Reforma finanțelor publice locale începută în 2013 îşi propunea să crească gradul de autonomie financiară a autorităților publice locale. Datele arată însă o tendinţă opusă. În ultimii trei ani dependența autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat a sporit, iar autonomia financiară s-a diminuat. . Cel puţin aşa constată un studiu al Centrului Expert-grupsemnat de Dumitru Budianschi.
Dumitru Budianschi: „Cea mai importantă explicaţie vine din structura formării bugetelor locale fiindcă, pe de o parte, sursele care stau la baza formării bugetelor locale ele nu au aceeaşi capacitate de creştere ca şi sursele de bază din bugetul de stat. din start dacă stabilim astăzi un raport al veniturilor destul de bine calculat în dinamică oricum mereu va fi nevoie de corectat această situaţie doar din faptul că sursele care sunt astăzi disponibile pentru autorităţile locale ele au o capacitate de creştere mai joasă. Aceasta este o problemă.
A doua vine din prevederile legale ce ţin de această repartiţie între competenţele pe bugetele locale şi bugetul de stat. Există anumite
Există anumite zone în care veniturile, care ar putea fi direcţionate ca venituri la dispoziţia autorităţilor publice, Guvernul preferă să le dea prin transferuri cu destinaţie specială ...
zone în care veniturile, care ar putea fi direcţionate ca venituri la dispoziţia autorităţilor publice, Guvernul preferă să le dea prin transferuri cu destinaţie specială. Acestea ar fi două chestiuni fundamentale care stau la baza acestei situaţii.
Mai este şi a treia care este de conjunctură. În ultima perioadă de timp s-a observat tendinţa autorităţilor centrale cumva de a nu lărgi spaţiul fundamentat pe resurse. Nu s-au axat pe lărgirea resurselor la dispoziţia autorităţilor locale, însă a venit el din oficiul central în localităţi şi a decis să facă aşa un management din centru în localităţi. Este valabil doar pentru raioane, municipiile Chişinău şi Bălţi. În Găgăuzia este altă situaţie. Deci iată, ca să recapitulăm, avem doi factori obiectivi, fundamentali şi unul de conjunctură. Luate împreună toate acestea au dus la o înrăutățire a autonomiei financiare a autorităţilor locale. ”
Europa Liberă:Reforma începută în 2013 era gândită însă pentru a spori autonomia financiară la nivel local. De ce credeţi nu s-a reuşit? Sau poate că nu s-a dorit pentru a menţine inclusiv dependenţa politică asupra primarilor?
Dumitru Budianschi: „Însăşi reforma când a fost iniţiată a fost una foarte bine chibzuită, calculată. Însă acea reformă a fost una destul de greu de implementat pe toate dimensiunile ei. Reforma din 2013 a rezolvat două subiecte importante, însă imediat după această reformă a fost necesar să se meargă pe descentralizare, să implementeze strategii de descentralizare, inclusiv descentralizarea financiară şi atunci lucrurile erau puţin altfel. Guvernul a mers puţin pe o altă cale – a făcut acest prim pas începând cu 2015 şi nu prea reuşit fiindcă atunci în 2015 când am intrat în primul an de reformă veniturile proprii ale autorităților locale s-a diminuat comparativ cu 2014. S-a diminuat substanțial cu peste 10 puncte procentuale. Asta a creat o bază din start nu foarte reuşită.”
Europa Liberă: Dar cum se explică această diminuare a veniturilor proprii?
Dumitru Budianschi: „Când vorbim despre sursele proprii ale autorităţilor locale e bine să avem în vedere toate sursele care sunt la dispoziţia autorităţilor în întregime, adică nu sunt din granturi sau din transferuri. La baza acestor venituri stau trei grupe de venituri cu o capacitate destul de joasă de creştere: impozitele pe imobil, veniturile din proprietate şi taxele locale. Mai există o sursă puternică, mai importantă ca veniturile din proprietate, serviciile prestate de autorităţile locale.
Toate aceste surse împreună au ca pondere aproximativ 11% din toate veniturile bugetului local consolidat. Însăşi ponderea este mică, dacă o să ne uităm şi pe creştere, o să vedem că ele de fapt în ultimii trei ani de zile practic au stagnat, nu s-a văzut o creştere a acestor impozite cu o cifră cel puţin similară cu cea a creşterii impozitelor în bugetul de stat. mai mult decât atât în ultima perioadă câteva surse de venit care au fost la autorităţile locale au fost retrase, adică au fost nişte măsuri administrative.
De exemplu, 50 la sută din taxa pentru folosirea drumurilor a fost luată şi transferată prin transferuri cu destinaţie specială pentru drumuri, a urmat patenta care a diminuat puţin volumul, după care a fost luate unele servicii care le prestau autorităţile locale şi au trecut la notariat. Mai mulţi factori împreună inclusiv aceştia minori au condus în direcţia că veniturile proprii să nu aibă o evoluţie foarte bună.”
