționare infrastructura rusă de export de petrol din zonă.
„Din câte știm, în ambele porturi s-au înregistrat daune grave la terminalele propriu-zise și, mai ales, la depozitele de petrol. Mai multe dintre acestea au luat foc atât în Primorsk, cât și în Ust-Luga”, a declarat analistul militar Ian Matveiev pentru Current Time.
„Întrebarea principală este cât de grav a fost afectată infrastructura portuară destinată transbordării petrolului și a produselor petroliere... Dacă echipamentul în sine a fost avariat, acest lucru ar putea duce la o întrerupere gravă a încărcării de petrol și combustibil”, a adăugat el.
Un indiciu privind durata impactului acestor atacuri ar putea fi oferit de loviturile similare ale Ucrainei în alte locuri. În noiembrie, drone navale au lovit o instalație de încărcare a petrolului în pe mare, la Novorosisk. Abia la sfârșitul lunii ianuarie operațiunile au fost reluate în totalitate.
În această lună, s-a înregistrat o nouă scădere a încărcărilor la Novorosisk, în urma unui atac ucrainean cu drone asupra unei stații de pompare a petrolului care deservește portul. Atacurile ucrainene au lovit, de asemenea, ținte petroliere din Marea Caspică.
Centrul pentru Cercetare în domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA) a declarat că Primorsk, Ust-Luga și Novorosisk nu au încărcat petrol în ultimele cinci zile.
„În timp ce Rusia a reușit anterior să repare rafinăriile avariate în câteva săptămâni, campania Ucrainei de atacuri repetate cu drone a încetinit în mod deliberat termenele de recuperare”, a declarat analistul CREA Isaac Levy pentru RFE/RL.
„Rafinăriile au fost lovite din nou în timpul reparațiilor sau repornirilor, adesea în cicluri de două-trei săptămâni, menținând site-urile cheie în afara funcțiunii și transformând întreținerea de rutină în întreruperi prelungite”, a adăugat el.
Ce beneficii aduc prețurile ridicate ale petrolului?
Cifrele CREA arată o creștere de 20% a veniturilor zilnice din petrol ale Rusiei în primele 24 de zile de la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, comparativ cu media din februarie. Tankerele rusești descărcau în această perioadă petrol și erau disponibile pentru noi transporturi, a spus Levy.
Vorbind despre problemele energetice la Moscova pe 26 martie, viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak nu a abordat direct măsura în care exporturile de petrol ale țării au fost afectate de atacurile ucrainene și de confiscarea navelor.
El a subliniat însă că Rusia dispune de „rute diverse” pentru exporturile de petrol, menționând conductele Siberia de Est-Oceanul Pacific și Skovorodino-Mohe, care aprovizionează, ambele, China.
„Avem aceste soluții de rezervă și le vom folosi”, a adăugat el.
China este, de asemenea, un mare importator de petrol rusesc transportat pe mare, dar capacitatea sa de a absorbi noi volume mari este limitată. Țara adună deja rezerve de petrol de luni de zile, iar în apele din largul porturilor chineze din Marea Galbenă se află, de asemenea, petroliere încărcate atât cu țiței rusesc, cât și cu țiței iranian.
Unii analiști s-au întrebat cât de mult poate beneficia Rusia, în ansamblu, de pe urma prețurilor ridicate la petrol.
„La aproximativ 5 miliarde de dolari pe lună, veniturile neașteptate din petrol generate de război nu sunt, de fapt, decât un plasture pentru un deficit fiscal care a ajuns la 40 de miliarde de dolari doar în ianuarie-februarie”, a scris Agathe Demarais într-o analiză pentru Consiliul European pentru Afaceri Externe, pe 24 martie.
„După mai bine de 12 ani de sancțiuni, infrastructura petrolieră a Moscovei este în declin, cu o capacitate de rezervă de doar 300.000 de barili pe zi – insuficientă pentru a compensa pierderea de 10-15 milioane de barili pe zi din exporturile din Golful Persic. Fără certitudinea că războiul se va prelungi, este puțin probabil ca firmele petroliere ruse să-și intensifice investițiile în curând. Atacurile cu drone ale Ucrainei, care ajung acum până la Marea Caspică, nu fac decât să agraveze situația”, a adăugat ea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te