Europa Liberă:Prim-ministra Maia Sandu le-a promis la o recentă întrevedere primarilor că obiectivul esențial – cel al descentralizării financiare - îşi va găsi foarte rapid rezolvarea. E realist? Cum ar trebui să arate, în mod exemplar, o astfel de descentralizare financiară autentică?
Dumitru Budianschi: „Pentru mine orice reformă este una politică în primul rând. Reformele făcute de experți, peste noapte, urgent comportă mari riscuri. O reformă foarte bună, dacă
„Pentru mine orice reformă este una politică în primul rând. Reformele făcute de experți, peste noapte, urgent comportă mari riscuri ...
populaţia nu o acceptă, în final se transformă într-o reformă proastă. Avem deja câteva experienţe de timpul acesta când reforme cu adevărat au fost extraordinar de bune, dar noi am dat înapoi.
Spre exemplu, aceeași reformă cu județele a fost un pas foarte important înainte, noi am mers înapoi la raioane şi prin această măsură am aruncat înapoi dezvoltarea ţării şi autorităţilor locale enorm de mult. Un alt exemplu e reforma în educaţie care din punct de vedere a calităţii educaţiei şi cheltuielilor era evident că e necesară şi e nevoie de continuat. Însă dacă populaţia nu o susţine, ea o să se termine nu doar cu eşec, va fi şi o oarecare frustrare, vor veni pe un nou val populiştii şi lucrurile nu se vor
Este important ca reforma să aibă o componentă foarte importantă de convingere în rândul celor din autorităţile locale, a populaţiei...
mişca într-o direcţie bună. Din acest punct de vedere pentru mine este important ca reforma să aibă o componentă foarte importantă de convingere în rândul celor din autorităţile locale, a populaţiei. Reforma cu descentralizarea este nevoie să fie făcută foarte aproape de reforma administrativ teritorială. Pe anumite dimensiuni ea nu va fi posibil de mişcat înainte, de exemplu descentralizarea financiară, dacă nu faci şi reforma teritorial-administrativă. Aceasta este, din punctul meu de vedere, strategia principală care ar fi bine să stea la baza acestei reforme.
Primarii, autorităţile locale au multe idei în privinţa cum aceste lucruri trebuie să se întâmple. Ei au avut nu o singură şedinţă, nu un singur scenariu. Da, ei sunt cei care îşi trag cumva poate anumite interese individuale însă în confruntare cu restul eu cred că se poate de ajuns la un consens.”
Europa Liberă:Din punctul Dvs. de vedere, dacă o astfel de descentralizare ar fi autentică și nu simulată în zonele rurale ale Republicii Moldova s-ar deosebi lucrurile de starea de acum?
Dumitru Budianschi: „Aceasta probabil este cea mai dureroasă întrebare care poate fi dată unui politician din R. Moldova. Răspunsul sincer ar fi că nu toate localitățile din spațiul rural au
Spaţiul rural se îngustează rapid, se schimbă imaginea demografică. Principalul lucru la ziua de azi este să găsim acei poli de creştere, acele regiuni din R. Moldova care sunt mai inovative mai competitive...
șansă să arate în următorii ani aşa cum noi ne-am dori. Spaţiul rural se îngustează rapid, se schimbă imaginea demografică. Principalul lucru la ziua de azi este să găsim acei poli de creştere, acele regiuni din R. Moldova care sunt mai inovative mai competitive şi să nu le luăm foarte mult lor pentru că dacă o să continuăm în același mod cum am procedat până acum cu Chișinău şi Bălţi o să ajungem foarte rapid că va fi şi mai rău în sate şi în spaţiul rural, în special în localitățile mici.
Starea, dezvoltarea în spaţiul rural depinde foarte mult de două lucruri esenţiale: primul - cum o să dezvolte principalele noastre motoare economice Chișinăul şi Bălţiul şi al doilea factor e dacă
Avem foarte mulți bani cheltuiți în zădar, foarte mulți...
gestiunea şi administrarea autorităților locale va avea la bază principiul eficienței. Noi avem foarte mulți bani cheltuiți în zădar, foarte mulți. Nu putem concentra resurse pentru factorii care ne-ar spori competitivitatea economică. Noi nu avem un echilibru foarte bine pus la punct între volumul resurselor care rămân la autorități pentru dezvoltare şi echilibrul acesta pentru asigurarea unei echităţi sociale şi respectarea drepturilor omului. Desigur dacă ar avea loc o reformă aşa cum s-ar potrivi cel mai bine R. Moldova lucrurile s-ar îmbunătăți însă nu ar fi în orice localitate o schimbare radicală a doua zi.
Este foarte ineficient să iei banii din Bălţi, de exemplu, care este totuşi un motor de creştere şi să-i duci undeva în nişte drumuri pe unde trec trei oameni într-o săptămână. Noi trebuie să avem grijă în special de aceste două oraşe care din punctul meu de vedere au fost neglijate. De exemplu, la Chişinău în ultimii trei ani au sporit transferurile cu destinaţie specială. Care a fost motivul? Poate era mai bine de dat o mai mare plapumă de resurse proprii ca ei să decidă local unde au nevoie să gestioneze resursele.”
